Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR: Trebuie să fim optimiști

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (14 martie, ora 8:30) - Realizator: Cătălin Cîrnu - Ne gândim și noi, mai ales când aflăm de turbulențele de pe piețele financiare, ce s-ar putea întâmpla? Mai ales că tendința de reducere a inflației, cel puțin în România, s-a inversat în luna februarie, după mai multe luni de diminuare a creșterii prețurilor.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, inflația anuală raportată la februarie anul trecut a crescut față de luna precedentă la 15,52%. În topul scumpirilor din ultimele 12 luni sunt alimentele și gazele naturale.

Între timp, reprezentanții Băncii Centrale se așteaptă ca indicele IRCC pentru creditele luate după mai 2019 să atingă o valoare de vârf în luna aprilie, ceea ce poate pune o presiune suplimentară pe ratele noastre.

La ce să ne așteptăm? Aflăm chiar acum, de la un specialist. Invitatul "Apelului matinal" - Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României. Bună dimineața!
Adrian Vasilescu: Bună dimineața!
Realizator: Vom avea în continuare astfel de pusee, să le zicem, inflaționiste?
Adrian Vasilescu: Eu cred că dacă vrem să înțelegem exact ce se întâmplă cu inflația, e nevoie de o analiză mai detaliată, nu la suprafață, privind o singură coloană din cele două pe care le publică în fiecare lună statistica. Pentru că, dacă ne uităm la rata pe 12 luni, la rata anualizată, vedem că inflația s-a întors un pic. Adică a dat două luni în decembrie și ianuarie o tendință de scădere și în februarie dintr-o dată s-a întors, a urcat iar. Contează tendința, dar, în același timp, contează și de unde vine tendința. Pentru că, dacă ne uităm, și ăsta e lucrul cel mai important: să ne uităm la tabloul inflației din luna februarie, pentru că este inflația pe februarie.
Realizator: Ce constatăm?
Adrian Vasilescu: Unde începe? La gaze, pentru că gazele și la electricitate, și la încălzire, pentru că de aici ni s-a tras cu întreaga inflație pe care o suportăm din ianuarie 2021 și până acum. Și vedem așa. Luăm patru elemente: combustibilul, energia electrică, gazele și energia termică. Sunt patru, două se prezintă la zero. Deci combustibilul în luna februarie a crescut prețul cu 0,01. Iar la gaze, prețul a rămas așa: 0,00./apostelnicu/ La electricitate avem minus, a scăzut prețul cu 1,33 şi la energia termică tot minus, a scăzut prețul cu 1,06. Deci, iată.
Realizator: Care ar fi perspectivele?
Adrian Vasilescu: Păi, perspectivele de trei luni sunt pe zero.
Realizator: Ar trebui să fim optimiști?
Adrian Vasilescu: Păi, sigur că trebuie să fim optimiști, pentru că inflația anuală înseamnă o inflație de 12 luni, înseamnă o inflație care adună în fiecare lună, ce s-a întâmplat cu 12 luni în urmă. Și, treptat, o să scăpăm din baza, de sistemul, de calculul de bază din martie, anul trecut. Acum 12 luni, când a fost o izbucnire a inflației, pe urmă a mai fost una în aprilie. O să treacă și asta. A mai fost una în mai, ultima. Ultimul șoc inflaționist - și o să treacă și ăsta, iar din iunie încolo o să ne raportăm la o bază mai calmă şi o să avem un rezultat mai calm.
Realizator: Rămânem optimiști, dar cum ar putea să evolueze în continuare ratele la credite?
Adrian Vasilescu: Dar, înainte de asta, mai e ceva. Unde se întâmplă declicul? La alimente, pentru că peste tot în lume... De ce se scumpesc alimentele la noi? Unu, peste tot în lume, alimentele au o tendință de scumpire în această perioadă. În plus, la noi intervine şocul pe care îl creează balanța importuri-exporturi, pentru că importul de produse alimentare procesate este foarte mare și avem cel mai mare deficit din ultimii ani, anul acesta. Aici e problema.
Realizator: Da, se tot vorbește despre acest deficit, dar măsuri nu se iau. Exportăm grâne și importăm produse procesate. Două vorbe, însă...
Adrian Vasilescu: Pâinea este printre produsele cele mai scumpe. A crescut pâinea cu 23%, aproape 24%. În condițiile în care și pe luna asta a fost o creștere semnificativă, de 1,13, într-o lună. La cartofi, avem o creștere mai mare pe lună și avem un total de 34,82%. Creștere foarte mare. Deci, de departe produsele neprocesate: untul, ouăle, zahărul, cafeaua, uleiul.
Realizator: Uleiul, da.
Adrian Vasilescu: Și, pe de altă parte, produsele importate, că importăm cartofi.
Realizator: Da, revin însă la rugămintea de a discuta un pic despre IRCC şi indicele ROBOR. Ce previziuni are Banca Națională a României pentru perioada următoare?
Adrian Vasilescu: Aici nu previziunile sunt importante, pentru că ne uităm la calcule și calculele merg într-o direcție foarte limpede. ROBOR-ul scade, ROBOR-ul a avut următorul parcurs din 24 februarie, când a început războiul. Din 24 februarie și până în octombrie nu a fost zi de la Dumnezeu în care ROBOR-ul să nu crească un pic și tot un pic, un pic a ajuns la 8,20%. Din octombrie s-a inversat trendul, scade, şi de la 8,20 în octombrie, iată că astăzi la ora 11:00 o să avem rezultatele, dar rezultatele de ieri arată că ROBOR-ul a ajuns la 6,90 şi a mai scăzut o zi față de 10 martie, vineri, când a fost 6,91. Deci, dacă până în octombrie din 24 februarie zi de zi, zi de zi, zi de zi ROBOR-ul a urcat, din octombrie încoace zi de zi, zi de zi ROBOR-ul coboară.
Realizator: Da, în schimb a crescut IRCC-ul.
Adrian Vasilescu: E tendinţa să ajungă din urmă IRCC-ul, pentru că aici avem o inadecvare, o inadecvare profundă şi anume o reglementare guvernamentală, validată de Parlament, a introdus IRCC-ul în competiție cu ROBOR-ul în calcul ratelor la credite.
IRCC-ul este un sistem avantajat, a fost cel puțin până acum, în sensul că se calculează cu două luni în urmă. În momentul de față, IRCC-ul este de 5,71. De la 5,71 până la 6,90 nu e mult.
Realizator: Da, și un ultim subiect mai vreau să atingem, vă rog, după ce în aceste zile alte două bănci din Statele Unite ale Americii au fost închise, autoritățile americane au anunțat că nu vor fi probleme pentru clienți, dar cred că noi toți ne-am amintit de criza din 2008. În ce măsură există riscul unei potențiale, să-i spunem, contaminări pe piața financiară internațională și dacă băncile din România, sistemul bancar este pregătit?
Adrian Vasilescu: În primul rând, în legătură cu ce se întâmplă în America. Încă de acum câteva zile, când a început să fie limpede că două bănci, una care operează pe teritoriul tehnologiei de vârf și alta care operează în teritoriul criptomonedelor și criptomonedei, așa preferă să le spună în continuare cei care jonglează cu aceste active. Deși și FED-ul, și DCI-ul și alte bănci centrale, Banca Angliei insistă să dispară această denumire, criptomonede, pentru că nu sunt monede, sunt bani sau pot fi simple active, aceste denumiri bitcoin și toată familia dintr-o sferă nereglementată, absolut nereglementată și unde se produc prăbușiri și ridicări, prăbușiri și ridicări. Era de la sine înțeles și mai ales că FED-ul anunțase, prevăzuse de multă vreme că cei care se vor amesteca în industria criptomonedelor vor putea să aibă de suferit. Și iată că acum, o mare bancă are de suferit.
Realizator: Dar nu sunt bănci atât de mari ca cele din 2008 care au dat faliment, e adevărat.
Adrian Vasilescu: Da, nu sunt bănci atât de mari, dar sunt totuși bănci mari și dacă nu e considerată foarte mare ca să nu cadă, de pildă, banca Silicon Valley, care operează în sistemul tehnologiei de vârf, cu firme din tehnologia de vârf, care au depozite la această bancă, totuşi, s-a dovedit a nu fi prea mare și autoritățile s-au repezit să garanteze depozitele și era normal să le garanteze de poziție, pentru că atunci când se întâmplă ceva cu băncile, autoritățile sunt nevoite să vadă în primul rând care sunt perspectivele ca să evolueze panica, să se producă panică, pentru că panica este dezastru.
Realizator: Da, se scurtcircuitează, practic, tot sistemul bancar, economico-financiar din toată lumea.
Adrian Vasilescu: Și atunci a fost limpede că vor fi garantate depozitele. Întrebarea când se aude această expresie, "depozite garantate"... prima întrebare este: "cu ce bani?". Şi s-au dat asigurări că contribuabilul american nu va participat la salvarea deponenților din aceste bănci. Deci, contribuabilul american fiind scos din joc, înseamnă că bugetul Statelor Unite este scos din joc și atunci rămân două surse, atât FED-ul și sistemul bancar. FED-ul şi-a anunţat deja participarea la salvarea deponenţilor cu împrumuturi de ultimă instanță, un sistem care operează întotdeauna în astfel de situații, deci cu împrumuturi de ultimă instanță pentru cele două bănci, ca să fie despăgubiți deponenţii.
Realizator: Clienţii, da. Oricum...
Adrian Vasilescu: Şi a doua sursă este sistemul bancar. Băncile vor fi taxate, sigur, fără nicio vină. Băncile bune, care au rezultate bune și care au operat bine, vor trebui să fie acum taxate, pentru că deponenții din cele două bănci să fie despăgubiți.
Realizator: Da, lucrurile sunt clare, trebuie să fim atenți la ce se întâmplă în Statele Unite și ca lucrurile să funcționeze în Europa, la nivelul sistemului bancar și în România. Vă mulțumesc pentru prezența alături de noi.
Adrian Vasilescu: Şi eu vă mulţumesc! O zi bună!
Realizator: Şi pentru explicațiile pe care ni le-ați oferit. Zi frumoasă, tuturor. Adrian Vasilescu a fost invitatul de astăzi al "Apelului matinal", consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României.