Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical: Riscurile eliminării a 661 de standarde ocupaționale

2) RRA: „Apel matinal” - Invitat: Dumitru Costin, președinte al Blocului Național Sindical

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (8 august, ora 8:28) - Emisiunea: „Matinal” - Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: Două decizii ale Autorității Naționale pentru Calificări prevăd, conform sindicatelor, eliminarea unui număr de 661 de standarde ocupaționale, justificarea fiind că acestea n-au mai fost actualizate în ultimii 10 ani. În lipsa acestor standarde, de la data de 1 septembrie, furnizorii de formare profesională nu mai pot derula programe de pregătire pentru aceste ocupații.
Cătălin Cîrnu: Blocul Național Sindical face un apel către autorități, implicit către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, să ia măsurile necesare pentru ca un număr semnificativ de meserii și ocupații să nu dispară în aceste condiții. Iar invitatul nostru de astăzi, la „Apel matinal”, este Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical. Bună dimineața!
Daniela Petrican: Bună dimineața!
Dumitru Costin: Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație!
Cătălin Cîrnu: Mulțumim că ați acceptat-o! Înainte de toate, n-o să le trecem revistă pe toate, dar despre ce tipuri de meserii este vorba, mai cunoscute, nu știu, mai semnificative?
Dumitru Costin: Sunt meserii care țin de sectorul construcțiilor și materialelor de construcții. Sunt meserii care țin de industria constructoare de mașini. Sunt meserii care țin și de domenii, să le zic așa, mai sensibile, domenii de nișă. Aș da ca exemplu industria care produce instrumente muzicale, meseria de lutier, făcătorul de viori. Dar la fel de bine pot să vă dau și din cealaltă extremitate ca și complexitate, piloți de avioane. Sunt foarte multe meserii care dispar acum, ca urmare a unor decizii luate la un moment dat, care n-au mai fost monitorizate. În momentul în care iei în trecut, un an jumătate, o decizie pentru înlocuirea acestor standarde, care sunt vechi și, pentru unele dintre ele, să zic așa, gestul se justifică, trebuie să ai grijă ca în intervalul ăsta de timp să pui ceva în loc, să elaborezi standarde noi care să țină cont de dezvoltările tehnologice, de noile tehnologii pe care se lucrează pentru sau în anumite meserii, să le treci printr-o procedură de verificare și adoptare de către comitetele sectoriale și să le aprobi, să le urci și să devină operaționale. Noi mai avem câteva zile până la 1 septembrie și n-avem ce pune loc, aici e marea dramă, pentru că din acel moment sute de meserii sau pentru sute de meserii nu se vor mai putea face programe de formare profesională a adulților.
Daniela Petrican: Dar care sunt riscurile eliminării acestor standarde ocupaționale? 661...
Dumitru Costin: Da, în primul rând, pentru angajatori, riscurile sunt că dacă vor vrea să angajeze lucrători noi pentru că, vedeți, e o dinamică uriașă în piața muncii, au nevoie de lucrători calificați, atunci nu-i vor mai putea găsi, nu-i vor mai putea nici măcar forma pe meseriile respective decât folosind un truc, un truc care de data asta se întoarce împotriva salariatului, pentru că acest truc se folosește, din păcate, și acum sub ochii autorităţilor. Sunt angajatori care fac un fel de calificare în propria curte, fără ca ea să treacă printr-un proces de evaluare și de recunoaștere a competențelor salariatului respectiv. Pentru el, pentru angajator acel lucrător îndeplinește cerințele pentru a lucra pe utilajele, echipamentele tehnologiei respective, el rămâne în scripte ca lucrător necalificat, dar poate presta doar în curtea angajatorului respectiv munca respectivă. Evident, aici discutăm de muncă la gri, pentru că de cele mai multe ori angajatorul le completează veniturile cu ceva bănuți la traistă. Problema majoră însă apare pentru salariați, pentru că el poate să lucreze în acea companie 6, 8, 10, 12, 15 ani, cum am avut nenumărate cazuri, dar în momentul în care nu mai lucrează în acea companie sau vrea să plece, el nu va pleca cu o calificare profesională recunoscută în piața muncii, va pleca cu statutul de lucrător necalificat. Ăsta este și unul din motivele pentru care avem record european la lucrătorii necalificați înregistrați în piața muncii din România. Pentru că, dacă ar fi adevărat ce zic cifrele statistice, ce zice REVISAL-ul, care îţi dă o situație seacă a numărului total de contracte de muncă încheiate pentru lucrători necalificați, ar însemna că economia României este o economie rudimentară, pentru că doar un lucrător necalificat este un lucrător care face muncă brută, muncă care nu necesită niciun fel de calicare. Revenind însă la standardele ocupaționale ce vor dispărea, ele vor crea în lanț probleme și în absorbția fondurilor structurale. Noul program operațional pentru educație și ocupare a lansat recent, în urmă cu câteva zile, noi apeluri de proiecte, care presupun, printre altele, programe de formare profesională a adulților. Ministrul Budăi a făcut o extensie printr-o instrucțiune pe care a adoptat-o în urmă cu câteva luni, prin care pentru cei care operează în proiecte europene să poată să fie prelungită aplicarea acestor standarde până la 31 decembrie anul curent.
Daniela Petrican: Dar pregătirea și formarea pentru aceste meserii va mai fi posibilă?
Dumitru Costin: Așa cum am spus, fără o recunoaștere oficială în piața muncii, doar așa, fără atestarea lucrătorului, iar această lipsă de atestare îl condamnă pe acesta să rămână la starea de lucrător necalificat, cu toate consecințele care se impun. Dar sunt meserii care... e greu - v-am dat exemplul pilotului, e greu să cred că...
Cătălin Cîrnu: Poate dispărea peste noapte. Aminteam și de lutier, de creatorul de instrumente, ce se întâmplă, de exemplu, cu cei care sunt deja calificați ori se află în proces de formare pe aceste meserii?
Dumitru Costin: Cei cei care sunt deja calificați evident că nu-și pierd această calificare, rămân cu ea. Asta e valabil pentru toate meseriile, înă cei care sunt în proces de formare, din păcate, un proces început şi neterminat, așa cum încercam să vă explic adineauri, dacă acest proces de formare are loc în proiecte cu finanțare europeană, atunci ei vor putea să susțină examenele și să le fie, dacă le absolvă, să le fie recunoscute calificările respective - asta până în data de 31 decembrie. Pentru ceilalți, din păcate, fac cursurile degeaba. Mai e încă o speță aici: sunt firme de formare profesională care și-au achiziționat în urmă cu o lună, cu două luni, cu trei luni, dreptul de a forma lucrători pe diverse meserii, calificări, din cele 661. Autoritatea Națională pentru Calificări le-a încasat banii. Pentru un astfel de curs plătește o taxă de, astăzi, de 6.000 lei. Foarte multe n-au apucat să facă niciun program de formare și evident că pierd banii.
Daniela Petrican: Bun. Şi dată fiind această situație, cum vedeți o rezolvare în bine? Ce ar putea spune Blocul Național Sindical în această situație?
Dumitru Costin: Sigur, în bine se pot face următoarele. Am informații că unele dintre aceste standarde au fost rescrise, dar ele ar trebui să fie aprobate cumva în regim de urgență, de către comitetele sectoriale de domeniul de care țin aceste standarde. Asta ar fi un prim pas pentru a mai salva ceva din cele 661. Ar trebui în egală măsură făcută o extensie de timp în aplicarea acestor standarde vechi. Se poate face printr-o corectură a actului normativ și în paralel să se lucreze susținut la rescrierea standardelor noi și la aprobarea acestora și, o dată cu intrarea în vigoare a celor noi, să dispară cele vechi. Dar cineva trebuie să facă această operațiune. Nimeni nu înteabă, spre exemplu, ce s-a întâmplat cu zecile de milioane de euro nerambursabili, pe care Autoritatea Națională de Calificări și alte entități le-au luat pe fosta perioadă de programare, pe care ne pregătim s-o închidem acuma şi în care a avut bani pentru înscrierea a sute de standarde ocupaționale noi. Ce s-a întâmplat cu acei bani? Au scris standardele, de ce le nu le-au aprobat până acum?
Cătălin Cîrnu: Mă gândesc că s-o face decontul.
Dumitru Costin: Poftim?
Cătălin Cîrnu: Mă gândesc că s-o face decontul.
Dumitru Costin: Decontul îl face înainte de toată autoritatea de management al programului cu care e încheiat proiectul și care o să taie semnificativ din buget, însă gestul în sine, demersul în sine, ţi-ai luat răspunderea în cârcă și zeci de milioane de euro să rezolvi niște standarde ocupaționale și laşi acum piața goală, laşi piața cheală? Avem o problemă de funcționalitate și asta nu e de ieri, de astăzi, pentru că discutăm despre, în primul rând, despre o instituție, Autoritate Națională pentru Calificări, care călăreşte doi cai dintr-o dată, calul Ministerului Muncii, atunci când îi convine, și calul Ministerului Educației, atunci când are alte preocupări. E o instituție la confluența decizională a celor două ministere, care, din păcate, este scăpată de sub control.
Cătălin Cîrnu: Da, poate unii numesc asta virtuozitate. Suntem atenți la ce se va întâmpla de acum încolo. Mulțumim pentru prezența la "Apel matinal". Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, invitatul de astăzi al "Apelului", asta după ce am aflat de cele două decizii ale Autorității Naționale pentru Calificări, care prevăd eliminarea unui număr de 661 de standarde ocupaționale.