O libertate de care nu trebuie să profităm

Cartea lui Tom Nichols este scrisă în anii de pandemie și acoperă inclusiv momentul delirant al asaltului Capitoliului de către susținătorii fostului președinte american Donald Trump. Ce nu a apucat să cuprindă aici autorul este însă războiul din Ucraina. El remarcase în carte faptul că „țâfna” actuală se manifestă în ciuda evidenței că nu experimentăm o cădere economică severă, de proporțiile celei de acum o sută de ani, și nici nu am asistat la „un conflict interstatal major”. Ei, iată că între timp ambele condiții tind să se împlinească, cu o criză majoră în desfășurare a prețurilor la energie și cu invazia rusească în Ucraina. Este ceva ce politologul american nu anticipase. Amenințarea cea mai gravă la adresa echilibrului politic contemporan nu a venit din interiorul democrațiilor sătule de ele însele, ci dintr-o democrație de fațadă - în fapt, o autocrație frustă - cum e cea a Rusiei. Într-un fel, păstrând comparația cu începutul secolului trecut, istoria se repetă. Revoluția bolșevică nu a avut loc în capitalismul matur occidental, cum estimaseră Marx și Engels, ci în înapoiata Rusie țaristă.

Fragmente din cartea „Cel mai mare dușman al nostru. Atacul din interior asupra democrațiilor moderne”, editura Polirom, 2022.

"Ne confruntăm încă o dată cu consecințele propriilor fapte. Dar, în loc să-şi asume responsabilitățile de cetățeni, un număr important de persoane din democrațiile din întreaga lume au ales să dea vina pentru degradarea guvernării lor democratice pe diverse forțe malefice şi misterioase venite din toate direcțiile, alegând astfel calea funestă care ne-ar putea îndepărta, fără să ne dăm seama, de libertatea şi siguranţa pe care le-am dobândit în decursul a aproape trei secole şi ne-ar purta înspre întunericul violenței și autoritarismului. Existenţa democrațiilor nu întâmpină nicio amenințare reală din exterior; în prezent, cele mai mari pericole pândesc din interior. Suntem, în acest moment, cel mai mare duşman al nostru. Este timpul să ne gândim cum am ajuns aici și ce putem face în acest sens." (pag. 25 - 26)

"Analogiile cu anii '30 şi ascensiunea fascismului au devenit populare în anii 2000, dar aceste temeri nu sunt legate neapărat de istorie. Lumea nu a trecut printr-o depresiune economică globală sau printr-un război major interstatal de aproape un secol. (Am intrat în pandemie, dar ascensiunea iliberalismului în interiorul democrațiilor a început înainte de prima infectare cu coronavirus.) Nu există regimuri totalitare sau alți contestatari ai democrațiilor care să se alieze în vreme ce se înarmează până în dinți pentru a remodela ordinea mondială. Totuşi, aceste condiții mai bune creează pericole care, sub anumite aspecte, sunt mai mari decât în anii '30, deoarece acum democrația nu este sub asediul unor duşmani declarați, ci al abandonării cotidiene a obiceiurilor şi virtuților care întăresc temeliile liberale ale regimurilor democratice. Toate acestea înseamnă că autoritarismul poate veni, precum ceața lui Carl Sandburg, pe tăcute, instalându-se liniştit în timp ce noi ceilalți suntem prea ocupați să ne uităm la televizor, să ne zgâim la telefoanele noastre şi să discutăm cu prietenii şi cu familia prin intermediul emoticoanelor.

Aceste atacuri asupra normelor democratice, după cum vom vedea, vin din partea unor oameni a căror furie este provocată mult mai mult de nedreptăți ipotetice și pericole imaginate decât de un rău real. Cetățenii nemulțumiți, iliberali de la începutul secolului XXI nu sunt armatele de şomeri care au luat cu asalt Washingtonul în timpul Marii Depresiuni deoarece familiile lor aproape că mureau de foame. Nu sunt americanii de culoare lipsiți de drepturi ai anilor '50 care încercau să meargă la școală fără să fie omorâți. Nu sunt sărmanii din Appalachia care dormeau direct pe pământ în anii '60 în timp ce oamenii orbitau planeta în spațiu. Nu sunt femeile din anii '70 care încă aveau nevoie de permisiunea soţului ca să-și facă un card de credit - sau ca să divorțeze. Nu sunt homosexuali din America anilor '80 cărora li se spunea că nu se pot căsători. Dimpotrivă, amenințarea la adresa democrației din America şi din alte părți vine acum din rândurile clasei muncitoare şi ale celei de mijloc - oamenii printre care m-am născut şi am crescut -, a căror mânie provine în mod covârşitor din nesiguranță culturală, aşteptări nerealiste, alianţe partizane tribale, obsesii în ceea ce priveşte etnicitatea şi identitatea, ambiție tocită şi înţelegerea naivă a limitelor guvernării." (pag. 35 - 36)

"La finalul unei astfel de cărţi - în care mi-am mustrat concetățenii pentru feluritele lor cusururi - s-ar cuveni să ofer şi soluții la numeroasele probleme pe care le-am identificat. Am veşti proaste.

Democraţia liberală depinde de cunoaştere şi virtute, iar amândouă sunt acum greu de găsit printre cetățenii lumii dezvoltate. Atât de multe dintre provocările pe care le considerăm acum pericole mortale pentru democrație sunt, de fapt, dileme privind politicile publice pe care le-am putea rezolva dacă am fi mai disciplinați în ceea ce priveşte dorința de a învăţa şi mai activi în viața civică. Peste tot în lume, cetăţenii resping cu îndârjire ambele modalități de redresare. Nu numai că par să caute activ fluxurile de dezinformare ce îi fac tot mai stupizi pe minut ce trece, ci după aceea şi cer guvernului lucruri contradictorii şi imposibil de realizat. După decenii de stabilitate internaţională şi de creştere a nivelului de trai, publicul vrea ceea ce vrea şi vrea aceste lucruri fără niciun fel de palavre ale aleşilor despre „costuri", „riscuri" sau „compromisuri". O astfel de societate nu este o democrație. Este mai degrabă o adunătură de copilași tâfnoşi." (pag. 205 - 206)

_________________

Tom Nichols, "Cel mai mare dușman al nostru. Atacul din interior asupra democrației moderne", editura Polirom, 2022, traducere din limba engleză de Doru Căstăian, 264 de pagini, format 15 x 23, preț pe site-ul editurii: 39,95 lei