"Liviu Ciulei. Cu gândiri şi cu imagini", lansat la Bucureşti
În volumul "Liviu Ciulei. Cu gândiri şi cu imagini" sunt prezentate spectacole şi dialoguri ale regizorului cu colaboratorul sãu de o viaţã, Mihai Lupu.
Articol de Mihaela Breazu, 23 Iunie 2009, 10:34
Volumul "Liviu Ciulei. Cu gândiri şi cu imagini", ce cuprinde schiţe de spectacole, fotografii şi însemnãri ale marelui regizor de teatru şi film, a fost lansat, luni searã, la librãria Cãrtureşti din Capitalã, în prezenţa unor personalitãţi ca Irina Petrescu, Margareta Pâslaru şi Lucian Pintilie.
Criticul de teatru Alice Georgescu l-a descris pe Liviu Ciulei ca fiind una dintre cele mai importante şi misterioase personalitãţi din teatru, "un om cãruia nu îi place sã vorbeascã despre sine". Criticul de teatru a subliniat cã regizorul a refuzat în mod constant sã dea interviuri. De asemenea, aceasta a spus cã albumul editat de igloomedia este "o carte care vrea sã spunã adevãrul despre o viaţã dedicatã teatrului", despre viaţa celui care a fost "un arhitect" al teatrului românesc.
De altfel, Liviu Ciulei a mãrturisit cã, în tinereţe, a trebuit sã aleagã meseriile de scenograf şi costumier pentru cã pentru cele douã profesii pe care le-a iubit şi pe care le-a practicat ulterior - arhitectura şi regia - "nu avea dosar", şi anume venea dintr-o familie de burghezi.
Actorul Ion Caramitru şi-a amintit la lansare cã spectacolele lui Liviu Ciulei au fost fascinaţia studenţiei sale, menţionând montãrile la piesele "Cum vã place" şi "Opera de trei parale". De asemenea, acesta a rememorat momentele dificile prin care a trebuit sã treacã Liviu Ciulei în perioada comunistã. Totodatã, Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti, a declarat cã Liviu Ciulei are un talent de a refuza "foarte graţios şi foarte precis" propunerile de colaborare viitoare în teatru. Caramitru a spus cã "este minunat sã te afli în luminile lui Liviu Ciulei".
De altfel, la lansare au fost prezenţi actori cu care regizorul Liviu Ciulei a lucrat de-a lungul timpului, precum Victor Rebengiuc şi Mariana Mihuţ, dar şi fiul acestuia, regizorul Thomas Ciulei.
"Textele nu sunt foarte multe, deoarece nu prea ştiu sã scriu", a mãrturisit Liviu Ciulei, referindu-se la participarea sa "scrisã" la acest album. "Majoritatea scrierilor despre spectacolele mele le-am lãsat criticilor", a glumit acesta. Regizorul a spus cã apreciazã faptul cã cel mai mare succes al sãu în teatru a fost spectacolul "Moartea lui Danton", montat la Berlin, care a avut "63 de cortine" şi a fost urmat, la puţin timp, de "cea mai mare cãdere", "McBeth", tot în capitala germanã, care s-a terminat cu huiduieli.
"Cartea este mult mai mult o dovadã a unor idei de scenografie şi mai puţin de regie (...); e foarte greu sã descrii fenomenul de regie", a mãrturisit acesta.
De formaţie arhitect, Liviu Ciulei a spus cã arta sa a fost, de multe ori, o fluctuaţie între dorinţa de a se întoarce la arhitecturã şi tendinţa de a scãpa de aceastã primã formaţie.
Nãscut pe 7 iulie 1923, Liviu Ciulei este unul dintre cele mai mari nume din teatrul şi filmul românesc.
A debutat ca actor în 1946, jucând rolul lui Puck în "Visul unei nopţi de varã", la Teatrul Odeon din Bucureşti. A debutat ca regizor în 1957, la Teatrul Bulandra, punând în scenã "Omul care aduce ploaia", de Richard Nash. În 1961, Liviu Ciulei a devenit celebru pentru o punere în scenã originalã a piesei "Cum vã place", a lui William Shakespeare. În 1965, Ciulei a primit premiul pentru regie la Festivalul de Film de la Cannes, pentru lungmetrajul "Pãdurea spânzuraţilor".
Regizorul a fost peste zece ani director artistic al Teatrului Bulandra şi a lucrat în multe ţãri din Europa, precum şi în Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia.
Ciulei a pãrãsit România în anul 1980 şi a fost director artistic al teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis, Minnesota (SUA), iar din 1986, el a fost profesor de teatru la Columbia University şi New York University, în New York. S-a întors în ţarã dupã 1989, regizând o serie de piese devenite celebre. Liviu Ciulei a fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra în semn de recunoaştere a valorii sale artistice şi profesionale.