Uniunea Europeană la răscruce

Până să se ajungă, dacă se va ajunge vreodată, la federalizare, oricum ideile puse în debaterea politică în Uniunea Europeană, presupun unificare şi control în comun al domeniilor sensibile, care de altfel au şi fost cel mai des menţionate ca vulnerabile în criza economică şi financiară.

Este vorba despre Uniunea Bancară, Uniunea Fiscală şi Uniunea Politică. Europa este împărţită în ce priveşte felul în care să se ajungă la aceste ţinte, în doua mari tabere, cei care vor schimbări radicale şi cei care vor precauţie.

Reforme radicale sau moderate?

Cum ar fi ca Uniunea Europeană să aibă o armată proprie? Sau ca preşedintele Comisiei Europene să fie ales direct de cetăţenii europeni iar apoi să îşi numească singur comisarii, adică să existe un guvern european în adevăratul sens al cuvântului?

Nu este vorba despre propuneri fanteziste ci de idei cu care, ţări ca Polonia, de exemplu, discută concret în interiorul Uniunii Europene.

Şi despre federalizarea Europei se spunea acum câţiva ani că este o idee inaplicabilă dar acum, a fost adusă în discuţie oficial, de peşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a sugerat chiar şi începerea unei dezbateri privind redactarea unui nou tratat al UE.

Însă, dacă o parte a Europei spune că este momentul pentru o reformare majoră a Uniunii, alţii îndeamnă la precauţie.

Ministrul de Externe, Leonard Orban a declarat la dezbaterea "UE la răscruce” organizată de reprezentanta Comsiei Europene in Romania că numeroase ţări, au prevăzută în constituţie, organizarea de referendum-uri, pentru orice modificare a tratatelor europene care presupune cedări de suveranitate, iar consultările populare s-au dovedit, în trecut, imprevizibile.

"Sunt actori europeni importanţi care spun să încercăm să facem tot ce putem, de exemplu în ce priveşte consolidarea Uniunii Economice şi Monetare, în condiţiile tratatelor pe care le avem în momentul de faţă, pentru că procesul de modificare a tratatelor e extremd e complicat, el necesită foarte mult timp şi foarte multe riscuri” a spus Leonard Orban.

Consens în principiu

Dincolo de diferenţele de opinie privind cât de radicale să fie reformele, aproape toată lumea este de acord asupra domeniilor în care e nevoie de unificare reală.

Ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Marek Szczygieł a dat ca exemplu chestiunea supravegherii bancare.

"În primul rând e nevoie cu siguranţă de o Uniune Monetară mai puternică, o coordonare mai bună în domeniul fiscal, chiar de supravegherea bugetelor naţionale şi de supravegherea în comun a băncilor, nu neapărat în formula dezbătută, în prezent, de Uniune Bancară”.

Propunerea în discuţie a fost făcută de Comisia Europeană şi presupune, nu doar coordonare, ca până acum, ci o supraveghere mai strictă la nivelul UE, a băncilor.

Astfel, Banca Centrală Europeană (BCE) ar dobândi noi atribuţii de monitorizare a activităţii unui număr de aproximativ 6 000 de bănci din zona euro iar acordul ar fi cunoscut sub numele de mecanismul unic de supraveghere.

BCE ar urma să preia sarcini ca autorizarea băncilor şi a altor instituţii de credit, garantarea că acestea dispun de suficiente lichidităţi ca să poată funcţiona chiar şi când are pierderi şi monitorizarea activităţii conglomeratelor financiare.

Conform propunerii CE, tot BCE ar putea putea să solicite luarea unor măsuri de corecţie, dacă o bancă încalcă sau riscă să încalce cerinţele de capital.

Dar, în acelaşi timp cu mecanismul unic de supraveghere, autorităţile naţionale de supraveghere vor continua să efectueze controale zilnice.
România şi Uniunea Bancară

În România până acum nu s-au dezbătut sau nu au apărut, cel puţin la nivel oficial, propuneri privind, de exemplu, alegerea de către cetăţeni a preşedintelui Comisiei Europene, aşa cum s-a întâmplat în Polonia, dar, deja se discută despre ideea de Uniune Bancară.

Însă, în vreme ce preşedintele Traian Băsescu s-a declarat în favoarea ideii de supraveghere a băncilor din zona euro de către un organism european, guvernul a anunţat prin premierul Victor Ponta, că mai întâi doreşte să facă o analiză, de vreme ce România, ca stat care nu are încă moneda euro, nu ar avea putere de decizie în cadrul mecanismului de supraveghere.

Deja sunt ţări care ori se opun propunerii privind Uniunea Bancară, ori au rezerve sau au cerut timp de gândire. De exemplu, Suedia a anunţat că, la fel ca alte ţări care nu fac parte din zona euro, consideră inacceptabilă soluţia propusă de Comisia Europeană.

Suedia este în special îngrijorată de prevederea din tratatul european care statueaza independenta BCE, ceea ce însemnă că BCE nu va fi supusa deciziilor Autorităţii Bancare Europene (EBA), mai ales că BCE aşa cum a fost gândit rolul său de supervizare, are tocmai rolul de a aplica regulile decise de EBA.

"Orice idee potrivit căreia vom fi supuşi supervizării unei instituţii în care noi nu avem drept de vot, şi unde utilizarea banilor contribuabililor noştri ar putea depinde de deciziile luate de o instituţie în care nu avem nicio influenţat este total inacceptabilă" a declarat ministrul suedez de Finanţe, Anders Borg.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a spus că nu se poate vorbi de poziţii diferite ale guvernului şi preşedinţiei şi a anunţat că va avea o întâlnire de analiză cu instituţiile din domeniu.

"Nu vreau să mă pronunţ în niciun fel, suntem în plină analiză, sperăm ca într-un orizont de timp acceptabil să putem finaliza aceste discuţii şi să ne definim poziţia, oricum, sunt câteva lucruri fundamentale, linii roşii în negociere, care ţin de faptul că vrem să contăm în instituţii, vrem să ne afirmăm opiniile în aceste discuţii, vrem să avem un rol în luarea deciziilor pe această zonă” a spus Leonard Orban.

Dincolo de discuţii şi analize, cert este că, fie că facem parte sau nu din Uniunea Bancară, vom fi afectaţi de orice decizie luată în cadrul mecanismului propus de CE, pentru că peste 80% din băncile aflate în România provin din state ale zonei euro.

Pierderi de sute de milioane de euro

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a anunţat că sumele care vor fi tăiate de Comisia Europeană, în urma unor corecţii, de la anumite programe şi proiecte unde s-au găsit disfunctionalităţi, nu se vor pierde.

Cu acordul autorităţilor romane, aceste sume vor fi repartizate altor iniţiative cu finanţare europeană.

Leonard Orban a precizat, la dezbaterea „ UE la rascruce” organizată de reprezentanta Comisiei Europene în România, că în ce priveste programul de dezvoltare a resurselor umane, POS DRU, autoritatile romane au acceptat deja o corecţie financiară definitivă de 25%, adică, la o evaluare preliminară, aproximativ 75 de milioane de euro.

Restul modificărilor pentru alte 4 programe operaţionale, a spus Leonard Orban, urmează să fie negociate, dar cert este că va fi vorba de pierderi de sute de milioane de euro.

Pentru ca sistemul să funcţioneze mai bine, măcar în perioada viitorului buget european, 2014+2020, România ar putea avea de anul viitor, un minister special pentru fondurile europene, după cum a anunţat premierul Victor Ponta.

"Acest minister nu îşi va dori în niciun fel să gestioneze el banii de pe mediu, transporturi şi aşa mai departe, ci va dori să aibă asemenea instrumente care să asigure că regulile jocului sunt respectate, fie că vorbim de zona achiziţiilor publice, fie că vorbim de proceduri” a explicat ministrul afacerilor europene, Leonard Orban.

Ministrul Orban a precizat însă că acest minister va reprezenta doar o parte a modului de rezolvare a problemelor şi că foarte important este ca autorităţile să rezolve problema achiziţiilor publice, în special pentru prevenirea şi combaterea conflictelor de interese.