Turcia – UE sau jocul condiţionărilor

Turcia pare să se fi săturat să aştepte, etern candidat, la porţile Uniunii Europene, şi, cu o influenţă crescândă în Orientul Mijlociu, cu o poziţie geostrategică avantajoasă, şi cu relaţii foarte bune cu Rusia, simte că poate condiţiona Europa.

Gokhan Bacik, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Zirve şi editorialist la ziarul Zaman, spune că nu e deloc surprinzător gestul Turciei de a ameninţa că îngheaţă relaţiile cu Uniunea Europeană dacă Ciprul va prelua preşedinţia rotativă a Uniunii.

"Există două cauze pentru reacţia turcă. Prima e că Turcia aşteaptă de foarte multă vreme aderarea la UE, consideră că a făcut numeroase progrese în această direcţie, economia turcă merge bine în timp ce alte economii europene cad pe rând. În trecut turcii erau de două feluri, pentru şi împotriva aderării. Acum avem o nouă categorie: turcii cărora nu le pasă deloc de UE."

"A doua cauză este Turcia consideră că a fost înşelată de UE în cazul planului Anan pentru Cipru, Turcia a susţinut acest plan, la fel ciprioţii turci, dar a fost respins de ciprioţii greci iar UE şi-a încălcat promisiunile. Turcia consideră că UE a făcut atunci greşeala de a recunoaşte statul cipriot şi de a-l primi în Uniune", spune Gokhan Bacik

Poziţia turcă a fost enunţată foarte categoric.

La fel dinspre Bruxelles a venit mesajul că programul de deţinere rotativă a preşedinţiei nu va fi schimbat.

Turcia nu îşi va schimba poziţia

L-am întrebat pe Gokhan Bacik ce şanse sunt ca în faţa rezistenţei europene, Turcia să cedeze:

"Nu cred că Turcia îşi va schimba poziţia, poate doar dacă UE vine cu o agendă alternativă, adică un fel de proces de aderare rapidă sau o schimbare majoră faţă de Turcia. Aş adăuga că date fiind schimbările din Orientul Mijlociu şi problemele economice ale Europei, Turcia consideră că UE are mai multă nevoie de Turcia decât invers."

Reacţia în Europa a căpătat, cel puţin în rândul comentatorilor, accente furioase de genul "Turcia nu poate să dea ordine, să impună ceva Uniunii în condiţiile în care Ciprul este stat membru, iar Turcia stat candidat", reacţii pe care Gokhan Bacik le consideră irelevante şi contrare realităţii, oricât de incomodă ar fi ea.

"Este vorba despre balanţa de putere, este un joc, o competiţie a puterii. Europenii furioşi au tot dreptul să îşi enunţe agenda, dar să vedem ce se va întâmpla până la urmă. Adică, e drept că Turcia este stat candidat, dar, după cum vede Turcia lucrurile, poate greşit şi criticat dar asta e, ea deţine acum o poziţie avantajoasă în negocierile cu Uniunea, şi chiar asta face. Turcia face asta şi cu Statele Unite, şi chiar dacă are probleme serioase cu Israelul, spre deosebire de alte cazuri, Statele Unite nu spun nimic Turciei în legătură cu asta."

"Aşa înţelege Turcia să procedeze iar în cazul problemei cu Uniunea şi cu Cipru, Turcia are un fel complet diferit de a aborda lucrurile. Indiferent care va fi reacţia Uniunii, e clar că este o competiţie tipică de putere între UE şi Turcia, iar Turcia simte acum că are un avantaj. Mă tem că trebuie să spun prietenilor europeni că în clipa de faţă guvernului turc nu îi pasă prea mult de reacţiile europene", consideră profesorul Bacik.

Turcia ar putea pune în dificultate Uniunea Europeană

Şi dacă totuşi nici una dintre părţi nu cedează, dacă Bruxelles-ul şi statele membre nu vor accepta să amâne preşedinţia cipriotă, ce va însemna pentru Turcia să aplice avertizarea că va îngheţa relaţii cu Uniunea?

Profesorul şi editorialistul Gokhan Bacik este convins că nu va fi vorba despe o îngheţare a relaţiilor economice, ci de dificultăţi politice pe care Turcia le poate provoca Uniunii.

"Cel mai probabil, de exemplu, Turcia nu va permite statelor europene să activeze ca un corp comun în cadrul NATO, nu va permite ca UE să aibă un rol în Libia. Turcia este acum în avantaj şi cred că unele state membre nu vor fi deloc încântate de piedicile puse de Turcia, care va îngheţa relaţiile UE cu NATO, aşa că ar trebui luat în considerare dacă toate acestea sunt sau nu în favoarea Uniunii."

"Şi nici nu e prima dată când Turcia provoacă Uniunea. De exemplu, de ani de zile, Turcia nu deschide porturile sale pentru vasele cipriote, o chestiune care a plasat-o pe poziţii diferite de cele ale Uniunii."

"Problema majoră este că din perspectivă europeană, Ciprul este un stat suveran, membru în timp ce Turcia consideră că nu este aşa. Aşa că, cel puţin în interiorul NATO, Turcia nu va accepta nicio acţiune a Uniunii care să presupună participarea Ciprului" spune Bacik.

Ciprul nu are puterea de negociere politică a Turciei

Şi pentru ca situaţia să fie şi mai complicată, Ciprul a anunţat că va bloca negocierile de aderare ale Turciei la Uniunea Europeană, din cauza diferendului cu Turcia privind intenţia ciprioţilor greci de a începe să exploateze gazul din apele din Bazinul Levant al căror control este încă în dispută.

Este vorba despre zona de mare aflată între Ciprul grecesc, Turcia, Siria, Liban, Israel, Egipt si Gaza.

Gokhan Bacik consideră că realitatea politică este că Ciprul nu are puterea de negociere politică pe care o are Turcia.

"Ciprul grecesc nu poate reprezenta o provocare pentru noi, mai ales în zona noastră de influenţă. Dacă sprijinul turc este pierdut, americanii şi europenii nu mai au nimic în Orientul Mijlociu. Ce alternativă există la Turcia, este cumva ONU?"

"Sau forţe seculariste în Orient? Sau poate fi acceptabil ca musulmanilor să li se explice cum să fie buni musulmani de către creştini? Nu, n-are niciun sens. Deci Turcia este singura ţară care poate îndeplini şi standardele de occidentalizare şi secularism şi interesele occidentale. Aşadar felia turcă din jocul politic internaţională este mult mai mare decât cea a Ciprului."

"Poate că nu e normal aşa, dar pe termen lung, nu cred că Ciprul poate contrabalansa puterea Turciei, iar ţări europene puternice ca Marea Britanie sau Germania vor reacţiona. De exemplu valoarea schimburilor comerciale dintre Germania şi Turcia este mai mare decât toată economia cipriotă."

"Cred că poate urma o oarecare perioadă de îngheţare, dar după o vreme lucrururile vor fi reluate de unde s-au oprit", arată Gokhan Bacik, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Zirve şi editorialist la ziarul Zaman.