Știrile false versus alegerile naționale din Olanda, Germania și Franța
Sijbren de Jong, expert in relațiile cu Rusia, de la Centrul pentru Studii strategice din Haga, interviu pentru Radio România Actualități.
17 Ianuarie 2017, 17:54
In luna noiembrie, parlamentul european atrăgea atenția asupra propagandei rusești.
Rezoluția votata de euro deputați notează ca Rusia apelează la un număr extrem de mare de instrumente, ca agenții false de știri si canale de televiziune in diferite limbi (Russia Today) pentru a pune sub semnul întrebării valori democratice.
Săptămâna trecuta, experții americani in securitate atrăgeau si ei atenția asupra aceluiași fenomen si puneau in gardă Olanda, dar si alte țări europene – Germania, Franța - țări care in acest an trec printr-un proces electoral.
Coordonatorul național împotriva terorismului din Olanda, Dick Schoof recunoaște ca sunt câteva tari care si-ar putea manifesta un oarece interes in alegerile din martie.
Dar, de fapt Olanda a experimentat deja un val de știri false in perioada referendum-ului din aprilie anul trecut, când olandezii au votat împotriva acordului de asociere UE – Ucraina.
Interesul Federației Ruse de a se implica in dezbaterea interna a fost foarte clar, spune Sijbren de Jong, expert al Centrului pentru Studii Strategice din Haga:
„Referendumul pentru acordul cu Ucraina este cel mai bun exemplu. Daca ne uitam la lista cu cele șase motive pentru a spune NU, listă distribuită de inițiatorii referendumului, patru erau complet false, iar doua pe jumătate adevărate.
"Multe din argumentele taberei care a pledat împotriva acordului au venit direct din mașina de propaganda a Kremlinului. Si multe din declarații au fost absolut false, dar, pentru ca au fost repetate continuu de mai multe grupuri si partide, chiar daca știau ca nu sunt adevărate, dar erau in avantajul lor, ei bine până la urma aceste știri au produs pagube si au influențat rezultatul referendumului.”
Sijbren de Jong spune ca acest fenomen, al știrilor false creste in Uniunea Europeana, in special atunci când vorbim de acele partide și politicieni eurosceptici pe care Kremlinul ii vrea la putere.
„Daca uniunea europeana este slăbită sau mai divizată pentru că ajung la putere partide populiste, aceasta înseamnă si că Uniunea Europeana nu mai are abilitatea de a acționa ca un singur actor pe piață, ceea ce este pe placul unei țări ca Rusia, care prefera relații bilaterale si sa incite tarile una împotriva alteia. O uniune de 28 este inconfortabilă.” a adăugat pentru Radio Romania Sijbren de Jong, expert in relațiile cu Rusia, de la Centrul pentru Studii strategice din Haga.
In rezoluția sa, Parlamentul European recomandă nu o contra propagandă, ci transmiterea de mesaje pozitive, care sa încurajeze educația si care sa indemne cetățeanul european sa analizeze cu atenție conținutul unui mesaj media.
La fel de importantă este si cooperarea dintre Uniunea Europeană si NATO in domeniul comunicării strategice si susținerea media din tarile vecine uniunii europene.
