Stabilitatea, "prioritatea" lui Vladimir Putin

Într-un nou si amplu articol electoral intitulat "Rusia se concentreză – sfidările la care trebuie să răspundem", publicat în cotidianul Izvestia şi pe situl său oficial, premierul rus Vladimir Putin, principalul favorit al alegerilor prezidenţiale din martie, defineşte stablitatea drept prioritatea centrală a viitorului său mandat.

"Văd sarcina noastră în anii următori în eliminarea din calea dezvoltării naţionale a tot ceea ce ne împiedică să mergem înainte, să finalizăm crearea în Rusia a unui asemenea sistem politic, a unei asemenea structuri a garanţiilor sociale şi de protecţie a cetăţenilor, a unui asemenea model al economiei, care, împreună, să formeze un organism statal unitar, viu, [aflat] în permanenţă dezvoltare şi, totodată, stabil, durabil, şi sănătos", este mesaju central al articolului aşa cum a fost pus în evidenţă pe situl oficial al lui Putin.

"Stabilitatea este una din ideologemele favorite ale lui Putin, la care acesta a recurs în repetate rânduri pentru a defini una din principalele sale realizări ca preşedinte (2000-2008), în contrast cu haosul şi degradarea autorităţii statului, caracteristica anilor 1990.

În aceeaşi măsură, însă, menţinerea stabilităţii a fost invocată ca pretext pentru restrângerea libertăţilor democratice şi construirea actualului regim autoritar, a aşa numitei "democratii dirijate", guvernată de/prin "verticala puterii".

În mod tradiţional, Putin a invocat meritele trecute ale propriei politici interne (fără a distinge între perioada primelor sale două preşedinţii si cea lui Medvedev): scoaterea Rusiei din impasul războiului civil, victoria împotrva terorismului şi separatismului, restabiliarea ordinii constituţionale, relansarea economiei, creşterea nivelului de trai şi succesele în lupta împotriva sărăciei, dezvoltarea clasei de mijloc, respectarea de către stat a angajementelor sale sociale, depăşirea cu pierderi reduse a crizei economice etc.

Rusia, afirmă Vladimir Putin, a depăşit declinul profund în care a intrat după prăbuşirea modelului totalitar al socialismului şi dezintegrarea URSS, a finalizat perioada de refacere, existând acum toate condiţiile pentru a merge înainte.

Articolul este primul amplu răspuns public al premierului rus la protestele fără precedent de la sfârşitul anului, când sute de mii de ruşi au protestat paşnic împotriva fraudelor comise în alegerile legislastive din 4 decembrie, cerând demisia sa şi reforme democratice .

Stabilitatea "nu înseamnă stagnare"

Polemizând indirect cu opoziţia, care identifică posibila revenire la Kremlin a lui Putin cu instaurarea unei ere a stagnării de tip brejnevian, premierul rus susţine că "stabilitatea" nu înseamnă stagnare, ci dimpotrivă, un bun care în lumea de azi poate fi dobândit numai prin "muncă intensă", deschidere şi disponibilitate pentru schimbări şi reforme – dar, subliniază el, reforme al căror timp a sosit, şi care să fie bine gândite şi calculate.

Putin atacă aici indirect în opoziţia care cere reforme profunde "aici şi acum".

În opinia sa, problema Rusiei, care se repetă mereu în istorie, este aspiraţia unei părţi a elitei sale la revoluţie şi la forţarea proceselor, în timp ce întreaga experienţă a Rusiei, cât şi cea universală demonstrează caracterul "păgubitor" al "salturilor înainte", al devansărilor şi "demolărilor fără a construi ceva în loc".

Această tendinta ar fi în opinia lui Putin o primă sfidare ce stă în faţa Rusiei, o alta fiind tendinţa opusă spre stagnare, lipsa de competitivitate a elitelor şi nivelul ridicat al corupţiei – adică ceea ce opoziţia reproşează de fapt actualei puteri.

Putin arată din nou că se distanţează de partidul sau, Rusia Unită, pe care opoziţia îl consideră a fi sinonim cu corupţia, o asociere prea strânsă riscând să diminueze din nou ratingul premierului, în uşoară creştere după declinul din decembrie.

În fraze retorice şi adesea eliptice, Putin acuză opoziţia de absenţa unui program politic concret:

"Azi se discută despre diverse modalităţi de înnoire a procesului politic. Dar despre ce ni se propune să ne înţelegem? Despre modul în care să organizăm puterea? Cum să o predăm "celor mai buni" (i.e. opoziţiei – aluzie la una dintre cererile formulate la mitingurile de protest – n.n.)? Dar ce va fi după asta? Ce vom face după asta? Ceea ce ma preocupă, este ca la noi nu are loc, practic, nici o discuţie în legătură cu ceea ce trebuie făcut dincolo de alegeri, după scrutin".

Putin invită la dialog

Potrivit lui Vladimir Putin, cetăţenii ruşi trebuie să aibă posibilitatea de a discuta nu numai despre calităţile şi defectele politicienilor, programele acestora, ci şi ceea ce ar trebui să facă obiectul central al acesor programe.

Putin îşi defineşte articolul ca o invitaţie la un dialog amplu despre viitorul, priorităţile, opţiunile pe termen lung, dezvoltarea şi perspectivele naţionale ale Rusiei.

Este primul dintr-o serie de articole-program, ce vor premerge publicării programului electoral oficial al premierului rus.

Opoziţia a reacţionat fără entuziasm, criticând textul pentru lipsa de noutate a ideilor şi caracterul generalist al tezelor formulate.

Este pusa sub semnul întrebării însăşi ideea apelului la dialog, în condiţiile în care, conform tacticii sale tradiţionale, Putin nu va participa, se pare, le dezbaterile electorale.

Kremlinul a făcut un un pas în direcţia liberalizării sistemului politic

Observatorii remarcă totuşi tonul mai conciliant al premierului, în aşteptarea următoarei manifesaţii de masă a opoziţiei, anunţată pentru 4 februarie.

Pentru a prelua iniţiativa politică înaintea acestei date conisderate critice, Kremlinul a făcut un un pas în direcţia liberalizării sistemului politic.

Preşedintele Dmitri Medvedev, a trimis noii Dume de Stat, spre aprobare, proiectul de lege prin care este reinstituită alegerea guvernatorilor de regiuni şi preşedinţilor de republici etnice prin votul direct al populaţiei.

Legea se înscrie în măsurile de reformare a sistemului politic rus înaintea alegerilor prezidenţiale din martie, măsuri anunţate de preşedintele Medvdedev după şi sub presiunea protestelor de masă împotriva fraudării alegerilor din decembrie, şi reprezintă o concesie parţială făcută opoziţiei.

Alegerile directe ale şefilor de regiuni au fost desfiinţate de către preşedintele Putin în anul 2004, măsură vehement criticată ca antidemocratică de către opoziţia rusă.

Opoziţia din rândul societăţii civile, la rândul său, a anunţat înfiinţarea unie Ligi a alegătorilor, formată din persoane neangajate politic, ce va monitoriza respectarea drepturlor cetăţenilor în timpul alagerilor prezidenţiale din 4 martie.

Din componenţa Ligii fac parte personalităţi cunoscute din mass-media, lumea artelor, politologi şi alţii.