Serbia bate la poarta UE
Uniunea Europeană "va da undă verde Serbiei" pentru obţinerea statutului de candidat la aderare, a anunţat ministrul francez de externe. Surse de la Bruxelles au dezvăluit că unele state membre mai au rezerve.
Articol de Carmen Gavrilă, 28 Februarie 2012, 14:05
Dacă decizia de a acorda oficial Serbiei statutul de ţară candidată este adoptată oficial, ea va fi aprobată în scurt timp la summitul UE de joi și vineri.
Chiar dacă ministrul francez de externe, Alain Juppé a declarat că nu au fost formulate obiecţii, se ştie că unele ţări sunt nemulţumite că Serbia nu a luat chiar toate măsurile necesare.
România nu pune condiţii
De exemplu, diplomaţii de la Bucureşti sunt nemulţumiţi că minoritatea vlahă încă nu se bucură de drepturi conform criteriilor europene, nu are asigurat studiul în limba maternă şi nu are libertate totală de exprimare religioasă.
Ba chiar în trecut au existat şi atacuri asupra preoţilor şi bisericilor comunităţilor vlahe.
Însă toate declaraţiile oficiale susţin aderarea Serbiei la UE.
Preşedintele Traian Băsescu a precizat, în timpul vizitei din toamna trecută la Belgrad, că România nu condiţionează adoptarea acordului de asociere a Serbiei la UE de rezolvarea problemei respectării drepturilor vlahilor de pe teritoriul acestei ţări.
De altfel, acordul, a spus atunci preşedintele român, a fost deja ratificat deja de Camera Deputaţilor.
"Poate fi discutată problema vlahilor şi în interiorul recomandărilor şi constatărilor făcute de raportul Consiliului Europei din anul 2011, care semnalează problema respectării drepturilor vlahilor la păstrarea limbii şi a culturii", a afirmat şeful statului, într-o declaraţie după întâlnirea cu omologul sârb, Boris Tadic.
Lungul drum al aderării
Serbia încă nu şi-a vindecat rănile trecutului recent, însă în ultimii ani direcţia la Belgrad s-a conturat tot mai mult spre Vest, în pofida amintirilor amare pentru sârbi şi a sentimentului că ar fi fost nedreptăţiţi de istorie şi de Europa.
Ţinta pentru Serbia de astăzi este aderarea la Uniunea Europeană.
Autorităţile au predat toţi criminalii de război căutaţi de Tribunalul de la Haga şi au făcut eforturi să îşi schimbe imaginea războinică.
Acum, Serbia se pregăteşte pentru dificilul drum printre reforme şi negocieri, care urmează după acceptarea sa ca stat candidat la UE.
Ministrul francez de externe, Alain Juppé, prin declaraţiile sale pare să împărtăşească opinia unei părţi a statelor membre că aderarea la UE pentru Serbia reprezintă motivaţia necesară pentru a se împăca cu trecutul şi a reintra în familia europeană: "În privinţa Serbiei, eram convinşi de multă vreme că trebuie făcute progrese şi să i se ofere statutul de candidat, acest lucru s-a realizat", a spus Alain Juppé.
O istorie de conflict
Studentul care a declanşat primul război mondial prin asasinarea arhiducelui Austriei, partizani, Tito - cuiul din călcâiul sovieticilor, Iugoslavia, războaiele din Balcani, Miloşevici şi un lung şir de criminali de război vânaţi ani de zile – o listă de oameni şi evenimente care au făcut cunoscută Serbia, i-au marcat istoria şi i-au creat o faimă nu tocmai de invidiat.
Pe 4 mai 1980, murea Iosip Broz Tito, copilul rebel al comunismului, un croat pe care sârbii l-au adorat, care a făcut din Iugoslavia un jucător internaţional, motorul din spatele Mişcării de Nealiniere, un Che Guevara al Balcanilor, un cui în coasta sovieticilor după ruptura cu Stalin.
După Tito, niciun alt lider nu a mai reuşit să ţină la fel de bine la un loc mozaicul iugoslav.
În anii 90, după fragmentarea Iugoslaviei, Serbia lui Miloşevici a ales armele ca să încerce să păstreze federaţia.
Au urmat ani de conflict, care au culminat cu cel din Kosovo.
NATO s-a implicat cu scopul declarat de a-l opri pe Miloşevici.
În timpul războiului din Kosovo Miloşevici este pus sub acuzare pentru crime de război iar in 2001 este arestat şi transferat la Tribunalul Internaţional de la Haga pentru proces.
Până la sfârşit, Miloşevici a rămas sfidător.