Olanda își încheie joi președinția rotativa a Uniunii Europene

In ianuarie, Olanda a plecat la drum cu o lista de priorități, ca orice alta președinție.

Inovarea, crearea de locuri de munca, o politica europeana pentru energie au figurat pe aceasta lista.

Olandezii au fost însă conștienți ca exista si priorități stringente pentru Europa: criza refugiaților, protejarea granițelor externe, atentatele teroriste, referendumul britanic.

Ce a reușit președinția olandeza si unde a eșuat?

Președintele Consiliului European, Donald Tusk i-a mulțumit public premierului olandez pentru profesionalism, pentru contribuția pe care a avut-o la încheierea acordului cu Turcia si pentru rolul cheie in impulsionarea pieței interne.

Dincolo de faptul ca un astfel de gest vine de la sine, Bruxelles-ul chiar a apreciat prestația premierului Mark Rutte (cel mai vechi in aceasta funcție in comparație cu colegii săi) si a Olandei, tara fondatoare a Uniunii Europene.

Mark Rutte a promis o președinție pragmatica, focalizata pe rezolvarea problemelor comune si s-a ținut de cuvânt.

Iată câteva dintre reușitele si eșecurile președinției olandeze, analizate împreună cu Sijbren de Jong de la Centrul pentru Studii Strategice si Adriaen Schout, expert al Institutului Clingendael, ambele din Haga.

Criza refugiatilor

„In 6 -8 săptămâni numărul refugiaților trebuie redus drastic, pina la zero”, spunea Mark Rutte la începutul lunii ianuarie.

Declarație sinucigașă pentru o președinție, consideră Adrian Schout de la Institutul Clingenadel: „o astfel de declarație iți pune capul pe ghilotina… A fost o declarație riscanta, Rutte a știut acest lucru…a fost chiar sfătuit sa nu o facă”.

Chiar daca nu a intrat in sarcina sa, Mark Rutte s-a implicat direct in negocierile pentru acordul cu Turcia.

„Mark Rutte a participat alături de Merkel si Junker la negocierile cu Turcia, chiar daca nu acesta era rolul sau”, mai spune Adriaen Schout.

Si acordul cu Turcia a dus la reducerea drastica a numărului de refugiați, menționează Sijbren de Jong, analist al Centrului pentru Studii Strategice din Haga: „ dar problema cu acest acord este ca dai putere extinsa unei tari terțe, in acest caz Turcia. Si de fapt pui puterea in mina unui președinte care nu a făcut un secret din faptul ca astfel forțează Uniunea Europeana sa dea mai mulți bani. Da, acordul a ajutat sa frâneze fluxul de refugiați, dar cu ce preț!”

Legată de criza refugiaților, o alta victorie a președinției olandeze este crearea Gărzii Europene pentru granițele externe, care va înlocui Agenția FRONTEX, dar, adaugă Sijbren de Jong „sa nu uitam ca in spatele acestui proces a stat încheierea acordului cu Turcia, care a fost de multe ori la un pas de prăbușire. Si echilibrul încă este fragil”.

Sub președinția olandeză, la nivelul Europol a apărut o structura specială pentru combaterea traficului cu refugiați, considerată cea mai profitabila afacere pentru rețelele de crima organizata cu rădăcini in peste 100 de tari din toata lumea.

In domeniul energiei, Olanda a reușit sa pună statele membre de acord privind o supervizare a contractelor bilaterale cu tari terțe in domeniul gazelor.

„ Sigur ca acesta are legătură in special cu Rusia si Gazprom, o problema foarte delicata in ultimii ani. Faptul ca exista un oarece acord, este deja un pas înainte. Însă, daca te uiți la imaginea de ansamblu atunci când vorbim de energie si climat, este foarte îngrijorător faptul ca foarte puține tari din lume au ratificat acordul de la Paris. Pina acum din 178 de tari, doar 18 au ratificat acordul si nici una nu este din Uniunea Europeană”, a precizat Sijbren de Jong.

Terorism

In ceea ce privește combaterea terorismului, președinția olandeză a reușit sa facă mai dificil accesul teroriștilor la anumite tipuri de arme (arme de foc extrem de puternice). In plus, la nivelul Europol a fost creata o structura special focalizata pe combatanții străini ai ISIS.

In urma cu câteva zile, Coordonatorul național pentru lupta împotriva terorismului, Dick Schoof a declarat pentru presa străină din Olanda: „una dintre îmbunătățirile importante pe care le-am reușit este ca in sistemul de informații Schengen, unde apar si mulți combatanți străini ai grupărilor teroriste, de numele acestora sa fie agățată si o eticheta care spune 'legături teroriste'. Este foarte important pentru cel care face controlul la frontiera. Pana acum era vorba de o simpla semnalare, dar nu se știa pentru ce. Acum se poate lua imediat legătura cu tara care i-a atașat eticheta.”

Brexit si referendumul olandez

Sigur ca Brexit-ul este oarecum legat de președinția olandeza, chiar daca Olanda nu avea cum sa influențeze rezultatul referendumului din marea Britanie.

Adriaen Schout: „Ne vom aminti mereu de Brexit ca fiind un moment important, însă nu are legătură cu președinția olandeza”.

Sijbren de Jong: „Brexit-ul este un eveniment pe care nu cred ca il poți agata de președinția olandeza. Este o afacere pur britanica. Olanda nu putea sa influențeze rezultatul. Acesta era sarcina lui David Cameron, care, sa nu uitam, a pornit tot acest proces”.

Si totuși, sub președinția olandeză ar fi putut fi negociat un acord mai bun cu David Cameron, pentru a-i convinge pe britanici sa rămână in UE.

Olanda ar fi putut însă influenta rezultatul referendumului de acasă, de la începutul lunii aprilie, când olandezii au votat împotriva acordului de asociere cu Ucraina.

Din nou Sijbren de Jong: „Nu putem sa nu observam ca rezultatul acestui referendum este cea mai mare pata pe obrazul președinției olandeze. Ar fi putut sa facă mai mult? Sigur ca da! Cei care au făcut parte din tabăra pro au simțit de multe ori ca sunt singuri. Guvernul a fost destul de tăcut, mă așteptam la mai mult de la Olanda, in special in acesta perioada de președinție”.

Urmează președinția unei tari cu mai putina experiență in UE, Slovacia, care va fi urmata de Malta.

Situația ar putea sa devina complicata de la 1 iulie 2017: Marea Britanie ar trebui sa preia președinția rotativa a UE.