Influenţa destabilizatoare a Iranului în sudul Caucazului

La 5 decembrie, în faţa Comitetului pentru Relaţii Externe al Camerei Reprezentanţilor a SUA, expertul în studii eurasiatice de la institutul Heritage Foundation, Ariel Cohen, spunea că ceea ce este mai puţin cunoscut despre Iran este influenţa sa destabilizatoare în sudul Caucazului.

Iranul este o ameninţare pentru interesele SUA în Caucazul de Sud, o regiune a unor vechi civilizaţii, populată de creştini, musulmani şi evrei, o regiune în care, de asemenea, se întâlnesc Rusia, Iranul şi Turcia.

Or, dat fiind faptul că ”în regiune sunt implicaţi ruşii, iranienii şi turcii, este inevitabil ca puterea globală să nu aibă un interes acolo”, după cum spune secretarul de stat Hillary Clinton.

Ariel Cohen spune că securitatea în regiune este ameninţată de tentativele Iranului de a exporta terorism, de a destabiliza Afganistanul şi de a evita sancţiunile ONU şi ale Uniunii Europene.

Expertul de la Heritage Foundation observă că de la inaugurarea în 2006 a conductei principale de export petrolier Baku-Tbilisi-Ceyhan, nicio altă conductă dinspre Caspica nu a mai fost finalizată.

Gazul turkmen sau kazakh nu tranzitează regiunea pentru a fi exportat.

Iranul periclitează strategia SUA în regiune - aceea de a asigura independenţa Azerbaidjanului, Armeniei şi Georgiei - prin export de terorism, subminând-o prin operaţiuni de soft power şi cultivând relaţii strânse cu Armenia în vreme ce ameninţă stabilitatea Azerbaidjanului, care este pro-american şi pro-occidental.

De la destrămarea Uniunii Sovietice, Washingtonul a încercat să prevină restabilirea dominaţiei Rusiei şi Iranului în regiune, în mod special din perspectiva creşterii importanţei resurselor energetice caspice.

Dar, dacă regiunea sud-caspică a fost, în administraţiile Clinton şi Bush, o temă de susţinere bipartizană, acum se manifestă un revers în ce priveşte atenţia SUA faţă de ea.

Iranul, se ştie, este responsabil pentru cel puţin două atacuri teroriste în 2012 împotriva unor ţinte americane şi israeliene în Azerbaidjan şi Georgia.

Iranienii au avut ca ţinte în Baku pe ambasadorul israelian, ambasada israeliană, un rabin şi o serie de membri proeminenţi ai comunităţii evreilor azeri.

Serviciile de securitate din Georgia au dezamorsat o bombă care se pare că era plasată de agenţi iranieni şi avea ca ţintă un diplomat israelian.

Georgia, pe de altă parte, le permite iranienilor să intre în ţară fără a deţine vize.

Ariel Cohen atrage atenţia că aceste atacuri sunt parte a unui val global de terorism, care include atacuri plănuite sau executate deja, împotriva ambasadelor saudite şi israeliene din Washington, New Delhi, Bangkok în Thailanda şi Burgas în Bulgaria, dar şi în Kenya şi Cipru.

Prin Caucazul de Sud, Iranul păcăleşte regimul de sancţiuni impuse de ONU

Forţele de elită paramilitare iraniene Quds (sau ”Ierusalim”) exportă revoluţia islamică prin susţinerea mişcărilor militante şiite şi prin destabilizarea regimurilor ”neprietenoase”.

Forţele Quds sunt, în realitate, conduse de Liderul Suprem iranian.

Activiştii civici iranieni le compară cu KGB-ul sovietic şi cu forţele naziste SS, numindu-le "agentul de ordine şi de represiune al unui regim ideologic crud. ”

Un raport din 2010 al Pentagonului arată că Forţele Quds exercită "în mod clandestin putere militară, politică şi economică pentru a avansa interesele naţionale iraniene în străinătate”, devenind, astfel, vârful de lance al politicii externe a Iranului.

Liderii iranieni cred că Azerbaidjanul aparţine orbitei persane, iar serviciile secrete iraniene operează pe teritoriul azer încă de la mijlocul anilor 1990.

De altfel Forţele Quds au fost acuzate de a fi complotat sau sprijinit majoritatea celor mai proeminente atacuri din ultimele trei decenii împotriva unor ţinte occidentale şi israeliene din regiune.

Cele mai recente comploturi sunt cele din ianuarie 2012, o tentativă de asasinat a unui rabin şi a unui profesor de la şcoala evreiască din Baku şi octombrie 2009, când ţintele au fost ambasadele americană şi israeliană.

Tentativele Iranului de a păcăli şi evita regimul de sancţiuni impus de Naţiunile Unite, SUA şi Uniunea Europeană pentru a face presiuni asupra Teheranului să renunţe la dezvoltarea de arme nucleare ţintesc Caucazul de Sud.

Acestea includ operaţiuni bancare ilegale şi proliferarea companiilor aşa numite de "front”, angajate în achiziţii de tehnologie militară senzitivă sau de dublă folosire.

Toate cele trei ţări ale Caucazului de Sud sunt implicate în comerţ cu Iranul, dar Armenia, cea mai apropiată ţară din regiune de Iran este principala sursă de îngrijorare pentru comunitatea politicienilor americani, a organismelor de aplicare a legii şi a comunităţii informaţiilor din SUA.

Analistul de la Heritage Foundation spune că iranienii folosesc proprietăţi imobiliare din Erevan pentru a spăla bani şi a obţine, astfel, lichidităţi în afara ţării.