China, temă importantă în alegerile prezidenţiale din SUA

Competiţia în acest sens între preşedintele Barack Obama şi rivalul său republican Mitt Romney este atent observată de opinia publică: care dintre ei este mai dur faţă de China?

Paul Haenle,expert în spaţiul chinezesc la Carnegie Endowment, director pentru relaţiile cu China în Consiliul de Securitate Naţională în mandatele George W.Bush şi Barack Obama,explică faptul că "începând cu anii ’80 candidaţii prezidenţiali din SUA au demonizat China în campaniile lor electorale pentru a se distanţa de fostele administraţii, pentru ca apoi, odată ajunşi la Casa Albă, să coboare tonul critic şi să caute cooperarea Chinei.

"Este probabil ca anul acesta să se întâmple la fel.Dl.Haenle atrage, însă, atenţia, că acest fapt nu înseamnă că această tendinţă nu va afecta negativ relaţiile bilaterale în viitor.

În campaniile primare ale republicanilor din 1980, atât Ronald Reagan cât şi George H.W.Bush l-au criticat pe preşedintele Jimmy Carter pentru politica sa faţă deChina.

Dl Reagan a fost unul din cei mai vocali suporteri ai Taiwanului şi,ca atare, a criticat sever decizia preşedintelui Carter de a fi normalizat oficial,în 1978,relaţiile cu China. În timpul campaniei prezidenţiale din 1980,Ronald Reagan a insistat că, dacă va fi ales preşedinte "nu-şi va trăda prietenii şi aliaţii" aşa cum,spunea el,a făcut-o administraţia Carter.

Odată ajunsă la Casa Albă, însă, administraţia Reagan, cu George H.W.Bush ca vicepreşedinte, a început o întreagă acţiune de apropiere faţă de China, pentru stabilirea unor relaţii de lucru mai extinse decât oricând înainte.

În ce priveşte Taiwanul,nici dl Reagan şi nici dl Bush nu au încercat vreodată să modifice relaţia neoficială a Americii,cu insula.

În mandatul Reagan,înalţi ofiţeri militari americani s-au angajat pentru prima oară în dialog cu omologii chinezi,iar agenţiile militare şi de informaţii au lucrat cu China în chestiuni strategice,cum a fost dosarul Afganistan.

De atunci,trecând prin preşedinţiile Bill Clinton şi George W.Bush, formatul s-a repetat.

După ce a criticat politica adminstraţiei republicane cu privire la China-acuzându-i pe Ronald Reagan şi pe dl. Bush senior de a-i fi "răsfăţat pe dictatorii" din China, adică pe cei care au masacrat demonstranţii pentru drepturile omului în Piaţa Tiananmen, odată ajuns în Biroul Oval, preşedintele democrat Bill Clinton a temperat semnificativ tonul.

El a blocat în primul an de preşedinţie crearea unei legi care i-ar fi cerut Chinei să-şi schimbe politicile în domeniul drepturilor omului.

"Manipulator” sau nu de valută

În ce îl priveşte pe Barack Obama,primul preşedinte democrat după Bill Clinton,acesta a promis în timpul campaniei sale prezidenţiale din 2008 că va fi mai dur cu Beijingul,în special pe teme economice.

El a fost foarte vocal atunci cînd a acuzat China că ar fi un manipulator de valută, a fost foarte critic în legătură cu cele 1000 de miliarde de dolari datorii ale SUA faţă de China şi a insistat asupra importanţei de a face presiuni asupra Chinei în privinţa drepturilor omului.

Aproape imediat, însă, după ce a devenit preşedinte, dl. Obama a dat înapoi.

China nu mai era,la nivelul retoricii preşedintelui american, un manipulator de valută.

După aproape patru ani la Casa Albă,dl Obama încă nu a desemnat, oficial, regimul comunist de la Beijing drept manipulator de valută.

Astfel încât,deşi dl Obama a făcut o campanie prezidenţială a „schimbării”,care a mobilizat în mod istoric electoratul democrat,politicile sale au fost,de fapt,în mare parte despre continuitate.

Cel puţin în privinţa Chinei.Poziţia preşedintelui Obama nu s-a îndepărat prea mult de politicile trecutului,care calificau relaţia bilaterală dintre SUA şi China „pozitivă,de cooperare şi amplă.”

Analistul de la Carnegie Endowment din Washington, Paul Haenle spune că, în mod nesurprinzător, lucurile se întîmplă la fel cu rivalul republican Mitt Romney.Revin aceleaşi tendinţe existente în campaniile ultimilor 32 de ani.

Dl.Romney a ieşit la scenă deschisă dur pe tema Chinei şi foarte critic la adresa politicii preşedintelui Obama, în acest sens.

Mitt Romney a promis că în prima zi chiar, a potenţialei sale preşedinţii, va declara China drept manipulator de valută.

Dl.Romney l-a acuzat pe preşedintele Obama că ar fi îngăduit migrarea locurilor de muncă ale americanilor către China şi a acuzat regimul comunist că a furat tehnologie americană şi proprietate intelectuală americană.

Cert este că retorica anti-China a lui Mitt Romney continuă să escaladeze.

În septembrie,candidatul prezidenţial republican a lansat cinci spoturi publicitare televizate în care a folosit tema China pentru a-l ataca pe preşedintele Obama.

Acestea se difuzează în opt state indecise în privinţa alegerilor şi îl acuză pe Barack Obama că a eşuat în a pune capăt atitudinii Chinei.

Păreri deiferite privind China

Analiştii spun că retorica dură pe tema Chinei a lui Mitt Romney ar putea funcţiona bine în rândul muncitorilor din domeniul manufacturii în state indecise ca Ohio.

Dat fiind că alegerile 2012 vor fi decise, în mare parte, de puterea economiei americane, criticile lui Mitt Romney la adresa lui Barack Obama cu privire la China şi politicile preşedintelui democrat pe tema chinezească l-ar putea ajuta pe republican să capete imaginea unui lider puternic pe scena internaţională şi, foarte important, un lider hotărât să facă îmbunătăţiri pe teme economice, ca locurile de muncă, care să privească viaţa de zi cu zi a familiilor americane.

Este, sigur, un paradox, întrucât se ştie că platforma protecţiei sociale este un apanaj dintotdeauna al democraţilor.

Acum, mai mult, retorica lui Mitt Romney îl poate ajuta să-şi demonstreze angajamentul viguros în primul rând faţă de America şi, spune Paul Haenle, un neîndoielnic patriotism.

Preşedintele Obama a făcut, totuşi, câteva demersuri pentru a-şi demonstra atitudinea fermă faţă de China, între care acela de a bloca, din motive de securitate naţională, achiziţionarea mai multor proiecte agricole în statul Oregon, de către o firmă susţinută de investiţii chineze.

Cu puţin timp înaintea zilei decisive, dat fiind tendinţele istorice, dacă dl Romney va fi ales preşedinte, există aşteptări că el va face o mutare de poziţie cu privire la China, că va deveni mai pragmatic odată ce ar asuma responsabilitatea de a guverna naţiunea americană.