68 de ani de la al doilea val de deportări în Siberia

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 iulie, ora 22:55) - "Agenda globală" - Realizator: Pavel Ionescu -

În 1949, în noaptea de 5 spre 6 iulie, în Basarabia a avut loc al doilea val de deportări în Siberia.

Conform datelor oficiale, au fost mutate cu forţa aproape 11.300 de familii, respectiv peste 35.000 de oameni.

Academia Română a organizat o sesiune de comemorare a victimelor regimului totalitar comunist din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, din perioadele 1940-1941 şi 1944-1953. La eveniment a fost lansată colecţia de volume "Arhivele memoriei", după cum aminteşte colega noastră Alla Stâncaru Luncă.

Reporter: Domnul Anatol Petrencu, profesor universitar la Chişinău, studiind diverse probleme din istoria românilor de dincolo de Prut.

Anatol Petrencu: Tragedia României a început pe data de 28 iunie 1940, atunci când trupele sovietice au invadat Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi au avut de suferit în mod special cei care au încăput sub această ocupaţie sovietică. Este vorba de o adevărată vânătoare faţă de oamenii politici, faţă de membrii Sfatului Ţării, oamenii gospodari, iar în noaptea de la 12 spre 13 iunie 1941, cu câteva zile înainte de a se începe războiul germano-sovietic, a fost organizat primul val de deportări în Siberia. Impresionant pentru mine ca cercetător este lista a 650 de primari împreună cu familiile lor, care au fost deportaţi. Deci au fost oameni model, cu gospodării model pentru săteni. Şi ceea ce ne-am propus noi să facem a fost să recuperăm memoria oamenilor care au supravieţuit acestor intemperii ale vremii, a celor care au fost deportaţi s-au întors la baştină, sunt oameni în vârstă. Dacă vorbim de cel de al doilea val, 1949...

Reporter: 6, chiar 6 iulie.

Anatol Petrencu: Data de 6 iulie, da, în preajma acestei tragice date este de fapt o comemorare a celor care au supravieţuit, a celor care au murit acolo, în Siberia. Se împlinesc 68 de ani de la acest al doilea val de deportări şi ne-am propus să publicăm memoriile acestor oameni.

Reporter: Domnule academician Victor Spinei, sunteţi şi dvs născut în Basarabia, dar aţi avut şansa de a veni cu părinţii aici, când eraţi foarte mic.

Victor Spinei: Şansa supravieţuirii pentru părinţii, pentru rudele mele. A fost un moment de o mare duritate părăsindu-şi locurile de baştină, lăsându-şi gospodăriile, iar alţi membri ai familiei au avut încercări şi mai dure, un frate al tatălui a murit în Siberia, un strămoş al meu, o persoană ilustră, Alexandru Baltaga, care a fost singurul preot din Sfatul Ţării, a fost de asemenea deportat şi la 80 de ani a murit în detenţie, după ce a fost anchetat şi persecutat de regimul sovietic. Nenumărate rude au avut de suportat ingerinţele politicului în viaţa de zi cu zi. Şi este meritoriu totuşi să nu uităm aceste lucruri. Nu este vorba de o chestiune personală, este o chestiune naţională, cred eu, aşa cum alte popoare îşi apără trecutul, îi incriminează pe cei care produc samavolnicii. Trebuie să nu uităm lecţia de istorie şi din cauza asta trebuie să o cunoască şi cei tineri, să nu mai repetăm o experienţă tragică şi nefastă.

Reporter: În calitatea dvs de vicepreşedinte al Academiei Române, sunteţi acasă atunci când vă întâlniţi cu istorici din Republica Moldova?

Victor Spinei: Eu nu numai în calitatea mea de vicepreşedinte sunt acasă. Legăturile mele sunt stabile cu colegii de dincolo de Prut. Avem lucruri comune, avem proiecte de viitor, şi pentru cei mai în vârstă, şi pentru cei mai tineri, şi pentru studenţii pe care i-am avut, şi doctoranzii pe care i-am avut din Basarabia sunt alături de mine şi conlucrăm.

Ascultă aici reportajul în emisiunea Agenda globală din 4 iulie 2017.

Citește aici toate reportajele din Agenda globală, 4 iulie 2017.