„România va ieşi din criză anul viitor”
Comisarul European pentru Dezvoltare, Andris Piebalgs, a apreciat că se aşteaptă ca anul viitor România să iasă din criză şi speră că guvernele europene vor învăţa lecţia de a cheltui atât cât colectează din taxe.
Articol de Carmen Gavrilă, 24 Iunie 2010, 20:11
Aţi declarat că nu veţi ezita să atrageţi atenţia acelor state membre care nu îşi respectă angajamentele în materie de ajutor pentru dezvoltare. În ce stadiu este România?
Andris Piebalgs: România are ca obiectiv să atingă până în 2015 un procent de 0,33 din PIB. A existat o ţintă intermediară de 0,17% din PIB. Până acum România a atins doar jumătate din acest procent. Aşadar, în mod clar nu e ceva ce ne dorim.
Dar în acelaşi timp, cred că trebuie să facem mari eforturi pentru a convinge de necesitatea, pentru ţări ca România, Lituania, Slovacia, Polonia, să aibă un buget bun pentru ajutor de dezvoltare, pentru că e în interesul naţional al acestor ţări.
Prin ajutoarele pentru dezvoltare nu este îmbunătăţit doar standardul de viaţă al oamenilor din vecinăţăţile sărace, dar se creează mai multă stabilitate, pace şi securitate. În plus se crează oportunităţi de creştere economică în lume, de care vor beneficia şi economiile română sau poloneză de exemplu.
Ajutorul pentru dezvoltare nu este doar o datorie ci şi o oportunitate.
Cum veţi convinge de necesitatea menţinerii ajutoarelor în condiţii de criză care îi afectează profund pe români.
Andris Piebalgs: Cred că sunt 2 argumente pragmatice.
De exemplu, românii au o sensibilitate legată de Republica Moldova. Cetăţenii moldoveni au mare nevoie de sprijin acum, când sunt multe în joc, cu un nou guvern, si o dorinţă disperată de a trăi mai bine.
Fără sprijin e imposibil de aşteptat ca situaţia să se îmbunătăţească în Moldova în sensul pe care îl dorim noi.
Al doilea argument este să vedeţi ce fac alţii. Marea Britanie a făcut tăieri masive din cauza crizei, dar singurul buget neatins a fost cel de ajutoare pentru dezvoltare, despre care ei consideră că e absolut necesar pentru a păstra oportunităţi pentru Marea Britanie în străinătate.
În plus, sunt oameni în Africa ori Asia care pur si simplu mor de foame.
Cum explicaţi aceste idealuri unui cinic, care vrea să audă ce beneficii practice pot veni din acordarea de ajutoare pentru dezvoltare?
Andris Piebalgs: Să luăm ca exemplu Afganistanul.
Misiunea soldaţilor noştri acolo costă mult şi avem victime.
Dar eu sprijin această misiune pentru că eu consider că soldaţii aceştia mă protejează pe mine de potenţiale acte de terorism. Dar evident ar fi mai bine să nu fie riscate vieţi.
De aceea aş fi mai dispus să eradichez sărăcia în Afganistan penru că aşa nu ar mai fi probleme nici cu terorismul.
Unui cinic i-aş spune: dacă vei să trăieşti, mai bine investeşte în dezvoltare.
Cred că anul viitor România va ieşi din criză, şi sper că noi toţi vom învăţa lecţia ca în anii de creştere să fim prudenţi, să nu cheltuim prea mult.
Iată exemplul Letoniei şi Estoniei. În timp ce la noi sunt mari reduceri în Estonia pur şi simplu nu există deficit bugetar.
Statul cheltuieşte exact atât cât colectează din taxe şi reuşesc să aibă o bună creştere economică, au un procent bun de ajutor pentru dezvoltare şi sunt acum în zona euro.
După criză eu sper că ajutorul european pentru dezvoltare va avea o uşoară creştere dar şi una constantă.
Cum este conectat ajutorul pentru dezvoltare de Politica Europeană de Vecinătate şi ce beneficii putem avea noi?
Andris Piebalgs: Ajutorul este parte din Politica Europeană de Vecinătate, pentru că cele mai multe măsuri sunt pentru eradicarea sărăciei.
În general ajutorul pentru dezvoltare aduce condiţii mai bune şi mai sigure de trai. Dacă oamenii au un trai bun nu se împuşcă unii pe ceilalţi, scad infracţiunile şi nu există terorism pentru că oamenii sunt mulţumiţi.
În plus, creşterea economică, oriunde în lume, înseamnă creştere şi pentru europeni.
Iată creşterea în America Latină a însemnat creştere şi pentru companii europene.
Acum ne aşteptăm la creştere în Africa şi ar trebui să fim pregătiţi pentru asta. În plus, contează şi prestigiul politic adus de ajutoarele pentru dezvoltare, pentru că am vrea ca lumea să răspundă la drepturile omului şi valorile noastre aşa cum le vedem noi.
Politica de dezvoltare ne poate apropia de cei care nu văd lucrurile ca noi.