Olteanu: "Dupa alegeri, as prefera o majoritate care sa scoata tara din criza"

Sesiunea parlamentară extraordinară este convocată pentru luni, 27 iulie, si dorim sa aflam de la vicepresedintele Camerei deputatilor Bogdan Olteanu ce se va discuta, analiza, vota în actuala sesiune şi în actuala conjuctură politică?

Luni avem sesiune extraordinară a parlamentului, ea ţine o zi, are două subiecte, aş spunem de actualitate, respectiv raportul comisiei de anchetă în cazul Ridzi şi raportul comisiei de anchetă în cazul Sterling şi are, de asemenea, pe ordinea de zi, aprobarea a două ordonanţe ale guvernului, pe care guvernul le-a considerat urgente.

Ele ţin de implementarea unor măsuri de guvernare. Probabil o să începem, în cursul după-amiezii de luni, şi o să stăm până terminăm. Nu terminăm, însă, şi ducerea la capăt a unor operaţiuni parlamentare. De exemplu, avem cererile de urmărire penală pe care Parchetul şi unii parlamentari le-au depus referitor la dna. ministru şi aceste cereri vor fi trimise comisiei juridice, comisia juridică va lucra în luna august, în vacanţă, şi de îndată ce termină, fie ne mai întâlnim odată în sesiune extraordinară, fie la începutul lunii septembrie le vom lua în discuţie şi le vom supune votului.

Să luăm ziua de luni. Propriu-zis, comisia Ridzi prezintă raportul în plenul Camerei?

Fără îndoială şi plenul Camerei îl aprobă sau îl respinge - sigur, am înţeles că există o largă majoritate în favoarea acestui raport. Totuşi, el are acum şi susţinerea Parchetului, iată, în laturile sale penale, dar raportul nu se ocupă doar de identificarea de vinovăţii penale, raportul identifică sume de bani care s-au pierdut şi cere Curţii de Conturi să recupereze banii aceştia de la cei vinovaţi, identifică nişte licitaţii trucate şi cere Consiliului Concurenţei să intervină, deci cere autorităţilor competente ale statului - Gărzii Financiare, Administraţiei Naţionale Fiscale, Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor - să se ducă să găsească banii şi să-i aducă înapoi. Practic, în felul acesta, s-ar închide cercul. Noi am descoperit nişte fapte, cei cu biciul trebuie să reacţioneze şi să aducă înapoi banii cheltuiţi necuvenit.

Cum se poate trata în această conjuctură cererea Parchetului înaintată Parlamentului? Nu se suprapun puţin competenţele în acest moment, fiind o anchetă a Procuraturii în derulare şi o anchetă cu un asemenea rezultat, despre care vorbiţi dvs., cu alte ramificaţii tot în derulare? Nu se amestecă puţin lucurile?

Ba, de acum încolo, pentru că s-ar amesteca noi ne terminăm treaba la parlament. Noi constatăm ce au de făcut autorităţile statului, autorităţile guvernamentale, ce controale administrative trebuie să facă şi cum se recuperează banii şi trimitem Parchetului, să-şi vadă de treabă. Investigaţiile penale le face Parchetul. De aici încolo noi ne-am terminat misiunea. Noi nu interogăm, noi nu ascultăm telefoane, noi nu primim denunţuri sau autodenunţuri. De acum încolo, instrumentarea acelor şase, înţeleg, dosare penale de la Ministerul Tineretului, cel puţin şase până acum, o face Parchetul. Deci, noi luni ne vom fi terminat treaba şi vom lăsa Parchetul să-şi ducă investigaţia la capăt.

În cazul investigaţiei Parchetul nu intră şi o investigaţie paralelă a Curţii de Conturi? Nu Parchetul a solicitat Curţii de Conturi o acţiune? Tot parlamentul trebuie să activeze şi Curtea de Conturi? Asta pentru că nu se înţeleg foarte bine acest paralelisme şi suprapuneri.

Nu, Parchetul, de obicei, nu pune Curtea de Conturi la treabă. Curtea de Conturi are ca principală responsabilitate să vadă dacă banii publici au fost cheltuiţi corect şi apoi să-i recupereze pe cei cheltuiţi incorect, şi are aceste pârghii necesare.

Există, sigur, pot exista şi vinovăţii penale - astea vor stabili nişte judecători. Vinovăţiile penale se sancţionează cu pedepse penale. Pe de altă parte, însă, dat fiind că este vorba de bani publici este important ca aceşti bani să fie aduşi înapoi, acolo de unde ei au fost cheltuiţi nepotrivit, fie că asta se pedepseşte cu închisoare sau cu altă pedeapsă penală, fie că nu. Pentru că există şi situaţii de incopetenţă, în care nu trimiţi neapărat omul la puşcărie, dar îl obligi să plătească înapoi ceea ce a cheltuit din banii publici. De asta vor fi mai multe instituţii ale statului implicate în finalizarea acestui dosar.

A doua comisie pe care o luaţi în discuţie, al cărui raport îl luaţi în discuţie, este comisia Sterling. Despre ce este vorba acolo? Ce se votează, ce se discută?

Eu nu am înţeles foarte clar nici anul trecut, nici în anul acesta despre ce este vorba şi spre deosebire de Comisia Ridzi al cărei membru am fost la Comisia Sterling nu am participat, acolo s-au dus alţi colegi cu alte specializări decât mine.

Înţeleg că este vorba despre anchetarea unei concesiuni a unui teren, teren cu zăcăminte de petrol şi gaze ipotetice, teoretice, în subsolul său. Vom vedea care este raportul şi îl vom discuta. Aici este vorba de oameni de specialitate care trebuie să vadă care sunt condiţiile legale, ce se găşeşte sub acel teren sau mă rog, sub mare, că acela este un teren sub mare, înţeleg, şi vom vedea în funcţie de ce ni se spune, este un domeniu la care nu mă pricep şi atunci mă voi pronunta mai puţin.

Parlamentul cum tratează cererea colegilor dvs de la PDL care în cazul Comisiei Sterling au sesizat organele de urmărire penală: DNA, inclusiv parchet, pentru a acţiona împotriva fostului prim ministru Călin Popescu Tăriceanu?

Nu cred că au sesizat organele de urmărire penală, au sesizat parlamentul pentru a se pronunta referitor la a permite cercetarea dlui deputat Tăriceanu, fost premier, pentru că trebuie să fii deputat şi ministru sau fost ministru pentru a intra sub incidenţa acestui control parlamentar asupra cercetărilor penale şi parlamentul se va pronunţa - v-am spus - dosarul va fi trimis Comisiei Juridice, Comisia Juridică va întocmi un raport pe care parlamentul apoi îl va supune votului. Deci, vom vedea ce scrie; în funcţie de ce spune Comisia Juridică, parlamentul va lua o decizie probabil la sfârşitul lui august sau la începutul lui septembrie.

Este acelaşi caz ca ministrul tineretului, Monica Ridzi, care ...

Nu este acelaşi ...

Este tot deputat!

Este aceeaşi procedură, nu pot să vă spun dacă este acelaşi caz sau nu este acelaşi caz, v-am spus că în cazul Ridzi cunosc situaţia şi parchetul a identificat săvârşirea unei infracţiuni. În cazul domnului Tăriceanu deocamdată nu s-a pus problema de aşa ceva, nu există nici măcar vreo cercetare la nivelul parchetului. Există o opinie la nivelul parlamentarilor pe care sigur că o discutăm că în parlament discutăm ceea ce propune fiecare dintre colegi, unele lucruri le acceptăm, unele nu. În cazul doamnei Ridzi, este dacă vreţi, o colaborare a unei solicitări a unor parlamentari şi a unei solicitări a Parchetului General care a investigat şi a descoperit potenţiale probleme.

PNL a mai propus încă o comisie, această comisie ar trebui să se înfiinţeze pentru a cerceta ceea ce se întâmplă în cadrul Ministerului Turismului. Din partea PSD aşteptaţi un răspuns pentru că la sfârşitul acestei săptămâni conducerea partidului va da un răspuns ferm dacă vă sprijină sau nu. Ce este cu această comisie, cum o vedeţi? Ea începe de luni? Mai vine o sesiune parlamentară? Ce procedură? Este tot vacanţă! Să înţelegem dacă este doar politicianism sau este ceva concret, practic?

Concret, practic, există nişte semne de întrebare referitoare la nişte sume de bani care au fost alocate, care apoi au fost cheltuite referitoare la nişte proceduri de achiziţii publice care în anumite situaţii, multe situaţii, au evitat licitatia şi au evitat competiţia liberă pentru a încerca să obţină nişte preţuri bune.Referitor la nişte alocări de bani către primării, acestea sunt semnele de întrebare care au dus la iniţiativa înfiinţării acestei comisii. Procedura este că luni, probabil, parlamentul va vota pentru sau împotriva înfiinţării acestei comisii, dacă această comisie este înfiinţată, ea poate sigur să lucreze în cursul lunii august. Parlamentul este în vacanţă, dar comisiile lucrează şi în perioada vacanţei parlamentare şi comisia aceasta dacă o înfiinţăm nu o să îi spun să se apuce să lucreze după o lună. Va primi un mandat de a lucra începând din săptămâna viitoare şi probabil până la sfârşitul lunii august va putea să se prezinte în faţa Camerei care se întruneşte din nou cu un raport.

Şi pentru că PNL a propus-o, PNL o va şi conduce.

Asta nu este o regulă.

Voiam să întreb asta pentru că sunt oameni care se agită foarte mult pentru partidul dumneavoastră şi care ar dori să o conducă. Cine stabileşte?

Asta se stabileşte prin negocieri între liderii de grupuri din Camera Deputaţilor, ei stabilesc cine este preşedinte, cine este vicepreşedinte .

.
Aici a fost invitat, în studioul nostru, candidatul UDMR la Preşedinţia României. Domniile lor doresc ca, începând de luni, să aibă o interpelare pe legile educaţiei şi o poziţie foarte fermă în acest domeniu. Poziţia lor în acest moment este că ministerul nu ar trebui să se implice, ci să se creeze un pachet de legi care să regleze întreaga activitate din domeniul învăţământului preuniversitar şi universitar şi apoi să se vorbească atât de mult pe cazuri punctuale. Ce se va întâmpla în acest moment, când - iată - apare o altă problemă: legile educaţiei?

Nu e o problemă, e o responsabilitate şi o oportunitate pentru noi. Trebuie să modernizăm legislaţia în domeniul educaţiei. Avem prea multe propuneri de legi ale educaţiei, nu prea puţine. Avem pachetul făcut de vechiul guvern liberal, care este depus în Parlament. Avem pachetul făcut de comisia prezidenţială, condusă de domnul profesor Miclea. Înţeleg că şi...

Este în Parlament?

Nu! Nu, pentru că nu a fost depus.

Dar cine ar putea să-l depună?

Păi, poate să-l depună Guvernul, dacă doreşte, sau poate să-l depună orice parlamentar. Iniţiativa legislativă aparţine membrilor Parlamentului sau Guvernului. Mai există intenţia sau dorinţa sau, mă rog, poate se lucrează deja la un pachet de această natură, la Ministerul Educaţiei, deci probabil vor fi trei. Cu atât mai bine! Găsim noi ce să luăm bun din fiecare dintre ele. E clar că legislaţia din domeniul educaţiei este depăşită, pe de-o parte, de evoluţia societăţii, pe de altă parte, de fantezia câtorva întreprinzători din domeniu.

Dar asta în dauna celor care se uită: părinţi, copii, votanţi, studenţi, viitori studenţi, foşti studenţi şi aşa mai departe şi care aşteaptă un răspuns clar: pe când parlamentul României poate să ia această problemă serios în discuţie?

Atunci când va fi sesizat măcar cu o propunere legislativă pe această temă. Deocamdată, înţeleg că la nivelul coaliţiei guvernamentale, în cel mai larg sens, adică incluzând şi preşedintele şi comisia prezidenţială şi guvernul, nu s-a luat o decizie. Ce pachet va fi susţinut? În ce formă? Dânşii trebuie să se hotărască, să-şi stabilească nişte principii pe care vor să le susţină şi, în funcţie de asta, să vină cu o propunere pe care noi suntem dornici s-o dezbatem. Din ce înţeleg, domnul prim ministru a făcut o invitaţie partidelor să trimită reprezentanţi la consultări.

Trebuie să vă întreb de ce nu s-a făcut asta în timpul fostului parlament, când eraţi preşedinte al Camerei Deputaţilor şi PNL era totuşi un partid puternic.

Multe nu s-au făcut atunci, dintr-un motiv foarte simplu: că nu aveam susţinere parlamentară. Noi am guvernat cum am putut cu 20% susţinere în parlament, pentru că cu asta nu puteai să treci anumite reforme dificile, cum e reforma educaţiei, cum e reforma administrativă...

Adică de ce e atât de greu? Lumea nu înţelege. De ce este atât de delicată? Lucrurile nu merg bine, deci trebuie să fie îmbunătăţite.

Haideţi să vă spun doamna Ilieş de ce e atât de delicată. Pentru că dacă o să vă uitaţi şi pe ziarele de azi şi o să vă uitaţi şi pe paginile de internet ale parlamentului, o să găsiţi o groază de profesori pe la diverse universităţi.

Sunt o groază şi liberali, scuzaţi-mă.

Absolut, nu, nu, nu, dar din toate partidele. Unii sunt pe bune, oameni de toată onoarea şi extraordinari profesionişti şi creatori de şcoală. şi alţii care nu ştiu cum au ajuns. În condiţiile astea sigur că nu-i uşor să tai în carne vie şi nu e uşor să aşezi lucrurile pe un drum corect, pe care unii dintre aceia nu se vor mai regăsi. Şi sigur că pentru asta trebuie să ai o forţă politică şi o susţinere politică, mai ales în parlament, pe care, eu spun foarte deschis, noi nu am avut-o. Acum există un guvern cu 70% susţinere în parlament, deci există susţinerea neceasră pentru a promova o asemenea idee. Trebuie să existe şi ideea, şi eu mizez pe faptul că pachetul dlui profesor Miclea în cele din urmă va fi pus în discuţie. Avem propuneri la el, avem amendamente, avem observaţii, dar asta nu înseamnă că nu vrem să îl discutăm şi nu înseamnă că nu există foarte multe lucruri înţelepte în acel pachet.

Mă intorc la ziua ieri, cu trimitere şi la ziua de astăzi. În conferinţa de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu, s-a reamintit opiniei publice despre dispariţia a 3,2 miliarde de euro folosiţi pentru consum în ultimele două luni ale guvernării liberale. Să facem împreună un exerciţiu de memorie, scurt, pentru că şi la această oră are loc o conferinţă de presă a vicepreşedintelui PNL, fostul ministru al finanţelor publice şi economiei, Varujan Vosganian. Deci vă propun un exerciţiu scurt. Unde s-au dus, până la urmă, aceşti 3,2 miliarde de euro?

Nu s-au dus nicăieri. Când o să avem un ministru de finanţe care ştie să citească cifrele, atunci o să-i găsească. Actualul ministru nu se pricepe, din păcate. I s-a mai explicat, de Tăriceanu, de Vosganian, de mine, de mai mulţi colegi din domeniu, de câteva ori din ianuarie încoace, că banii sunt acolo. E vorba de bani din fondul de dezvoltare, adică bani obţinuţi din privatizare, din privatizarea BCR şi a unei distribuţii de electricitate, una din cele opt; dacă nu mă înşel eu, cea din Ploieşti, Muntenia Nord.

Banii aceia nu se puteau cheltui - dacă cineva îi cheltuia intra la puşcărie, şi ar urma să intre la puşcărie dacă i-ar fi cheltuit, oricine. Banii aceia sunt acolo, trebuie să ştii, sigur, să îi cauţi, să îi găseşti, că să vă spun ceva: în Trezorerie, banii nu stau în saltele, nici în valize. Banii sunt sub forma unor înregistrări contabile. Dacă ştii să citeşti bugetul îi găseşti, dacă nu ştii, nu-i găseşti. Probabil că Vosganian explică asta şi mai aplicat, că doar a fost ministru de finanţe, şi cu mult mai mult talent retoric decât mine şi probabil că o face chiar acum.

S-au cheltuit bani anul trecut, a fost un deficit bugetar mare în anul trecut - criza a început în anul trecut şi în ultimul trimestru s-a încasat foarte puţin iar cheltuielile au fost cam aceleasi, dar nu are nici o legătură cu aceste trei miliarde de euro obţinuţi din privatizare şi care trebuie să fie găsiţi de un ministru de finanţe competent, la Ministerul de Finanţe, în Trezorerie.

Se tot reaminteşte această sumă şi totuşi România va fi penalizată pentru deficit excesiv din partea CE, pentru consum, în 2008, nedatorat crizei economice. Şi aparţine guvernării liberale. Până la urmă tot despre 3 miliarde de euro este vorba.

Nu, nu, este vorba de altceva. Este vorba că anul trecut a fost un deficit bugetar de 5% şi nu cred că România va fi penalizată, pentru că ideea CE de a se referi tocmai la România în legătură cu anul trecut arată două lucruri: fie neseriozitate la Bruxelles, fie lipsa oricărei capacităţi de lobby a României. Pentru că ai sunt alte ţări foarte mari care au depăşit deficitul bugetar de 3%, deficitul maxim acceptat de UE - Germania, de exemplu, sau Franţa - care nu sunt căutate pentru deficit bugetar excesiv. Eu cred că şi reprezentanţii României trebuie să ştie să îi mai pună la punct pe funcţionarii de la Bruxelles şi să le explice că atunci când există interese naţionale sau crize economice, n-ai ce face şi măreşti deficitul bugetar, că nu o să facem criză în România mai mare decât era, doar ca să facem o plăcere băieţilor de la Bruxelles.

Faptul că nu am mai avut ambasador la UE o vreme explica de ce n-a ştiut nimeni să explice acolo ca majorarea deficitului bugerat a fost o necesitate. Dar n-o să fie, probabil, nici o procedură de deficit excesiv, pentru că va rezulta foarte clar că deficitul s-a datorat crizei. Germania va avea anul acesta 8%, Franţa va avea 8%, Marea Britanie va avea probabil mai mult. Toată lumea face deficit bugetar în perioada de criză ca să ţină locurile de muncă, să ţină economia în funcţie, să păstreze, cât de cât, nişte investiţii care să împingă economia înainte. Deci, regulile acestea cu 3% se aplica atunci când este bine, când este rău mai mărim deficitul.

Domnule Bogdan Olteanu, aveţi un candidat la preşedinţia României, Crin Antonescu, faceţi parte sau nu din stafful de campanie al preşedintelui PNL?

Sunt alături de Crin Antonescu. Nu ştiu exact ce înseamnă staff, nu sunt într-o echipă executivă tehnică, ne sfătuim destul de des, avem câteva proiecte pe care le-am lucrat împreună sau împreună cu alţi colegi, de exemplu, Comisia de anchetă în cazul Ridzi a fost făcută, lansată de colega mea Alina Gorghiu, împreună cu Crin Antonescu şi cu mine, este un proiect, zic eu, bun şi reuşit, la fel am făcut şi cu Comisia de anchetă în cazul Nemirschi, iată acum Comisia Udrea, sunt câteva proiecte politice în care am colaborat, îmi asum într-o oarecare măsură şi responsabilitatea funcţionării echipei liberale de la Camera Deputaţilor şi încerc să o fac şi să o sprijin să fie activă şi puternică, suntem în opoziţie şi trebuie să fim percutanţi şi cred că în felul acesta pot să dau un sprijin suficient de puternic şi campaniei lui Crin.

În cazul alegerii unui preşedinte PNL, ce va face partidul? Veţi forţa formarea unei majorităţi alta decât cea existentă? Ce aţi prefera? PSD sau PDL?

Eu aş prefera să lansăm o majoritate care să poată să guverneze scoţând ţara din criză şi aici sunt în dezacord cu preşedintele care am auzit că nu crede că trebuie scoasă ţara din criză că ieşim siguri din criză şi ne trezim acolo afară rătăciţi şi fără alţii alături de noi. Eu cred că este bine să ieşim din criză şi cred că există mijloace şi măsuri economice care pot scoate economia din criză. Pentru asta trebuie să găsim nişte parteneri care să se gândească la aceleaşi măsuri. Deocamdată vă spun cu tristeţe că nu îî găsim nici într-o parte, nici în cealaltă. Vedem după alegeri. Un guvern se face în jurul unui program, dacă vom reuşi să impunem un program, va merita cu siguranţă să încercăm să constituim şi un guvern.