Natalia Gherman, ministrul afacerilor externe din R. Moldova

Interviu în exclusivitate pentru RADIO CHIŞINĂU cu ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Natalia Gherman.

Realizator Vasile State

Vasile State: Suntem în preajma unui eveniment de o însemnătate deosebită pentru țara noastră. La sfârșitul acestei luni, la reuniunea de la Vilnius a Parteneriatului Estic, Republica Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană care include şi Acordul de Liber Schimb. Care sunt, în mare, aşteptările Chişinăului de la acest summit?

Natalia Gherman: Aşteptările Chişinăului sunt foarte bine, clar și demult definite: parafarea Acordului de Asociere care include și prevederile privind crearea Zonei de Comerț Liber Cuprinzător și Aprofundat între Republica Moldova și Uniunea Europeană. De asemenea, trebuie să menționăm un domeniu destul de important și anume recomandarea Comisiei Europene în ceea ce privește progresele înregistrate de Republica Moldova pe domeniul liberalizării regimului de vize pentru cetățenii moldoveni. Aici vreau să precizez că în cadrul summit-ului de la Vilnius nu se va lua decizia definitivă în privința liberalizării regimului de vize, însă se va face o evaluare a eforturilor Republicii Moldova și ale altor țări membre ale Parteneriatului Estic în ceea ce privește implementarea condiționalităților incluse în Planul de acțiuni pe domeniul mobilității cetățenilor. După cum cunoașteți, Republica Moldova este lideră în Parteneriatul estic în ceea ce privește succesele înregistrate în implementarea Planului de acțiuni și acea notă sau evaluare a Comisiei Europene, care va fi sub forma unei recomandări către Statele membre și Parlamentul European, ar trebui să fie una pozitivă. Ne așteptăm la o decizie favorabilă și din acest punct de vedere, acest summit este un eveniment foarte important, care va avansa Republica Moldova pe calea ei spre Uniunea Europeană, prin parafarea Acordului de Asociere, prin recomandarea pozitivă pe domeniul liberalizării regimului de vize. Prin urmare, această etapă este una extrem de importantă. Nu mai puțin importantă este și etapa care va urma, deoarece, după parafare, urmează semnarea Acordului de Asociere și așteptăm ca acest eveniment să se producă în perioada mandatului actual al Comisiei Europene. Ne dorim foarte mult ca actuala componență a Parlamentului Republicii Moldova să și ratifice acest acord de asociere. După semnarea Acordului, el va intra în implementarea provizorie, ceea ce ar însemna că procesul de ratificare în parlamentele naționale ale Statelor membre ale Uniunii Europene va urma, iar Republica Moldova, presupun că va fi foarte interesată să ratifice acest Acord cât se poate de repede.

Vasile State: Dumneavoastră ați urmărit, probabil, presa din ultimul timp. Agenda publică a fost și este dominată de tema summit-ului de la Vilnius. De ce, totuși, acest summit suscită un interes deosebit nu numai la Bruxelles, Chişinău, Tbilisi sau Kiev, direct vizate, dar şi în alte capitale? De ce este atât de importantă această reuniune de la Vilnius?

Natalia Gherman: Deoarece de când a fost lansat Parteneriatul Estic în 2009, țările incluse în acest program și-au ales propria cale de dezvoltare a relației cu Uniunea Europeană. Între timp, cele 6 țări s-au și divizat. Astfel, trei țări – Republica Moldova, Ucraina și Georgia – și-au declarat foarte clar obiectivul de aderare la Uniunea Europeană, atunci când toate condițiile vor fi implementate, iar alte trei țări din cadrul Parteneriatului – Armenia, Azerbaijan și Belarus – și-au definit alt scop și alt obiectiv și nu se văd într-o perspectivă previzibilă, membre ale Uniunii Europene. Deci s-a produs o anumită diferențiere. Din 2009 încoace, țările care și-au declarat obiectivul de integrare europeană au avansat considerabil pe domeniul reformelor, a reformelor inspirate și susținute de Uniunea Europeană sau după modelul UE. Și în acest sens, mă voi referi, desigur, la Republica Moldova. Acest angajament, mai multe rezultate în ceea ce privește reforma regulatorie, în primul rând, au și fost reflectate în prevederile Acordului de Asociere, pe care am început să-l negociem din 2010, în prevederile Acordului privind crearea Zonei de Liber Schimb, precum și în angajamentele de implementare a Planului de acțiuni moldo-comunitar pe domeniul vizelor. Se defineşte o finalitate a acestei etape foarte importante, în fapt, etapa de bază. În cadrul summit-ului, Republica Moldova va parafa acest Acord, deci, există şi un element de vizibilitate: finalizarea efortului prin vizibilitatea parafării. Deci, există o perspectivă foarte clară că după parafare, Acordul va fi semnat şi va începe în perioada de implementare. Aceasta din urmă este, desigur, cel mai important angajament şi, probabil, cel mai dificil. Pentru a implementa această agendă ambiţioasă de reforme proeuropene, reflectate ca angajamente în Acordul de Asociere este nevoie de mobilizarea întregii societăţi, clase politice în primul rând, e nevoie de definirea şi mobilizarea mai multor resurse, e nevoie de crearea şi consolidarea acestor alianţe şi parteneriate pe care le are Republica Moldova în exterior. Aceasta, presupun, va fi o etapă şi mai importantă care ne va apropia şi mai mult de Uniunea Europeană din toate punctele de vedere.

Vasile State: Aveţi în vedere, probabil, perioada septembrie – noiembrie 2014. Credeţi că vom fi în stare la acel moment să semnăm Acordul de Asociere. Nu credeţi că ne vom afla atunci într-un context nefavorabil, ținând cont de faptul că 2014 va fi un an electoral?

Natalia Gherman: Dimpotrivă. Calendarul politic atât în Republica Moldova cât şi în Uniunea Europeană a fost nu o singură dată discutat şi coordonat între ambele părţi. Îndată ce Acordul va fi parafat la Vilnius, urmează doar câteva proceduri pur tehnice înainte de semnare, care nu vor depinde de data alegerilor. Bineînţeles, că ne dorim ca semnarea să se producă până la declanşarea campaniei electorale, ceea ce este pe deplin realist şi posibil. Procedurile tehnice, apropo, la care m-am referit sunt expertizări de ordin juridico-lingvistic şi traducerea Acordului parafat în limbile oficiale ale Uniunii Europene. Practic, atunci când vor fi finalizate aceste proceduri, Acordul va fi şi semnat. Perioada aproximativa pe care am stabilit-o pentru semnate este luna septembrie 2014.

Vasile State: Spuneaţi, adineauri, că printre statele din cadrul Parteneriatului Estic s-a produs deja o anumită divizare, diferenţiere a opţiunilor. Trei ţări se declară gată să urmeze calea europeană, altele trei – nu. Când vom putea vorbi despre ireversibilitatea cursului european al Republicii Moldova. Poate că şi noi, ne pomenim, într-o zi, că nu mai dorim să ne integrăm în spaţiul european. La ce etapă vom avea siguranţa drumului european?

Natalia Gherman: Primul pas important spre ireversibilitatea integrării europene va fi tocmai semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi punerea lui în aplicare, mai întâi aplicarea provizorie şi apoi cea definitivă. De atunci, vom intra într-o perioadă totalmente nouă în relaţia moldo-comunitară bazată pe criterii de angajament de ordin juridic. O prevedere a Acordului de Asociere include şi mecanismul de soluţionare a disputelor şi mecanismul la care eventual pot recurge părţile atunci când o parte sau alte nu-şi onorează angajamentele asumate. Aceasta înseamnă o etapă importantă şi o seriozitate a intenţiei pe care o manifestăm în virtutea Acordului. Pe măsură ce vom implementa prevederile lui, Republica Moldova se va ancora tot mai mult în acest spaţiu important economic, politic, valoric al Uniunii Europene, ceea ce va face, realmente, ireversibilă calea noastră spre Uniunea Europeană. După câţiva ani de implementare, să spunem, exemplară, la care noi aspirăm, vom evalua şansele noastre de a depune cerere de aderare la Uniunea Europeană, care va fi examinată de către Statele Membre, Consiliul European, Parlamentul European, Comisia Europeană. După o examinare minuţioasă se va lua decizia dacă Republica Moldova este eligibilă pentru statutul de ţară-candidată la aderare sau nu. Şi în cazul în care decizia fa vi favorabilă, Republica Moldova va intra în următoarea etapă de ireversibilitate – negocierile de aderare la UE.

Vasile State: Din câte se ştie, la Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius urmează să fie adoptată şi o declaraţie comună. Există vreo probabilitate ca în textul acestui document să fie făcute aprecieri separate?

Natalia Gherman:Textul Declaraţiei Summit-ului de la Vilnius se negociază chiar în acest zile la Bruxelles şi Republica Moldova participă în procesul de negocieri. Pledăm, desigur, pentru reflectarea progreselor fiecărei ţări pe o bază de diferenţiere a eforturilor depuse, a rezultatelor înregistrate. Aşteptăm, de asemenea, ca principiul ”more for more” (în traducere: mai mult pentru mai mult), adică mai multe reforme să aducă mai multă susţinere financiară, să fie plenar reflectat ca principiu de bază a dezvoltării Parteneriatului Estic de mai departe. Ceea ce vă pot spune cu siguranţă este că Republica Moldova va fi apreciată pentru cele mai importante progrese înregistrate în domeniul mobilităţii cetăţenilor. Faptul că noi suntem lideri în implementarea Planului de acţiuni pe segmentul liberalizării regimului de vize în comparaţie cu celelalte state membre ale Parteneriatului, desigur, va fi reflectat în textul Declaraţiei finale a Summit-ului. Îmi exprim speranţa că va fi întrunit consensul necesar în ceea ce priveşte drumul de mai departe al fiecărui stat şi către următorul summit al Parteneriatului Estic din 2015 care va avea loc la Riga, în capitala Letoniei, se va găsi o formulă ca cel puţin se va contura pe viitor reflectarea aşa-numitei perspective europene a ţărilor care îşi declară acest scop foarte clar, care sunt europene, doresc şi sunt capabile de implementarea reformelor proeuropene, acestea fiind, în cele din urmă, criteriile de aderare. În Declaraţia Summit-ului de la Vilnius, probabil, nu se va reuşi reflectarea acestei perspective pentru ţările care, poate, ar merita acest lucru, la momentul actual. Se va face, însă, o platformă de discuţii, o platformă, să spunem, ”vizionară”, astfel ca atunci când ne vom apropia de următorul summit în 2015, pe o bază, repet, diferenţiată, această perspectivă europeană să fie menţionată pentru Republica Moldova. Celelalte aspecte importante ale Declaraţiei de la Vilnius pentru Republica Moldova sunt diferite domenii de cooperare sectorială cu Uniunea Europeană. Aici, iarăşi, avem ce demonstra, întrucât pe domeniul liberalizării spaţiului aerian între RM şi UE, pe domeniul politicii de apărare şi securitate comună, nu doar că am avansat în negocierea aranjamentelor juridice corespunzătoare, dar le-am şi pus deja în aplicare. Primele curse aeriene low-cost între RM şi UE au apărut deja, Republica Moldova a început deja să selecteze propriile contingente pentru a contribui la misiunile desfăşurate de Uniunea Europeană în domeniul managementului crizelor civile şi militare atât în Europa cât şi în afara continentului. Avem mai multe aranjamente încheiate în domeniul energetic, pentru că am aderat la Tratatul cu privire la spaţiul energetic comunitar şi deja simţim acea importantă susţinere şi solidaritate din partea ţărilor membre ale UE. Am început să ne conectăm şi din punct de vedere infrastructural la piaţa comună europeană a gazelor naturale prin intermediul gazoductului Ungheni-Iaşi. Urmează şi mai multe proiecte care ne vor conecta la spaţiul comun european de energie electrică şi aşa mai departe. Şi să nu uităm un domeniu la fel de important – spaţiul comun de cercetare şi inovare prin intermediul programului-cadru FP 7, la care Moldova aderat cu drepturi depline şi beneficiază de aceleaşi drepturi şi obligaţiuni ca şi Statele membre ale UE. Deci, pe toate domeniile sectoriale Republica Moldova încearcă să se conecteze cât se poate de mult şi de activ. Acestea ar fi, de altfel, efectele vizibile ale implementării politicilor europene. Putem să mai vorbim şi despre mobilitatea studenţilor, Erasmus, Erasmus+, Tempus. Am început să beneficiem de pe urma acestor schimburi de studenţi. Trebuie să înţelegem că integrarea europeană este un proces atât de cuprinzător încât este practic imposibil de a identifica un domeniu unde n-am fi preluat standardele şi normele UE. Deocamdată, mai mult la nivelul aproximării legislaţiei la standardele acquis-ului comunitar, dar, repet, cel mai mare efort de implementare se va face după semnarea Acordului de Asociere.

Vasile State: Impresia generală este că Republica Moldova este un elev sârguincios care îşi face bine temele. Totuşi, dacă e să ne amintim, Chişinăul a luat încă în 2005 cursul strategic spre UE şi abia acum, în 2013 la Vilnius, suntem la etapa în care ne gândim doar la parafarea Acordului de Asociere. Ce ne-a lipsit în aceşti 7-8 ani să fim la o fază mai avansată în dialogul moldo-comunitar?

Natalia Gherman: Sunt sigură că Republicii Moldova îi lipsea atunci un angajament foarte clar în ceea ce priveşte implementarea reformelor pro-europene. Una e să declari gata să avansezi pe calea europeană şi cu totul altceva e să şi faci ceea ce este important pentru viitorul ţării tale. Uniunea Europeană este un partener generos, dar totodată şi foarte exigent. Atunci când declari că ai început reforma şi te bucuri de anumite rezultate UE, de regulă, verifică acest lucru. Apropo, aceasta este principala condiţie şi pentru finanţarea domeniului respectiv de reformare. În cazul în care progresele declarate sunt diferite de cele realizate pe teren, procesul se opreşte. Totodată, UE nu întotdeauna exercită acea presiune benefică asupra ţărilor nu-şi doresc acest lucru. Când există un angajament foarte sincer, autentic, susţinut de majoritatea societăţii, presiunea benefică pentru a continua sau aprofunda reformele este auzită şi înfăptuită. Atunci când nu există acest lucru, Uniunea Europeană încetează sau stopează relația din punct de vedere politic, ceea ce înseamnă că și programele de asistență financiare sunt oprite sau încetinite. Mi se pare că după 2005, anume acest lucru s-a întâmplat în relația dintre Republica Moldova și UE.

Vasile State: Sinceritatea mesajului. Un mesaj clar spre Vest și același pentru Est. Poate și asta ne-a lipsit nouă. În același context, nu trebui să neglijăm faptul că opoziţia comunistă se opune făţiş integrării europene şi se declară favorabilă proceselor integraționiste euro-asiatice. Faptul că nu există un consens naţional între principalele forţe politice din ţară, poate fi acesta un impediment în drumul nostru european?

Natalia Gherman: Trebuie să reiterez și astăzi că din 2009 încoace, același mesaj a fost pronunțat și transmis de Chișinău atât la Moscova cât și la Berlin și la Bruxelles. Această abordare nu se schimbă și cred că nu se va schimba. Alegerea majorității societății noastre este foarte clar exprimată în componența Legislativului moldovenesc. Chiar dacă nu întreaga societate ar susține cursul nostru european, în prezent, majoritatea populației se pronunță foarte clar pentru Uniunea Europeană și reformele proeuropene. Să nu uităm că din 2009 am trecut nu printr-un singur scrutin electoral, ci prin mai multe și întotdeauna opțiunea a fost foarte clar exprimată în favoarea partidelor de orientare democratică proeuropene. Atâta timp cât majoritatea populației susține această alegere europeană, clasa politică este obligată cu fermitate și foarte energic să avanseze țara înspre UE. Aș prefera, bineînțeles, ca întreaga societate moldovenească să susțină acest demers, acest curs european și ar fi bine ca societatea moldovenească să nu fie manipulată cu premise, informații care, deseori, nu corespund realităților. Va trebui să ne mobilizăm la această etapă și mai mult, astfel încât să consolidăm mesajul nostru, să explicăm avantajele Uniunii Europene, ale reformelor europene, pentru fiecare dintre noi. UE rămâne a fi pentru noi cel mai convingător model de dezvoltare a țărilor europene care a existat cândva și nu cred că trebuie să căutăm altele. În alte modele am trăit deja și cunoaștem ce ar însemna acest lucru. Trebuie să ne modernizăm, în primul rând. Atunci când vorbim de Acordul de Asociere și Zona de Liber Schimb, vorbim nu doar despre angajamentele politice și alinierea politicilor noastre în domeniul justiției, afacerilor interne, luptei împotriva corupției, dar și de aderarea Republicii Moldova la acel spațiu economic european care se numește piața internă unde funcționează cu totul altfel de reguli. La momentul în care vom începe implementarea prevederilor Zonei de Liber Schimb nu va fi nicio diferență între modul în care vor funcționa afacerile în orice țară a UE și în Republica Moldova, modul în care vor fi protejate investițiile străine în UE și în RM, transparența în procesul decizional, domeniul concurenței, standardizarea, originea mărfurilor, domeniile extrem de importante pentru sănătatea noastră, precum sunt regulile fitosanitare. Atunci când vom fi obligați să producem altfel de produse pe care le vom putea exporta fără taxe în UE în primul rând le vom consuma noi, cetățenii RM, cea ce, desigur, va acționa benefic asupra populației, în ansamblu. Dacă e să ne referim și la mobilitatea sporită în condiții de securitate – liberalizarea regimului de vize. A trebuit să întreprindem mai multe acțiuni, facem multe reforme, în conformitate cu acel Plan de acțiuni moldo-comunitar ca Republica Moldova să devină un stat mult mai stabil și mai sigur. La momentul când vom începe a utiliza acest drept de călătorii fără vize în UE, beneficiul va fi văzut și resimțit de fiecare dintre noi. Și aici e vorba nu doar de un sentiment de ordin psihologic, de izolare, care se va sfârși odată și odată, dar și de beneficii pentru cetățeni de ordin economic. Oamenii de afaceri vor putea călători în UE pentru a studia, a investi, a prelua experiența … studenții, elevii, reprezentanții mass-media vor putea resimți efectele acestei decizii. De ce să căutăm alte modele, dacă suntem europeni și dacă țările care au parcurs acest drum înaintea noastră sunt destul de convingătoare.

Vasile State: Ați vorbit despre beneficiile de pe urma asocierii la UE. Totuși, spre exemplu, regiunea transnistreană nu dorește să facă parte din această zonă a valorilor și a standardelor europene și, dimpotrivă, se orientează spre Uniunea euroasiatică. Nu-și poate reproșa Chișinăul că n-a discutat suficient cu Tiraspolul, pentru a explica avantajele aderării la UE.

Natalia Gherman: Eu personal nu am ce să-mi reproșez, deoarece, în calitatea mea de negociator-șef din partea Guvernului Republicii Moldova a Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb, la fiecare rundă a negocierilor Acordul de Liber Schimb, un element foarte important al Acordului de Asociere, îi invitam pe reprezentanții regiunii transnistrene. N-au lipsit nici de la o rundă, fie de la Bruxelles, fie la Chișinău, ceea ce denotă în primul rând curiozitatea și interesul lor de a afla ce se negociază între RM și UE. În același timp, aceasta denotă transparență și politică inclusivă a Chișinăului oficial în ceea ce privește negocierile cu UE și participarea în cadrul acestor negocieri a reprezentanților regiunii transnistrene. Dumnealor cunosc prevederile acestui Acord, participând fizic la toate rundele de negocieri și cunosc foarte bine ce impact ar avea acest acord în urma implementării. S-au făcut mai multe studii de evaluare a impactului, mai ales în urma implementării Zonei de liber schimb, atât pe malul drept, cât și pe malul stâng al Nistrului. Aceste studii, efectuate de experți autohtoni și internaționali, au ajuns la aceeași concluzie – implementarea Zonei de liber schimb va duce la o creștere constantă a economiei Republicii Moldova de 3 – 4 la sută și va consolida potențialul de export al mărfurilor moldovenești peste hotare până la 15%. Deci, aceste studii, făcute încă înainte de începutul implementării acordurilor respective, sunt foarte elocvente – comunitatea oamenilor de afaceri din regiune transnistreană este foarte interesată să afle mai mult și, în primul rând, de acele modele și instrumente de asistență pe care le va pune UE la dispoziția RM pe parcursul implementării Zonei de Liber Schimb. Am negociat, de asemenea, și o anumită perioadă de tranziție pentru anumite domenii, în ceea ce privește sectorul agrar, de exemplu, ca întâi de toate, să încercam să modernizăm domeniile respective, sa devină mai competitive, si apoi sa le liberalizăm. Deci, toate aceste elemente au făcut parte din procesul de negocieri care a durat 3 ani și jumătate. Regiunea transnistreană a fost invitată și a participat la negocieri. Faptul că administrația regiunii nu-și dorește să participe la acest efort benefic pentru toată țara, ține deja de agenda lor foarte specifică.

Vasile State: Şi această agendă ţine și de relațiile care există între Tiraspol şi Moscova? Dacă privim mai profund, Federaţia Rusă şi-a permis câteva declarații ale unor înalţi demnitari care au criticat intențiile şi aspirațiile europene ale Republicii Moldova. Știm că ţara noastră are relații comerciale importante cu Federaţia Rusă. Nu credeţi, că am putea să ne aşteptăm la degradarea raporturilor moldo-ruse, mai ales în lumina evoluții din septembrie – octombrie 2013?

Natalia Gherman: Bineînțeles, există o presiune vizibil din partea rusă, în ceea ce privește dezvoltarea acestei relații comercial-economice, în primul rând. Însă, din punctul meu de vedere, atât Republica Moldova cât şi Federaţia Rusă vor avea doar de câștigat în urma implementării Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Atunci când un partener devine mai transparent, mai bine pregătit pentru a face față concurenței care există în lumea modernă, el devine un partener mai sigur, stabil și atractiv. Noi nu avem de gând să întrerupem relația pe care o avem cu Federaţia Rusă în cadrul Acordului cu privire la comerțul liber, care a existat și există între cele două state. Apreciem oportunitatea de a dialoga și de a face comerț atât cu piețele din Est cât și cu cele din Vest. Din punctul nostru de vedere, alegerea fermă, suverană a Republicii Moldova în favoarea modelului european, n-ar trebui sa fie privită negativ de către Moscova. Despre acest lucru discutăm în cadrul relaţiei noastre bilaterale, care este foarte pragmatică, mai ales din 2009 încoace. Îi invităm pe partenerii ruși la consultări pe diferite teme și subiecte ale relației bilaterale, şi încercăm să le explicăm că ceea ce se întâmplă în relaţia Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, niciodată nu va influența negativ conţinutul relației cu Federația Rusă. Vom vedea ce se va întâmpla în perioada post-Vilnius, însă, cu cât mai multe etape vom parcurge în ireversibilitatea cursului european al Republicii Moldova, cu atât mai pragmatică și corectă va deveni și relația cu Federaţia Rusă. Actuala etapă este mai sensibilă și mai dificilă. Pe măsură ce vom avansa în implementarea etapelor cursului ales, totul va fi mult mai transparent şi mult mai predictibil, într-un fel, în relația moldo-rusă.

Vasile State: România este prima şi unica țară din Uniunea Europeană cu care Republica Moldova se mărginește, şi nu oricare ţară, ci una de care este legată prin identitatea de limbă, istorie, cultură… În ce măsură contează Chişinăul pe sprijinul României în parcurgerea acestor etape dificile ale drumului spre integrarea europeană?

Natalia Gherman: Această relație dintre Republica Moldova și România este, de fapt, crucială, pentru succesul, demersului proeuropean al Chișinăului. Ne bucură faptul că relațiile la nivel politic, la nivel de societate, sunt deja transformate în proiecte concrete pe care le desfășurăm, ca să dau exemplul gazoductului Ungheni-Iaşi care, din punct de vedere infrastructural, ne va conecta prin România la piața energetică comună a gazelor naturale din Uniunea Europeană. Foarte multe proiecte sunt în curs de desfășurare. Aș vrea să mă refer la apropiata vizită la Bruxelles, a premierilor Victor Ponta şi Iurie Leancă, pe 15 noiembrie, cu demersuri comune adresate Comisiei Europene și instituțiilor financiare internaţionale în susținerea multiplelor proiecte de conectivitate a Republicii Moldova, prin intermediul României, la spațiul european. România, ca stat membru al UE care promovează si o politică clară de susţinere a integrării europene a Republicii Moldova, desfăşoară mai multe programe de asistență în domeniul dezvoltării, chiar din banii cetățenilor români. Apreciem foarte mult această asistență, coordonăm foarte bine toate domeniile unde lucrăm împreună cu colegii români. Personal mă bucur de o relație foarte amiabilă și constructivă cu colegul meu, domnul Titus Corlățean. Apropo, el va veni în vizită la Chișinău pe data de 19 noiembrie. Desigur, nu este prima vizită în acest an a domniei sale la Chișinău şi, la fel, eu am fost la Bucureşti, nu o singură dată, pe parcursul anului. Suntem în contact permanent și mă bucură faptul că nu doar șefii diplomațiilor ambelor state sunt în contact, dar și celelalte ministere, agenţiile, parlamentele desfășoară o activitate comună foarte intensă. Agenda bilaterală între Republica Moldova și România înseamnă și agenda europeană a Republicii Moldova și susţinerea acordată de colegii din România.

Vasile State: Să revenim la tema Summit-ului. Vilnius-2013 poate fi un nou început pentru Republica Moldova, așa precum am sugerat și noi prin sloganul campaniei realizate de Radio Chișinău, astfel ca într-o zi să ajungem și noi în familia europeană, după cum își dorește majoritatea populației din Republica Moldova?

Natalia Gherman: Da. Aș răspunde afirmativ și aș susține acest motto promovat de Radio Chișinău. Prin parafarea Acordului de asociere, prin evaluarea progreselor pe domeniul mobilității cetăţenilor, se va da o notă, una foarte importantă a efortului Republicii Moldova de reformă proeuropeană și de avansare către UE. Este o etapă, nu este finalitatea procesului. Este, probabil, începutul unui proces de durată, totodată, care se conturează tot mai bine și mai bine ca pași, ca etape și ca perioadă de timp. Aş vrea să vrea să cred că la următorul eveniment, la Summit-ul de la Riga din 2015, Republica Moldova va fi mult mai bine pregătită pentru următoarele etape, sperăm, etape de aderare la UE.

Vasile State: Doamna Natalia Gherman, Vă mulţumesc pentru amabilitatea acestui interviu pentru Radio Chişinău și vă doresc Dumneavoastră şi echipei dvs. succese mari pentru binele Republicii Moldova.

AUDIO Interviul integral