Ministrul Tánczos Barna despre Strategia forestieră națională

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (29 septembrie, ora 8:30) - "Apel matinal", Realizator: Cătălin Cîrnu

Realizator: Strategia forestieră națională, care va trebui să asigure sustenabilitate, reziliență și echilibru între funcțiile pădurii, se află în această săptămână pe masa Guvernului. "Trebuie să adunăm la aceeași masă toți factorii care vor atât binele pădurii, cât și al industriei din domeniu, pe toți cei care vor binele habitatelor și vor să contribuie la acest demers pe termen mediu și lung", spune ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna, invitatul de astăzi al "Apelului matinal". Bună dimineața!

Tánczos Barna: Bună dimineața!

Realizator: Ce ar trebui, pe scurt, să cuprindă această nouă strategie?

Tánczos Barna: Strategia trebuie, în primul rând, să susțină creșterea suprafețelor împădurite în România. Este primul și cel mai important obiectiv. Trebuie să creștem suprafețele împădurite, mai ales în zona de sud, unde avem județe cu un procent foarte mic de terenuri forestiere din totalul terenurilor din județele respective. În al doilea rând, trebuie să avem în vedere schimbările climatice, pădurea trebuie să fie rezilientă la aceste provocări. Vedem ce se întâmplă în alte state, unde s-a trecut, decenii, câteva decenii sau chiar câteva sute de ani, la monoculturi, la plantări de specii care nu se simt acasă în zonele respective. În România trebuie să avem păduri reziliente pentru următoarele decenii. Din acest punct de vedere, trebuie să susținem în continuare regenerarea naturală, cu specii care sunt aclimatizate aici, sunt indigene și care ajută la creșterea calității pădurii. În același timp, trebuie să avem în vedere faptul că pădurea a oferit tot timpul o resursă regenerabilă pentru România. Această resursă regenerabilă a fost exploatată, a fost prelucrată, a fost transformată în produse cu o înaltă valoare adăugată, cum este industria mobilei, de exemplu. Și nu în ultimul rând, cetățenii trebuie să aibă acces la resursa de lemn pentru lemn de foc, nu doar în România, ci și în toată Europa, mai ales în această perioadă de criză energetică. Resursa de lemn a fost evaluată încă o dată, a fost pusă de foarte multe ori, în foarte multe state europene pe primul loc și trebuie să avem grijă ca această resursă să fie accesibilă pentru cetățeni.

Realizator: Vorbim despre resurse, care au fost răspunsurile celor din industria forestieră?

Tánczos Barna: Industria forestieră... Știți cum este? Ministerul Mediului, astăzi, este ca un dansator pe sârmă. Din partea dreaptă, din cei care cer o masă lemnoasă suplimentară care să fie pusă pe piață pentru a îndestula cererea industriei, cererea cetățenilor pentru lemnul de foc, pe partea cealaltă sunt cei care ar prefera să nu se taie niciun copac din nicio pădure şi, în această echilibristică, Ministerul Mediului trebuie să asigure acea abordare echilibrată care aduce toate beneficiile pentru pădure și pentru cetățeni. Trebuie să respectăm cele trei funcții ale pădurii: funcția de biodiversitate, funcția economică, funcția socială; toate aceste funcții sunt egal importante, la fel de importante și trebuie să găsim soluțiile de echilibru.

Realizator: Da, iarna nu-i ca vara! Cunoașteți cu siguranță sintagma.

Tánczos Barna: Am mai auzit şi eu.

Realizator: Vine ușor, ușor, iarna. Mulți se întreabă cât va mai urca prețul lemnelor de foc, mai ales se întreabă cei care locuiesc la case și au încălzirea pe lemne.

Tánczos Barna: Eu sper ca săptămâna aceasta să putem tranșa în guvern această problemă. A plecat din minister proiectul de ordonanță de urgență care s-a discutat în coaliție. Vom primi astăzi, mâine cel târziu, toate feedback-urile de la toate celelalte ministere. Știm foarte bine că o asemenea intervenție în piață este o intervenție artificială, să spun, într-o piață liberă, dar este necesară atâta timp cât foarte mulți cetățeni sunt consumatori "captivi", pentru că nu pot trece de pe lemnul de foc pe alte surse de încălzire. Din acest motiv au nevoie de sprijin. Dar trebuie să găsim soluția care să fie aplicabilă și în cazul societăților comerciale care exploatează masa lemnoasă și care furnizează lemnul de foc pentru cetățeni. Sper ca împreună cu Ministerul Economiei și cu celelalte ministere să putem găsi soluția cea mai bună de reglementare a acestei probleme pentru următoarele şase luni.

Realizator: Din câte am înțeles eu, în ultima perioadă volumele de lemn recoltate au crescut și chiar spuneați că necesarul pe piața românească este suplinit și din import. Se observă un ușor dezechilibru în acest moment?

Tánczos Barna: România a fost în anii trecuți o țară net importatoare de masă lemnoasă. În jur de 25% din totalul masei lemnoase procesate sau consumate în România a provenit din import. Războiul a afectat puternic această balanță, pentru că din Ucraina s-a importat foarte mult, mai ales din zona de sud a țării, unde s-a procesat cantitate mare de masă lemnoasă din Ucraina. Nu suntem exportatori de masă lemnoasă. Nu sunt adevărate acele informații sau acele știri care spun că pleacă lemnul din România. Nu este adevărat. Sub 1%, mult sub 1% este procentul cantităților de masă lemnoasă exportate ca materie primă din România. România exportă foarte mult mobilă, foarte mult lemn procesat, ceea ce este bine, dar criza și războiul au afectat toate piețele din Europa. Presiunea este din ce în ce mai mare pe resursa de lemn din România și trebuie să avem grijă ca în această perioadă de criză să nu sufere pădurea. Vom pune suplimentar lemn din rărituri pe piață, de la RNP, astfel încât să fie mai mult lemn de foc piață și să putem îndestula cererea la nivel național. În același timp, nu creștem cantitatea de lemn provenite din tăieri progresive sau din tăieri la ras, pentru că acele cantități sunt prevăzute în amenajament și vom respecta amenajamentele pe termen mediu-lung.

Realizator: Da, de punctat acest amănunt. România, mai ales prin industria mobilei, exportă mult material procesat, ceea ce nu se întâmplă, de exemplu, cu industria alimentară. Două întrebări însă, cu răspunsuri cât de cât scurte. Vreau să știu dacă programele Administrației Fondului pentru Mediu, cu programul Rabla, de exemplu, vor continua.

Tanczos Barna: Rabla începe pe 30 septembrie cu o nouă sesiune, pentru Rabla Plus și Rabla Clasic. Este ultima perioadă de solicitare pentru mașini. Începem Rabla Local. Am modificat ordonanța de urgență a AFM-ului și descentralizăm, trimitem programul practic la autoritățile publice locale, dându-le bani în avans pentru a implementa programul Rabla Local.

Realizator: Şi dacă tot avem aceste dificultăți legate de energie și mai ales de scumpirea ei, programul Casa Verde Fotovoltaice? Mai sunt noutăți?

Tanczos Barna: Casa Verde Fotovoltaice, evaluările sunt în derulare, au ajuns la 15.000 de dosare evaluate și comunicate la beneficiari. Anul acesta mai deschidem o sesiune și aș vrea ca această sesiune nouă să fie tot pe principiul descentralizării și să implementăm împreună cu autoritățile locale. Am început deja discuțiile în acest sens și le vom continua la începutul lunii octombrie.

Realizator: Aștept și eu o nouă acțiune a ministerului pentru plantări de copaci. Ar fi simplu un calcul. Suntem vreo 17.000.000 de români. Dacă fiecare în aceeași zi ar planta câte un copac, atunci cred că ar răsări o pădure uriașă. Mulțumesc pentru prezența la ”Apel matinal”!

Tanczos Barna: Eu vă mulțumesc!