Liu Zengwen: "Prietenul la nevoie se cunoaşte"

Realizator: Se împlinesc, Excelenţă, 60 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi China. România a fost apropiată de China, chiar de la început, între cele două state stabilindu-se o trainică prietenie. Cum apreciaţi dumneavoastră ultimii 20 de ani de relaţii bilaterale, mai ales că aveţi o percepţie deosebită şi istorică asupra acestor relaţii, aţi fost de mai multe ori în România, vorbiţi româneşte, aţi studiat în România, acum reprezentaţi, la cel mai înalt nivel, ţara dumneavoastră, aici.

Liu Zengwen: Sunt foarte bucuros să trec în revistă evoluţia relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări de-a lungul a 60 de ani. Anul acesta este un an aniversar şi un eveniment foarte important nu numai pentru cele două ţări, ci şi pentru cele două popoare. La 1 octombrie 1949 s-a proclamat Republica Populară Chineză şi după câteva zile, la 5 octombrie 1949, România a recunoscut China nouă, a treia ţară, adică după URSS şi Bulgaria, care a stabilit relaţiile diplomatice depline de ambasadă cu Republica Populară Chineză. Şi poporul chinez şi Guvernul chinez a apreciat întotdeauna foarte-foarte mult acest gest, care are reflectat solidaritatea deplină faţă de poporul chinez. Am studiat limba română, în 1963, şi am terminat facultatea în 1977 şi după aceea, după acum, am lucrat de patru ori la Ambasada chineză în România. Pot să vă spun, sunt un martor al multor momente istorice pe care am avut în acei 20 după ce am terminat faculatea, am trăit multe momente importante şi am însoţit şi ca translator pentru multe delegaţii şi de partide şi gunvernamentale între cele două ţări. Am impresia, sincer, din suflet, proverbul românesc care spune "Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte". Eu cred că aceasta este expresia exactă a relaţiilor de prietenie şi de colaborare dintre cele două ţări în această perioadă de 60 de ani. În acea perioadă, atât pe plan internaţional, cât şi pe plan intern al celor două ţări, s-a schimbat foarte-foarte multe. Şi dumneavoastră, adineaori, v-aţi referit la ultimii 20 de relaţii bilaterale. Poate să vă spun că, înainte de 1989, cam pe la luna septembrie, eram aici, lucram la Ambasada chineză.

Realizator: Aţi prins Revoluţia, aici?

Liu Zengwen: Am prins tot. Tot timpul. Şi chiar soţia mea a venit, pe 21 decembrie 1989, ultima cursă de avion, atunci şi după aceea s-a oprit. Am prins tot evenimentul din 1989. Cunosc ceva situaţia înainte de 1989, adică după ce am terminat facultatea şi toate evenimentele importante după 1989. Din 1989 până în 1994, când a făcut vizită oficială a premierului nostru Li Peng şi în această perioadă, adică în 1989 până în 1994, contactele la nivel înalt dintre cele două ţări. Ce înseamnă, aceasta? Aceasta înseamnă că continuitatea relaţiilor tradiţionale de prietenie şi colaborare nu s-au oprit niciodată. Şi, în această perioadă, şefii de stat, şefii de guvern şi şefii din diplomaţie s-au întâlnit în multe, cum se spune, locuri, sau multe împrejurări. Şi din 1994, când a venit premierul nostru, Li Peng, a spus patru puncte de a dezvolta relaţiile de prietenie şi colaborare cu România şi cu ţările din Europa de Est.

Realizator: Toate ţările foste comuniste, în mod special...

Liu Zengwen: Pot să spun aşa... Ce înseamnă aceasta? Aceasta înseamnă că China respectă voinţa popoarelor din această zonă, din această regiune de a-şi alege calea de dezvoltare şi modul social. Şi în acel timp şi-a exprimat dorinţa de a continua relaţiile bilaterale cu ţările din această zonă pe baza egalităţii şi avantajului reciproc şi colaborarea pe plan internaţional. Până acum, între cele două ţări încrederea politică, contactele sunt foarte frecvente la nivel înalt şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale în toate domeniile. Pot să vă spun că între China şi România relaţiile în domeniile politic, economic, învăţământ educaţional, tehnico-ştiinţific, cultural şi pe linie de partid, şi pe linie de jandarmerie, adică Ministerul de Interne, şi organizaţia de femei, şi sindicate, şi organe de tineret. Pot să spun că în toate domeniile. Adineaori am menţionat că deşi s-au transformat foarte, foarte mult, în ultimii 20 de ani pe plan internaţional, dar bineînţeles că şi în România, şi în China s-au transformat foarte, foarte mult. Toate acestea nu au influenţat dezvoltarea pe mai departe sau în profunzime a relaţiilor bilaterale de prietenie.

Realizator: Excelenţă, China este acum o mare putere economică. Se vorbeşte de miracolul chinez şi aş dori să vă întreb care sunt principiile dumneavoastră în momentul prezent în domeniul relaţiilor internaţionale? Cum vedeţi relaţia cu Europa, cu celelalte zone şi cum faceţi faţă crizei?

Liu Zengwen: Toată lumea a spus că China a devenit o mare putere din punct de vedere economice. După părerea mea personală, pot să spun că într-adevăr China este o ţară mare, cu o suprafaţă mare, cu populaţie foarte mare. Nimeni nu poate ignora sau nega această realitate, dar când noi privim istoria şi evoluţia economiei din China în ultimii 60 de ani, de la întemeierea Republicii Populare Chineze, mai ales în ultimii 30 de ani, adică după aplicarea politicii de reforme şi de deschidere către lume, am schimbat mentalitatea, eliberarea gândirii. China, România şi alte ţări din Europa de Est sau din alte regiuni... am copiat un model social, am copiat multe metode atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic.

Realizator: Ce model aţi luat?

Liu Zengwen: Putem spune societatea socialistă. Acum China tot societatea socialistă, dar realitatea societăţii socialiste de acum diferă foarte, foarte mult de societatea socialistă din trecut. De ce? Din 1949 până în 1978, când a început reforma, în aceşti 30 de ani, deşi am obţinut realizări remarcabile, totuşi, nu au fost suficiente pentru China, cu o populaţie atât de mare. Dacă cineva ştie istoria din 1949 până în 1978, am trecut prin multe, multe momente grele. Cel puţin am trecut o perioadă de zece ani a marii revoluţii culturale. Accentul acestei perioade a fost lupta de clasă. A ignorat dezvoltarea economiei care să fie aplicată după condiţiile concrete ale Chinei. Ce înseamnă aceasta? Am copiat un model, am copiat societatea socialistă, dar aceasta nu a corespuns exact condiţiilor concrete ale Chinei. După ce am făcut bilanţul, în 1978, acest an este foarte, foarte important. Putem spune, un jalon al istoriei, un punct de plecare a Chinei pentru viitor. La sfârşitul anului 1978 a avut loc cea de-a treia plenară a Comitetului Central al P.C. Chinez şi a stabilit strategia de dezvoltare a economiei în centrul activităţilor guvernului şi partidului.

Realizator: Până în ce an?

Liu Zengwen: Până acum.

Realizator: Acum s-a schimbat ceva?

Liu Zengwen: Acum s-a schimbat foarte, foarte mult. Factorii cei mai importanţi care au determinat dezvoltarea economiei şi obţinerea realizări remarcabile în ultimii 30 de ani. Aş fi putut să dau câteva cifre. De exemplu PIB-ul. PIB-ul Chinei faţă de 1949 până acum a sporit sau s-a înmulţit de aproape 80 de ori şi venitul naţional financiar real a sporit de o mie de ori. Dar în ceea ce priveşte rezerva de valută, a crescut de zece mii de ori. Ce înseamnă asta? Adică China a devenit dintr-o ţară relativ izolată, înapoiată, o tară relativ prosperă şi puternică, aşa cum aţi spus adineaori că a doua putere sau a treia economie acum de pe mapamond.

Realizator: Ca ritm de dezvoltare.

Liu Zengwen: Da.

Realizator: Îl păstraţi în continuare şi în această perioadă de criză? Cum sunteţi confruntaţi cu criza?

Liu Zengwen: E foarte greu să vă spun acest lucru. În ultimii 30 de ani, China a menţinut, şi-a păstrat viteza sau ritmul de dezvoltare...

Realizator: Şi creşterea economică...

Liu Zengwen: ...şi creşterea economică, adică pe medie, aproape 10. Această cifră e foarte mare pentru celelalte ţări, nu? Adică toată lumea consideră aşa, dar pentru China nu. De ce? Pentru că baza economică din ţara noastră, pe care am pornit e prea scăzută. Am ajuns acum la o medie. De exemplu, acum, pe cap de locuitor în toate statele PIB-ul este scăzut. De exemplu la sfârşitul anului trecut Banca Mondială a publicat o cifră: China, din punct de vedere al PIB-ului, este în clasament a treia. România - pe 43. Dar pe cap de locuitor, în România - 7500 şi ceva de dolari. În China ştiţi cât e ? 2340 de dolari.

Realizator: Bine, şi populaţia Chinei este, cred, că o problemă chiar pentru China.

Liu Zengwen: Da, aşa cum spun eu sau cred eu, aşa, ca o familie. Dacă o familie, părinţii şi cu doi copiii, trăiesc nu? Tatăl cu zece copii acelaşi, cum spunea, venitul e la fel. Ce înseamnă? Că nivelul de trai este diferit. Aşa e ca şi în China. China are o populaţie de un miliard 320 de milioane. Ce înseamnă asta? Orice cifră mare, orice economie mare, dacă e împărţită cu această cifră, are probleme.

Realizator: Are probleme. E o societate spuneţi că şi în prezent cu probleme. Aş vrea să merg... Vedeţi, anul 1978 şi pentru România, cei care mai ştim şi ne aducem aminte din istoria economică, şi în România 1978 a fost anul introducerii mecanismului economico-financiar de dezvoltare socială şi înaintare spre comunism, dacă ştiţi, ideologia, aşa era. Înţeleg că şi în '78 şi dumneavoastră v-aţi schimbat modelul economic. Dezvoltările au fost - n-aş vrea să somentez, poate ne întâlnim altădată să vorbim numai despre istoria relaţiilor bilaterale, iată au fost două destine separate din punct de vedere economic. Spuneaţi că după '94 sau aţi lăsat să se înţeleagă că anul '94 a fost un an important în relaţiile bilaterale. Ce s-a întâmplat după '94, ce se întâmplă acum? Şi o să vă pun şi întrebări concrete legate de relaţiile economice. Sunt întrebări din partea oamenilor, care ar dori să ştie mai mult despre o viitoare bancă chinezească în România, despre ruta de avion Bucureşti-Beijing, care nu mai este, firme de turism şi excursii, chiar bilaterale, dar aş vrea să ne oprim asupra primului aspect.

Liu Zengwen: Pot să spun, când noi ne referim la relaţiile economice şi comerciale....

Realizator: După '94.

Liu Zengwen: din '94, pot să vă spun că până în '94, relaţiile politice, mai bine spus contactele fiind foarte frecvent, şefii de stat, şefii de guvern, şefii de informaţii, dar şi şefii Parlamentului au făcut reciproc vizite frecvente şi contacte foarte strânse între partide, între societăţile civile şi între toate păturile sociale dintre cele două ţări. Înainte de 1989, adică 1979, volumul comercial a ajuns la o cifră foarte mare, a depăsit un miliard de dolari.

Realizator: Între România şi China.

Liu Zengwen: Între România şi China. Dar situaţia nu este la fel . Atunci s-a aplicat regimul de plată de pe cont pe cont, nu cu valută şi după 1989 s-a schimbat foarte, foarte mult regimul de plată şi întreprinderile cu produse pentru export sau pentru import, şi structura produselor s-a schimbat foarte, foarte mult. Deci de la un miliard în 1979, acum avem în jur de maxim 200 de milioane.Şi după aceea a revenit. Acum ştiţi cât e? Anul trecut - 3,2 miliarde de dolari. Asta e după socoteala chinezească, dar după socoteala românească a spus că 3,678 miliarde.

Realizator: Aşadar, avem nişte relaţii economice bune.

Liu Zengwen: Eu cred că sunt bune, dar există o mică problemă. E balanţă nefavorabilă pentru România. România exportă produsele către China relativ puţin. Acestei probleme deja au acordat o mare atenţie cele două guverne şi anul acesta, in primul semestru, deja am depăşit 1,3 sau 1,4. E binişor în acest moment al crizei internaţionale. dar după părerea mea, cred că nu se va ajunge la cifra de anul trecut. Dar cel puţin o să ajungem la o cifră din 2007.

Realizator: Şi cât a fost atunci?

Liu Zengwen: 2,6 miliarde de dolari.

Realizator: Ce are nevoie China din România?

Liu Zengwen: Asta e o problemă foarte complicată. Trebuie să trecem în revistă puţin trecutul, înainte de 1979 sau în anii '70 sau '80 şi chiar în primii zece sau 20 de ani ai reformei şi deschiderea către lumea din afară a Chinei, atunci China importa sau a importat multe produse româneşti. Atunci China importa sau a importat multe produse româneşti - multe, multe, de la echipamentLiu Zengwen: Atunci China importa sau a importat multe produse româneşti- multe, multe, de la echipamentele petroliere, unelte, maşini, până la mobilă, îngrăşăminte chimice ş.a.m.d. dar în acei 30 de ani, China a făcut progrese mari, mai ales în domeniul economic, aşa cum oamenii au spus că China acum e fabrică mondială, poate produce orice, fie pe licenţa proprie, fie pe licenţa altora /.../ reciprocă a produselor /.../ regimului comercial s-a schimbat foarte mult. În felul acesta, după părerea mea, oamenii de afaceri din cele două ţări, neapărat trebuie să întărească contactele, schimburile şi cunoaşterea reciprocă a pieţei. Eu cred, în această privinţă, nu este suficient. În ceea ce priveşte autorităţile, trebuie gestionată situaţia realistă, ca să găsim nişte şanse, nişte paliere potrivite având şanse mari de colaborare, de investiţie dintre cele două ţări. Pentru contactele oamenilor de afaceri dintre cele două ţări, autorităţile din cele două ţări, neapărat trebuie să creeze nişte condiţii favorabile pentru ei. În felul acesta, şi pe baza solidă a relaţiilor de prietenie şi de colaborare tradiţionale o să adăugăm un nou conţinut pragmatic pentru relaţiile economice, comerciale dintre cele două ţări şi să luăm nişte măsuri- să ştiţi, am luat nişte măsuri, dar nu sunt suficiente- ameliorarea situaţiei /.../ nefavorabile pentru România. Dacă nu mai e voinţa politică, adică a conducătorilor din cele două ţări, nu este suficient. Trebuie să promovăm iniţiativele oamenilor de afaceri să facă ceva.

Realizator: Să facă mai mult?

Liu Zengwen: Nici oamenii de afaceri din China nu prea cunosc situaţia din România, adică cadrul juridic şi la fel, şi oamenii de afaceri din România nu prea cunosc. Numai cu ceva spre ţările cele mai dezvoltate, sau spre zonele din ţara noastră dezvoltate, dar noi trebuie să schimbăm mentalitatea. O să găsim alte zone, avem şi zonele îndepărtate, relativ mai înapoiate. Şi acolo, probabil nişte produse româneşti... poate căuta pieţele, nu?

Realizator: Oameni de afaceri să se orienteze spre acele zone de pieţe şi regiuni din China?

LiuZengwen: Să fie realişti, să fie pragmatici.

Realizator: Apropiate de realitatea imediată.

Liu Zengwen: Produsele româneşti de acum nu sunt la fel ca şi acum 30 de ani, pentru China sunt competitive. Aceleaşi produse /.../ acum /.../ nu.

Realizator: S-a schimbat piaţa.

Liu Zengwen: Asta e situaţia, realist. Şi ca ambasador, şi doresc foarte mult să dezvoltăm relaţiile de prietenie, de colaborare, pragmatici în toate /.../ profitându-se de prietenia şi tradiţiile...

Realizator: ... relaţiilor bilaterale.

Liu Zengwen: Asta este. Am trăit aici aproape toată cariera mea diplomatică. România este o ţară în care am trăit cel mai mult, în afară de China, adică patria mea. Putem spune aici, România este a a doua casă a mea.

Realizator: A doua casă a dumneavoastră.

Liu Zengwen: Da. Şi nutresc un sentiment deosebit faţă de România, faţă de poporul român. Am mulţi prieteni români, din toate nivelurile, din toate domeniile.

Realizator: Şi v-au întrebat, pe când o bancă în România?

Liu Zengwen: Toată lumea vorbeşte despre această problemă, de mulţi, de mulţi ani şi chiar eu consider că ar fi mai bine să fie o filială sau o bancă chineză în România. Acuma, este o problemă de discutat deja între cele două ţări, în anumite ministere de resort, depinde. Orice bancă când va deschinde o filială într-o altă ţară trebuie să ţină cont de situaţie şi volumul economic - comercial şi numărul oamenilor de afaceri.

Realizator: Ca să ne fie mai uşor, ca să putem să circulăm, nu?

Liu Zengwen: Da. Acuma, şi românii şi chinezii fac plângere în această privinţă, că nu este prielnic pentru a merge, sau ar putea veni în România, sau, respectiv, în China. În anii '70 a început această cursă şi a oprit-o în 2003, din multe motive, dar, bineînţeles, o cursă de avion, fie către România, fie către China, prima premiză este, de a fi rentabil, nu? Dar, depinde şi de alte condiţii. Eu cred că există această şansă, de a relua această linie aeriană directă dintre România şi China. Aceasta este chiar dorinţa oamenilor de afaceri dintre cele două ţări şi turiştilor dintre cele două ţări. Acum, în fiecare an, zeci de mii de români, fie delegaţie, fie oameni de afaceri, fie turişti, au plecat în China.

Realizator: Nu vedem însă, mulţi chinezi în România, turişti.

Liu Zengwen: Chiar aş dori să vă spun, în ceea ce priveşte turiştii chinezi, tare ar dori să vină în România să vadă peisajul pitoresc şi relieful variant şi poporul ospitalier şi tare prieten al Chinei. Despre România nu este străin pentru poporul chinez filemele, muzicile, sportivii şi arta, etc. Sunt foarte cunoscute de poporul Chinei. De aceea am spuns, am norocul, am fericirea de a învăţa limba română şi în felul acesta am şansa de a lucra, aproape toată cariera mea, şi probabil că pentru prietenie, pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări.

Realizator: Excelenţă, vă mulţumesc foarte mult, pentru acest interviu şi vă doresc ca, în aceasta a doua casă a dumneavoastră, să aveţi bucuria să se deschidă şi o bancă chinezească în România, ceea ce înseamnă fluxuri de capital mai multe bilaterale şi o cursă de avion Bucureşti - Beijing, pentru ca prietenii dumneavoastră, prietenii români de aici să poată să se viziteze mai repede, să facă afaceri şi mai multe firme de turism.

Liu Zengwen: Da, avem multe dorinţe şi trebuie să le îndeplinim eforturile. Şi eu mulţumesc foarte mult pentru amabilitate şi aş dori să folosesc acest prilej şi mulţumirile şi salutările mele cele mai calde ascultătorilor români la radio.

Transcriere Rador.