Interviu cu Viorel Ardeleanu

Realizator: Bună seara, stimaţi ascultători. Discutăm astăzi despre Dunăre, mai exact despre o strategie pentru regiunea dunăreană, aflată în pregătire la Comisia Europeană, după un model similar aplicat în regiunea Mării Baltice. Cele trei domenii propuse de Comisia Europeană şi pe care se va axa strategia sunt: conectivitatea, care include transportul, energia şi telecomunicaţiile, protecţia mediului şi gestiunea apei şi dezvoltarea socio-economică, unde identificăm cultura, educaţia, turismul, dezvoltarea rurală. Iniţiativa aparţine României şi Austriei, iar pentru amănunte ne-am adresat coordonatorului naţional al acestei strategii, domnul Viorel Ardeleanu, care este, aşadar, şi invitatul "Interviului serii". Domnule Ardeleanu, având în vedere că proiectul sau ideea ne aparţine, îmi imaginez că ar trebui să ştim cel mai bine care este scopul acestui demers, noi, România?

Viorel Ardeleanu: Într-adevăr, iniţiativa este română şi austriacă. Ea a reuşit să fie formalizată la reuniunea şefilor de stat şi de guvern din iunie anul trecut. Deci acum, este o iniţiativă a Uniunii Europene, un proiect european. Toate statele membre şi-au dat acordul, iar Comisia Europeană trebuie să finalizeze acest document, această strategie până în decembrie 2010.

Strategia face parte din politica regională, politica de coeziune care este, poate, elementul principal al solidarităţii între cetăţenii europeni. Prin această politică regională, care va include şi această strategie, regiunile mai sărace sunt aduse la nivelul celor mai dezvoltate. Deci este o iniţiativă nouă, care va ajuta la ridicarea dezvoltării economice şi sociale a regiunilor nu numai din România, ci şi din Bulgaria, şi din celelalte state membre riverane, şi nu numai, care sunt mai puţin dezvoltate decât alte regiuni.

Realizator: Cum ar funcţiona sistemul? Pornesc iniţiative, propuneri de la statele riverane şi Comisia Europeană le strânge sau invers, Comisia Europeană face o strategie şi o dă acestor ţări?

Viorel Ardeleanu: Propunerile vin de la statele membre sau nemembre, riverane sau din bazin. Comisia Europeană a elaborat o ministrategie de dezbatere publică, care începe cu conferinţa de la Ulm, din Germania, din 1 - 2 februarie, şi se va termina în iunie, cu conferinţa de la Constanţa şi Tulcea din 10 - 11.

Prin aceste dezbateri publice şi prin consultări bilaterale cu toate statele membre, Comisia Europeană, de fapt Direcţia Generală Politici Regionale va strânge într-o comunicare, într-un document şi-ntr-un plan de acţiune propunerile statelor membre. Strategia este o strategie, de fapt, a statelor membre, a cetăţenilor.

La elaborarea strategiei vor concura experţi atât din statele riverane, cât şi din cadrul Comisiei. Implementarea se va face de către statele membre şi de către autorităţile guvernamentale şi locale şi va fi coordonată de către Comisia Europeană. Vreau să spun că vorbim aici de o guvernare multinivel, pornind de la nivelul comunitar, apoi nivelul naţional, nivelul regional şi al autorităţilor locale.

Realizator: Din câte ştiu, în bazinul Dunării mai există patru sau cinci structuri care managerizează cooperarea pe diverse planuri. De ce era nevoie de încă o structură, de această strategie?

Viorel Ardeleanu: Strategia Uniunii Europene în regiunea Dunării nu este o nouă structură, este o modalitate de a realiza sinergia între diverse domenii, între transport, protecţia mediului, dezvoltarea economică, socială.

Noi spunem, din punct de vedere românesc, este necesară o aşa-numită reconciliere între politica de transport, între necesitatea de a dezvolta căile de transport, atât cele fluviale, cât şi cele rutiere şi feroviare, şi protecţia mediului, iar această reconciliere se poate realiza numai pe baza unor tehnologii noi, a cercetării, a iniţiativei cetăţenilor, companiilor, institutele de cercetare, guvernelor şi implementarea acestor idei în proiecte concrete va realiza o nouă dezvoltare, o nouă imagine a regiunii dunărene.

Reporter: Dunărea, după cum probabil ascultătorii noştri ştiu, traversează şi uneşte patru capitale, Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad şi zece state europene: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Iugoslavia, România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina - un teritoriu vast. Domnule Viorel Ardealeanu, care ar fi principalele puncte de interes comun ale acestor ţări ce ar putea fi unite în această strategie, care e interesul comun?

Viorel Ardealeanu: Sunt multe interese comune. Dacă luăm principalele trei domenii pe care le-aţi menţionat, să luăm primul domeniu: conectivitatea. Asigurarea navigabilităţii pe tot traseul Dunării este un interes comun. Apoi dezvoltarea porturilor. Există diferenţe între porturile din landurile germane, din landurile austriece şi cele din România, Bulgaria sau Ungaria.

Nu putem să dezvoltăm un proces de a transporta mărfuri şi persoane la nivelul secolului XXI decât pe baza unor proiecte noi de infrastructură. De asemenea, protecţia mediului, Delta Dunării care este un ecosistem protejat la nivel mondial, nu numai în UE, este unic în Europa. Orice dezvoltare a infrastructurii de transport trebuie să ia în considerare protejarea ecosistemelor.

Dezvoltarea rurală a localităţilor şi comunităţilor din zonele dunărene, de asemenea, este o prioritate comună, deci sunt multe elemente care leagă comunităţile şi interesele cetăţenilor de-a lungul Dunării.

Reporter: Bun, dar de ce ar avea Germania interesul ca noi să avem o infrastructură portuară mai dezvoltată, de pildă?

Viorel Ardealeanu: Interesul este comun, deoarece schimburile economice sunt în creştere, piaţa, după cum ştiţi, în cadrul UE este o piaţă internă unică. A vinde un produs dintr-un land german în celălalt sau în România este acelaşi lucru, depinde doar costul, iar costul transportului fluvial este foarte scăzut, deci există interese majore pentru o asemenea dezvoltare, plus, cum spuneam, dezvoltarea turismului, dezvoltarea unei reţele de universităţi, a unei reţele de centre de cercetare - toate acestea sunt în interesul tuturor statelor membre şi, în general, a tuturor cetăţenilor, pentru că probabil obiectivul principal a acestei strategii este crearea de noi locuri de muncă. Dar crearea de noi locuri de muncă la nivelul secoului XXI.

Reporter: Pe undeva, să înţeleg, Dunărea ar fi doar un pretext.

Viorel Ardeleanu: Da, bineînţeles, Dunărea este într-un fel un pretext dar sunt şi nişte aspecte concrete comune care leagă comunităţile de-a lungul Dunării şi care trebuie luate în considerare. Şi să ştiţi că interesul cetăţenilor din Germania şi din Austria este la fel de mare ca şi interesul cetăţenilor din România pentru dezvoltarea unor proiecte comune în Bazinul Dunării.

Realizator: De la interesul comun să mergem puţin şi la cel individual. Care ar fi domnule Ardeleanu punctele de divergenţe? Există poziţii, ştiu eu, care se bat cap în cap în ceea ce priveşte abordarea problemelor Dunării?

Viorel Ardeleanu: Există nişte diferenţe, sunt unele state riverane care consideră, de exemplu, Dunărea ca fiind în principal un canal de navigaţie şi transportul este pe primul loc, sunt alte state membre care consideră protecţia mediului şi gestionarea apei, calitatea apei ca fiind pe primul loc având în vedere dependenţa, de exemplu de apa din Dunăre pentru apă de băut. Şi sunt alte state membre care sau nemembre din Bazinul Dunării care consideră că poate dezvoltarea economico-social a comunităţilor este principala prioritate.

Pentru România toate cele trei aspecte sunt prioritare şi noi vedem o interconectare între ele, dar punem pe primul loc necesitatea adoptării unor noi tehnologii, a utilizării cercetării, a realizării unor proiecte care din faza de planificare iau în considerare aspectele de protecţia mediului. Şi vă dau un exemplu. Problema sturionilor.

Orice nouă hidrocentrală pe Dunăre blochează accesul sturionilor în susul Dunării, înspre izvor şi creează probleme în modul lor de viaţă. De asemenea, dragările afectează locurile unde sturionii îşi depun icrele, deci pentru a proteja aceşti peşti, această comoară a Dunării, noi trebuie să aplicăm tehnologii noi, astfel încât să luăm din proiectare în calcul necesitatea de a proteja viaţa sturionilor.

Reporter: Bun. În această fază, din câte îmi dau eu seama, poate că greşesc, strategia este o vastă, ştiu eu, să zic aşa, declaraţie de principii, de intenţii, de deziderate. S-au conturat deja, există şi proiecte concrete pe una din aceste axe?

Viorel Ardeleanu: Exact. Acesta este rolul acestei strategii care va avea anexată o listă de priorităţi şi proiecte concrete. Noi vrem să propunem proiecte importante în toate cele trei domenii. De exemplu: asigurarea navigabilităţii pe tot parcursul Dunării, pentru că, din loc în loc, mai sunt gâtuituri, sunt blocaje care trebuie eliminate. De asemenea, dezvoltarea porturilor.

Cum am spus: România are 12 porturi dunărene, dintre care mai mult de jumătate sunt foarte slab dezvoltate. Ele sunt subtehnologizate. Trebuie făcute investiţii în aceste porturi. De asemenea dorim să dezvoltăm surse alternative de energie, precum: energia eoliană sau energia solară sau energia bazată pe biomasă. În plus, cum spuneam, toate conectate la un sistem de monitorizare şi de protejare a ecosistemelor dunărene.

În ceea ce priveşte celelalte domenii, dezvoltarea rurală, cred în principal dezvoltarea rurală, dar nu numai, cultura, educaţia, turismul, nu în ultimul rând, aceste proiecte vor fi propuse de către autorităţile locale în primul rând, care vor avea principalul interes de a dezvolta astfel de proiecte. Noi vom propune, cum spuneam, o listă consistentă de proiecte care vor fi luate în considerare şi care vor fi finanţate atât din fondurile comunitare existente, în primul rând Fondul de Coeziune, dar şi Programul cadru 7, de cercetare sau Fondul de Dezvoltare Rurală, dar şi prin alte fonduri, de exemplu fonduri furnizate de către BEI sau fonduri private, nu în ultima rând prin parteneriate public private.

Realizator: Dar, asta vream să vă întreb, pentru sigur totul poate rămâne doar pe hârtie fără bani, asta este evident pentru oricine. Comisia Europeană are intenţia de a aloca fonduri speciale pentru acest proiect?

Viorel Ardeleanu: În acest moment, nu discutăm despre fonduri în plus sau despre fonduri alocate special strategiei Dunării, cum spuneam vom utiliza fonduri din aceste instrumente financiare mari ale UE. Problema noastră principală, după cum ştiţi, este problema absorbţiei, exact, să le utilizăm aceste fonduri, deoarece avem alocate pentru exerciţiul financiar 2007-2013, 30 de miliarde de euro. Problema noastră este să utilizăm aceste fonduri şi vom mai propune şi o anumită simplificare a acestor instrumente financiare, a procedurilor, deci vom utiliza acest nou instrument, strategia Dunării, pentru creşterea absorbţiei fondurilor şi pentru o simplifiacre a procedurilor şi dacă vom reuşi, nu va fi puţin.

Realizator: Când credeţi că ar putea fi vizibile primele efecte? Când ar trebui să fie gata strategie în primul rând şi când credeţi că ar putea fi operaţional ceva din acest bogat proiect?

Viorel Ardeleanu: Strategia va fi finalizată în decembrie 2010 şi va fi aprobată probabil la Consiliul European, deci la nivel de şefi de stat şi de guvern în martie 2011, în timpul preşedinţiei ungare. În ceea ce priveşte primele rezultate, noi sperăm ca încă de anul viitor să vedem primele rezultate, pentru că vom include în această strategie, în lista de proiecte atât proiecte pe termen scurt, cât şi proiecte pe termen mediu şi lung, pentru că vă dau un exemplu, realizarea din nou a Canalului Bucureşti - Dunăre sau o cale ferată rapidă între Budapesta, Bucureşti şi Constanţa, aceste sunt proiecte de lugă durată, dar ne vom concentra şi pe proiecte pe termen scurt, astfel încât cetăţenii comunităţile locale, să vadă efectiv că ceva se mişcă, urmare a implementării a acestei strategii.

Realizator: De ce credeţi că odată cu această strategie se vor mişca şi lucrurile mai repede în ceea ce priveşte aceste proiecte? Nu-i împiedică nimeni să le facă şi acum.

Viorel Ardeleanu: Este adevărat, dar noi prin această strategie vom încerca implicarea în implementare nu numai a nivelului guvernamental, vom încerca implicarea şi a autorităţilor locale, a companiilor, a organizaţiilor neguvernamentale, a comunităţilor, efectiv a cetăţeanului. Deci, o anumită responsabilitate, nu numai guvernele vor purta această responsabilitate, ci şi cetăţeanul.

Probabil, cum am spus cel mai dificil aspect al acestei strategii va fi acest tip de guvernare multinivel a modului în care vom şti să implicăm toate aceste niveluri în implementarea acestor proiecte şi este un element în plus faţă de modul să zicem uzual doar interguvernamental acestor proiecte şi este un element în plus faţă de modul să zicem uzual doar interguvernamental de cooperare pentru realizarea unor proiecte.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult.

Viorel Ardeleanu: Şi eu vă mulţumesc.