Interviu cu Sorin Oprescu

Realizator: Bună ziua, stimaţi ascultători! La microfon, Silvia Ilieş. De la această oră, după cum v-a spus şi colega mea, avem ediţie specială la Radio România. Invitat: primarul general al Capitalei, profesor Sorin Oprescu.

Domnule primar general, ca locuitori ai acestei ţări, prinşi în viaţa de zi cu zi cu problemele noastre, uitasem că Bucureştiul este atestat documentar de 550 de ani. Ne-aţi forţat să ne reamintim şi iată că, după mai multe zile de manifestări, după această săptămână, vom fi trecut în anul 551. Ce ne mai pregătiţi acum, de încheiere? Am văzut păsărele, am văzut...

Sorin Oprescu: Doamnă, cădem în derizoriu, că şi când am pus raţe m-au întrebat care a fost subiectul, când am pus raţele? Haideţi să vă răspund la ceea ce m-aţi întrebat dumneavoastră, pentru că mi se pare mult mai important. Doamnă, nu ştiu dacă bucureştenii au uitat sau nu, nu ştiu dacă românii au uitat sau nu. Câteodată uităm şi este păcat că uităm de multe lucruri care sunt încărcate de istorie pentru neamul acesta.

Da, sunt 550 de ani, pe 20 septembrie 1459 este prima atestare a acestui oraş pe care - eu spun, îmi place să cred şi cred că aşa va fi - trebuie să îl iubească toţi, în special locuitorii lui. Sigur că pentru aceasta şi administraţia locală trebuie să îl facă plăcut, dar acum vorbim de istorie.

Da, doamnă, sunt zone în Bucureşti care sunt încărcate de istorie. Sunt zone de care nimeni nu a vorbit nimic, pentru că ele au fost într-o degradare continuă de la momentul 1989 şi poate şi până atunci. Oraşul acesta a suferit pentru că a fost agresionat şi violentat, aş putea spune, întotdeauna, de la specialişti din vremurile apuse, până la noii specialişti apăruţi după 1990. A dispărut însă grija pentru interesul general. Interesul particular a fost şi încă mai este în capul unora la mare valoare. În acelaşi timp, doamnă, spaţiul public s-a restrâns din ce în ce mai mult şi a câştigat loc spaţiul privat.

De-asta, cu aceste lucruri ne luptăm astăzi, când am adus aminte cetăţenilor că oraşul acesta împlineşte o vârstă venerabilă. Să-i dea Dumnezeu înainte mulţi, foarte mulţi ani şi locuitorilor lui la fel, românilor în general, pentru că dacă dai semne că-ţi uiţi trecutul, atunci înseamnă că viitorul nici măcar nu poţi să te gândeşti la el, decât fiecare în forma lui şi fiecare va fi sau nu satisfăcut de ceea ce vede cu ochii minţii.

Realizator: Domnule primar general, mai este o vorbă înţeleaptă, că dacă nu învăţăm nimic din lecţiile istoriei, aceasta se repetă.

Sorin Oprescu: Absolut da.

Realizator: Şi dacă ne uităm bine în jur, se repetă din greşelile trecutului, în zilele noastre, de aceea, într-un fel, istoria ne face parte din prezent. Iată cum arată Bucureştiul nostru. Să luăm, de exemplu, ultimele articole nefericite şi care ne-au supărat uşor, după vizita divei Madonna în Bucureşti, când a petrecut aici de cinci ori 24 de ore. În presa americană a apărut un articol despre centrul istoric al Capitalei, precaritatea şantierului de construcţie din jurul acestei zone şi într-un fel, dărăpănarea pe care o reprezintă centrul Bucureştiului. Acum noi ne-am obişnuit, ştiţi, apropo de istorie. De şase ani tot aşteptăm să se termine. Pe când tot ce este în jurul kilometrului zero, gata?

Sorin Oprescu: Da, doamnă, pentru că deşi afirmaţia a fost făcută timp de 20 de ani, nu ultimii şase luni de zile, ce grijă avem noi faţă de centrul istoric, pentru că despre el vorbim, ce grijă avem faţă de centrul Bucureştiului, prea puţin le-a păsat. Şi eu am stat şi m-am întrebat ca dumneavoastră, atunci când am preluat mandatul, unde s-or fi dus, în cei 18 ani, 40 de milioane de dolari? Unde Dumnezeu s-or fi dus?

Realizator: Şi unde s-au dus?

Sorin Oprescu: Nu ştiu. Habar n-am! Nu am rămas calat în anchete. Dacă rămâneam calat în anchete şi în analize de genul ăsta, drumurile în mod sigur nu duceau nicăieri. Centrul istoric a început să devină ceea ce trebuie el să devină. Vă rog să aveţi răbdare încă două zile ca să constataţi că perimetrul Băncii Naţionale a fost refăcut în întregime. Urmează să se termine duminică Lipscaniul, veşnicul şi încărcat de istorie Lipscani şi după aceea, într-un ritm mult mai alert decât a existat până acum, să putem să le terminăm pe toate. Ceea ce însă mă supără şi câteodată chiar mă jigneşte este faptul că am 58 de ani şi nu am putut să răspund la întrebarea: dacă faci ceva, ce interes ai să faci? Dacă nu faci, de ce nu faci? Totul se traduce...

Realizator: ...

Sorin Oprescu: Păi, da, asta este problema. Mă uitam astăzi în presă la un articol impresionant, care are o încărcătură politică definitivă. Copita politicului este şi pe Lipscani, nu numai în Primăria Generală.

Realizator: La ce vă referiţi?

Sorin Oprescu: Politicul se întoarce şi dacă faci ceva, îţi spune că ăla care-l construieşte este un partid şi există o mare afacere de partid etc.

Realizator: Şi nu este?

Sorin Oprescu: Nu, doamnă, ţin să spun încă o dată că eu sunt independent, nu am stăpân. Singurul meu stăpân este cetăţeanul, care m-a votat pentru ceea ce i-am promis şi i-am promis un singur lucru, care le cuprinde pe toate, că doresc din suflet ca el să trăiască în acest oraş, nu numai să locuiască. Ştiu că sună a ditirambă, ştiu că sună a slogan.

Realizator: Am câteva întrebări...

Sorin Oprescu: Vă rog s-o faceţi.

Realizator: ...din partea cetăţenilor. Dacă dumneavoastră spuneţi că cetăţenii sunt cei care...

Sorin Oprescu: Ăia sunt stăpânii mei.

Realizator: ...sunt stăpânii dumneavoastră sunt supăraţi, cetăţenii Bucureştiului, pentru mai multe.

Sorin Oprescu: Este normal.

Realizator: S-o luăm de la centrul Bucureştiului, kilometrul zero. Toate clădirile din această zonă, cu istoria - ne tot întoarcem la ea - trebuia refăcute. A fost o simulare de cutremur acum zece zile. La un cutremur peste 7 grade, tot Bucureştiul, centrul, devine istorie. Când se refac aceste clădiri? Când veţi face ceva pentru ei şi de ce nu s-a făcut nimic până acum?

Sorin Oprescu: De ce nu s-a făcut până acum? - este întrebarea sterilă, că ştiţi că nimeni nu răspunde, pentru că responsabilitatea în România a fost atât disipată după momentul '90, încât toată lumea... Este veşnicul proverb al poporului român. Cine a pus marmeladă? Tu ai pus? Noi am pus, voi aţi pus, ei au pus etc. În ăştia 18 ani s-au consolidat 10 clădiri. 10 clădiri din 321 de clădiri care au pe ele bulina roşie. S-au făcut două expertize. A doua expertiză a confirmat numărul de 320. În acest moment, când stăm de vorbă, 8 clădiri de mare capacitate - mă refer la capacitate umană, cei care locuiesc acolo - sunt în lucru, iar 13 sunt în procedurile de începere a consolidării.

Dacă 21 de clădiri într-un an - până la sfârşitul acestui an, vorbesc - sunt începute şi altele pe cale de a se termina activitatea de consolidare... Că este mult, că este puţin... Spuneaţi foarte frumos, cetăţenii sunt supăraţi. Sunt trişti şi supăraţi, pentru că ar fi dorit să vadă aceste lucruri ieri. S-au adunat în 20 de ani atâtea frustrări şi atâtea dorinţe de a trăi mai bine, au ascultat o serie întreagă de indivizi care au trecut şi o dată la patru ani de zile le-au cerut votul şi le-au promis că o să le fie mai bine şi atunci sigur că ei nu mai au răbdare. Nu o să mă auziţi niciodată, în vorbele pe care le fac cu cetăţenii atunci când mă întreabă, nu o să mă auziţi niciodată cu promisiuni deşarte.

Sunt multe lucruri pe care unii nu vor, din răutate, să le observe. Nu vor să observe că acest oraş este mai curat şi asta nu mi se datorează numai mie, se datorează operatorilor de curăţenie şi civismului care a început să crească în unii oameni. Nu observă că oraşul este mai verde. Nu este nici o problemă. O să-l fac şi mai verde, pentru ca într-adevăr, până la urmă, să observe. Din prima zi....

Realizator: Mă provocaţi. Ştiţi de ce? Pentru că verde trebuie să-l faceţi în primăvară.

Sorin Oprescu: Poftiţi?

Realizator: Verde trebuie să-l faceţi din primăvară, de anul viitor.

Sorin Oprescu: Haideţi, doamnă, dar sunt specii care trebuie şi iarna şi cum iernile la noi au devenit din ce în ce mai mult mediteraneene, să le spun aşa în cadrul fenomenului de încălzire globală, vă arăt eu că şi iarna poţi să vezi verde, când nu ninge afară. A fost iarnă uşoară în ultimii doi ani de zile.

Realizator: Dar este o promisiune pe care o faceţi bucureştenilor?

Sorin Oprescu: Nu, doamnă, o fac încontinuu, doamnă, şi am făcut-o.

Realizator: În acest context politic, mă faceţi să mă gândesc la întrebarea aceea pe care doresc să vă o pun şi dacă sunteţi de acord să răspundeţi la ea, apropo de candidatura dumneavoastră, da sau nu, la Preşedinţia României - dacă vreţi răspundeţi, dacă nu, nu - şi mai ales despre o ştire care a apărut astăzi şi care face ca pe cetăţenii Bucureştiului să devină - ne întoarcem la ei - confuzi, şi anume că preşedintele Traian Băsescu îşi va anunţa, da sau nu, canditatura când o veţi anunţa dumneavoastră primul.

Sorin Oprescu: Doamnă, eu sunt onorat că toţi se raportează la mine în ultimul timp şi vorbesc despre ziua aceasta, când eu am să mă înscriu sau nu am să mă înscriu în cursă, spunându-le deschis şi vorbind deschis şi simţind exact ceea ce am spus, nu am spus fără să simt lucrurile acestea. Este o încercare de viaţă, este hotărârea mea, nu am fost în viaţa mea un aventurier, iar atunci când voi lua hotărârea pozitivă sau negativă am să le-o comunic, după care au tăcut din gură şi cu mult bun simţ am încercat tot timpul să spun exact ceea ce cred.

În momentul când voi hotărî că da sau că nu, voi ieşi în mod deschis şi voi spune oamenilor. Mai spuneam în plus că nu îmi place şi nu mi-a plăcut rolul niciodată de mică balerină care dansează în pauza dintre spectacole, ca să poată să facă deliciul eventual al controlorilor de bilete în sală sau a celor care rămân în sală şi nu merg în foaier. Vă rog să credeţi că am curajul să o fac, fie că da, fie că nu, s-o fac cu sala plină, cu oamenii uitându-se în ochii mei şi explicându-le de ce aşa şi de ce nu altfel. În legătură cu zvonurile din presă şi cu domnul Băsescu se înscrie după mine şi ... eu cred că e o copilărie, pentru că dacă...

Realizator: Eu îmi fac datoria şi vă pun această întrebare, pentru că lumea doreşte să ştie...

Sorin Oprescu: Doamnă, mi-aţi pus-o, iar eu vă răspund foarte sincer. Ce s-ar întâmpla dacă mă înscriu pe 29 decembrie şi dânsul pe 31, dacă ar fi aşa. Ar fi terminate alegerile prezidenţiale. Deci e o copilărie.

Realizator: Atunci vorbeaţi mai înainte de balerină, înţeleg că ...

Sorin Oprescu: ... unii le place să baleteze.

Realizator: Dansăm pe frânghie în momentul acesta şi...

Sorin Oprescu: Doamnă, toată viaţa am dansat pe o frânghie şi cred că...

Realizator: Nu, că mă luaţi şi pe mine. Nu ştiu dacă mă luaţi, că mai am câteva întrebări şi mergem acolo.

Sorin Oprescu: Absolut.Vreau să vă spun însă că nu este ceva neobişnuit, mai ales în ultimii 20 de ani. Totul e să-ţi închipui că ai siguranţa de a-ţi menţine echilibru. Poţi să-ţi menţii echilibrul atunci este înţeles şi ajutat de ceilalţi oameni. Nu poţi să-ţi menţii echilibrul sau nu ai putut de-a lungul vieţii să ai un echilibru, atunci oamenii taxează.

Realizator: Ne întoarcem la oameni, la cum vă taxează oamenii din Bucureşti.

Sorin Oprescu: Corect.

Realizator: Peste 300 de clădiri cu bulină roşie. Acei oameni nu sunt îngrijoraţi, sunt speriaţi că vor muri.

Sorin Oprescu: Aşa este, doamnă.

Realizator: Spuneţi-mi, blocul Patria, istorie, str. Boteanu, Boteanu 32, spre exemplu, avem de la... Ce se întâmplă cu ele? Se ştie că sunt şantiere de construcţii şi au fugit constructorii. Aşa ştiu oamenii. E adevărat? Da sau nu.

Sorin Oprescu: Nu. Aceste blocuri sunt trecute în discuţiile, în negocierile - şi o să vă explic imediat - în negoicerile apropiate, adică în ultimele luni de zile. Ne lovim de următorul lucru, doamnă. Nu toţi cei din blocuri doresc să consolidez blocul.

Realizator: Dar le cereţi bani?

Sorin Oprescu: Nu, doamnă. Până să le cerem noi vreun ban, adică peste 150 de ani, de acum înainte, până atunci, la proprietari le prezentăm alternativa de a se muta temporar, să nu spunem şi dumneavoastră acum că nimic nu e mai permanent decât temporarul, că de multe ori am constatat şi eu la fel ca dumneavoastră.

Realizator: Da, dar sunt şi cetăţeni care au constatat asta.

Sorin Oprescu: Doamnă, se mută în blocurile acestea - "Gemenii" - care sunt situate în imediata apropiere, ca zonă geografică. Am constatat că mulţi dintre cetăţeni nu vor sau nu sunt de găsit. Când spun "nu sunt de găsit", înseamnă că au închiriat apartamentele pentru diverse firme sau societăţi, iar dânşii sunt plecaţi şi nu-şi manifestă sub nicio formă dorinţa de... Fără a avea semnătura, din punct de vedere legal, a proprietarului care este în bloc, nu putem să ne apucăm. Normal, la bloc, la Patria, am mai întâmpinat această... Peste tot.

Realizator: Am luat partea istorică...

Sorin Oprescu: Sigur că da, aţi luat un bloc...

Realizator: ... să rămânem în zona istorică.

Sorin Oprescu: Să vă mai spun şi altceva: şi noi stăm pe gânduri şi n-o să mai stăm mult pe gânduri. Şi o să mă explic iarăşi: consolidarea blocului Patria cu banii, acum, în acest moment, când stăm de vorbă, dacă, ipotetic, peste noapte, ar trebui să plătesc această consolidare, este de două ori mai mult decât dacă am reconstrui, sub aceeaşi formă, pentru a nu strica istoria şi a nu călca în picioare ceea ce a însemnat bulevardul pentru mii şi mii de bucureşteni, în dezvoltarea lui, sigur, ar însemna să cheltuim sume exorbitante. Lumea înţelege mai puţin lucrurile acestea. Există blocuri la care inspectorii Primăriei au mers şi au discutat şi rediscutat şi nici până în ziua de astăzi, tabelele nu sunt... Îmi pare rău, birocraţia a învins autoritatea.

Realizator: Şi, totuşi, cum rezolvaţi această problemă? Plus că cetăţenii sunt şi ei delăsători.

Sorin Oprescu: Această problemă o s-o fac prin hotărâre de consiliu şi, dacă va fi nevoie, prin hotărâre de guvern, fiind de utilitate publică şi care să-mi spună că este vorba despre necesitatea consolidării, pentru că prezintă pericol pentru ceilalţi.

Realizator: Aşadar, le spunem acestor cetăţeni...

Sorin Oprescu: Că 13 blocuri sunt în lucru şi să facă exact cum au făcut concetăţenii lor, pentru că Primăria are capacitatea de a ingurgita aceste blocuri în procedură şi de a drumul la lucrări.

Realizator: Oamenii doresc să se mute în case, sunt oameni disperaţi şi care au dosare depuse pentru case sociale. Nu pot să le primească - avem cazuri semnalate, pentru că acest Consiliu General al Municipiului Bucureşti n-a votat înfiinţarea administratorilor pe sectoare pentru aceste clădiri. S-a zvonit de 5.000 de case, oameni care aşteaptă aceste 5.000 de case. Ce se întâmplă, de fapt?

Sorin Oprescu: Este un zvon. Nu e vorba de 5.000 de case, nu asta este problema...

Realizator: Dar de câte?

Sorin Oprescu: Din anul 2000, s-a înfiinţat Administraţia Fondului Imobiliar, care nu a păstrat nici verticalitatea şi nici onestitatea faţă de Fondul Imobiliar de Stat. Ea a dat o - era să zic, dar tot o să zic - în subantepriză, fostelor ICRAL-uri, care s-au privatizat, care au avut baza de date, în aşa fel încât acum noi trebuie să luăm de bun ceea ce se raportează asupra Fondului Imobiliar, ca să nu mai vorbesc de faptul că această unitate a Consiliului General este descentralizată, în sensul că este analizată şi raportarea se face către Consiliul General.

Vreau să vă spun următorul lucru: deci, am pierdut un fond important - spun că l-am pierdut, din punct de vedere moral. Am stabilit, printr-un proiect de nouă hotărâre de consiliu, ca tot ce construieşte Primăria Generală pe banii ei să fie administrat de ea. Iată că am găsit această formă, prin Serviciul locativ. Spuneaţi dumneavoastră că istoria se repetă. Acum se repetă în bine, de a repartiza Primăria Capitalei, de a acoperi o serie întreagă de nevoi, de la sectoare, doamnă, nu din altă parte, dar, în acelaşi timp, şi a urgenţelor, doamnă. Urgenţe înseamnă familii care sunt compuse din foarte mulţi membri, în care...

Realizator: Am trei cazuri sociale grave, care v-au scris şi nu le-aţi răspuns.

Sorin Oprescu: Nici nu le-am mai răspuns, doamnă. Problema mea este alta: unii dintre ei au venit de nenumărate ori la Primărie şi le-am răspuns onest. Acum, sistemul este aşa: se împart case, până acum, se împart case la sectoare, în niciun caz necesarul care să acopere, la rândul lui, necesarul sectoarelor ş.a.m.d. După care, am constatat, doamnă, că în unele şedinţe de consiliu local, aceste case se repartizează foarte bine, se repartizează de multe ori nu şi la cei care au nevoie. De aceea, se întreba, la vremea respectivă, presa de "gulerele albe", care aveau case şi la periferie./ip/ds/

Realizator: Adică, nu a venit cu nevoi, şi în zilele astea, domnule...

Sorin Oprescu: Nu, nu. Sunt unii care stau din 2001 şi mai ales pe Legea 10 şi aşa mai departe. Eu am o mulţime de cazuri la uşă şi încerc acum să dau această satisfacţie oamenilor care aşteaptă, dacă ea mai poate fi o satisfacţie, după ani de zile de aşteptare. Sectoarele îşi vor primi în continuare casele pe un procent din ăsta care este, dacă vreţi, echitabil, la numărul de locuinţe pe care le avem, pentru că nu am fost de acord niciodată, o dată terminându-se anul ăsta, de-a lungul timpului, terminându-se aceste locuinţe, să le ţin goale. În timp, când această... Consiliul se pare că doreşte să existe această formă.

Realizator: Va fi pe ordinea de zi?

Sorin Oprescu: Va fi pe ordinea de zi, pe data de 25. Data trecută se pare că mai mult, votul a fost politic, decât... Cum se mai întâmplă de cele mai multe ori în consiliu. Este amprenta politicului, doamnă, ca să nu spun în termeni colocviali 'copita' politicului, care apasă pe decizia administrativă.

Realizator: Dle primar general, din tot ceea ce mi-aţi spus până acum, îmi permit şi o observaţie, faptul că la fel ca şi un mandat de preşedinte, Constituţia nu îl lasă să facă foarte multe, deşi i se cere foarte mult. Şi dv ca primar general aţi promis foarte mult, vreţi să faceţi foarte mult, nu puteţi face foarte mult, datorită acestui politic. Ce vă împiedică, legea? E ceva în neregulă cu această funcţie? Nu aveţi suficientă putere să mergeţi spre exemplu în control, dacă s-au dat pe pile, dacă s-au făcut furăciuni, dacă sunt lucruri neclare, să luaţi o decizie.

Sorin Oprescu: Eu am plecat invers, în aceea de a căuta să fac tot ce pot eu să fac şi pot să fac destule lucruri, slavă Domnului, pentru a repara aceste chestiuni, pentru a nu opri în loc timpul şi nevoile. După care în mod automat, m-am dus şi către această zonă gri. Încă o dată, dacă aş avea...

Realizator: Ce aţi găsit pe ea?

Sorin Oprescu: Tot soiul de călcări în picioare a legii, a demnităţii oamenilor.

Realizator: Ce puteţi face? Aţi sesizat DNA...

Sorin Oprescu: Nu pot...

Realizator: Puteţi face ceva?

Sorin Oprescu: Deocamdată am un portofoliu de plângeri penale făcute şi aştept răspunsul procurorilor la ceea ce s-a întâmplat, la agresiunile care s-au întâmplat asupra mediului şi asupra parcurilor, care s-au întâmplat de-a lungul anilor acolo. Erau unii zăbăuci care vroiau hoteluri, cu zece etaje, cu 11 etaje, cu 9 etaje. Nu o să vedeţi, şi le promit că nu o să poată...

Realizator: Nu o să poată de acum înainte.

Sorin Oprescu: Nu, dar în afară de Parcul Tineretului, care, iarăşi, blocurile alea, clădirile, vilele sau ce Dumnezeu sunt acolo, vin din istorie, nu s-a mai întâmplat. În acelaşi timp, doamnă, sigur, legea te restrânge la o serie întreagă de atribuţii. Este legea anului 2002-2003, Legea 215, modificată, e adevărat, dar pistolul de pe vremea lui Băsescu şi Năstase, al războiului, se descarcă şi astăzi.

Realizator: Dv, ca primar general, din cât ştiam noi, ca locuitori ai Capitalei, aţi beneficiat de foarte multe credite. Se ştia, primăria, BERD, Banca Europeană de Construcţii şi Dezvoltare, BEI, Banca Europeană pentru Investiţii, pe componente ale Băncii Mondiale, linii de creditare, fonduri structurale, un miliard, două, de ordinul miliardelor de euro. Aveţi atâţia bani? Aveţi bani?

Sorin Oprescu: Primăria...

Realizator: Şi unde sunt banii?

Sorin Oprescu: Primăria municipiului Bucureşti nu e o primărie săracă. Sigur că resimţim şi noi efectele crizei. Mă refer la taxe. Doamnă, important în această primărie, de un an şi ceva, este să te zbaţi, să creşti resursele care le aduci la bugetul local. Şi asta nu prin împovărarea oamenilor. Suportăm gigacaloria, diferenţa de preţ, de un an şi patru luni de zile.

Anul acesta ne-am pregătit să suportăm în continuare orice fel de mărire. Eu sper să le dea prin cap şi să se potolească cu măririlea astea artificiale, de multe ori. Dar, mă rog, ăsta este alt palier de discuţii. Încercăm să acoperim consumul de energie, consumul de apă caldă, să nu-i facem pe cetăţeni să scoată un leu în plus. Nu avem încă structuri, dar eu sper să începem să le facem operaţionale, nu avem structuri cu care putem într-adevăr să intervenim la oamenii care sunt în nevoia de a-şi putea achita toate aceste lucruri.

De multe ori, această compensare pe care o facem, a preţului gigacaloriei, o facem la toată populaţia din Bucureşti, indiferent că unii au salarii mai mari sau mai mici. Dar iată că acum a venit această lege a salariului unitar şi nici măcar nu mă mai gândesc să fac funcţională o structură de genul acesta şi o să încercăm, şi în mod sigur o să reuşim iarna aceasta să acoperim iarna aceasta toată această diferenţă de preţ, pentru ca cetăţeanul să nu scoată bani în plus.

Încercăm să dăm o protecţie socială evidentă şi, în acelaşi timp, eficientă şi asta înseamnă că iarna aceasta, deşi a fost o iarnă mai uşoară, recunosc, dar totuşi cu temperaturi sub zero grade, n-a mai murit nimeni în Bucureşti de frig. Mă refer la 'homeless'-i. Le-am făcut câteva adăposturi unde ei şi-au găsit locul unde să se cureţe, să se spele - şi la propriu şi la figurat - să aibă două sau trei mese calde şi să fie îmbrăcaţi. Îmbrăcatul lor nu dura decât 24 de ore, menţinutul, pentru că seara când se întorceau la adăpost erau fără canadiană şi asta... O vindeau pe băutură. Nu-i nimic... Aici este care e mai rezistent.

Realizator: Bine, acum, sărăcia în România va creşte, sunt rapoarte ale Băncii Mondiale în acest sens...

Sorin Oprescu: Eu sunt pregătit. Sunt pregătit cu trei sau patru aşezăminte...

Realizator: Să n-avem probleme...

Sorin Oprescu: Da, doamnă, sunt pregătit, de la deszăpezirea mecanică, ca să-i spun aşa, a oraşului, până la grija faţă de... trebuia să încep întâi cu grija faţă de amărâţii ăştia. Da, doamnă, sunt pregătit. În momentul când stăm de vorbă, ajutoarele Uniunii Europene sunt în desfăşurare şi vă dau cuvântul meu că nu lipseşte un pachet de zahăr sau un pachet de făină.

Sunt oameni serioşi care împart la cei care sunt în nevoie şi n-aţi mai văzut nici cozi, nici bătălii la cozi, ş.a.m.d. Asta se datoreşte şi administraţiei sociale, a problemelor sociale, a oamenilor din Primăria Generală, a oamenilor din primăriile de sector. Au înţeles în sfârşit că asta-i calea, nu de a te îmbulzi şi a-i lovi pe alţii, ca să iei o cantitate mai mare şi după aia, eventual, s-o vinzi.

Realizator: Domnule primar general, e la modă acum zona bilanţului, adică succes versus eşec sau, cineva cu umor spunea, "succesuri versus eşece". Cel mai mare succes, cel mai mare eşec?

Sorin Oprescu: S-au pornit în proporţie de 75%, au pornit toate proiectele pe care le-am promis bucureştenilor, o parte dintre ele sunt terminate. Vorbesc de... Nu am reuşit să pun încă în operă autostrada suspendată sau inelul periferic interior.

Realizator: Deci o aşteptăm...

Sorin Oprescu: Vă rog să aveţi toată încrederea că şoseaua asta apare şi atunci să-i mai văd eu pe ăştia că o să-mi vorbească mie de îmbulzeală şi de cum trebuie să dărâm blocurile ca să lărgesc bulevardele. Astea sunt excese, doamnă, nebunii.

Realizator: Domnule primar general, vă mulţumesc foarte mult pentru participarea la această ediţie specială şi vă rog să-mi promiteţi că veţi veni la una specială, când vă veţi hotărî să vă anunţaţi candidatura, că-i acum, că-i în decembrie...

Sorin Oprescu: Oricând răspund la chemările dumneavoastră, că este singura modalitate a mea de a avea persuasiunea necesară şi a-i linişti pe cetăţenii oraşului ăsta, nu îndrăznesc să spun 'cetăţenii mei', de a-i linişti în sensul că va fi mai bine sau cel puţin vom intra în normalitate. Restul sunt poveşti.