Interviu cu preşedintele senatului, Mircea Geoană

Realizator: Peste puţină vreme, la senat se va discuta şi se va da un vot pentru moţiunea PSD, care cere demisia ministrului Apărării, Gabriel Oprea; în această săptămână se aşteaptă continuarea dezbaterilor la controversata Lege a pensiilor; FMI îşi încheie, tot în această săptămână, misiunea de la Bucureşti; guvernul atrage, chiar astăzi, de pe piaţa bancară încă 350 de milioane de euro, în timp ce datoria României creşte cu un miliard pe lună; a crescut, de la 1 mai, din nou preţul benzinei; în PSD se discută despre o datorie a partidului către statul român, de opt milioane de euro.

Acesta este contextul în care preşedintele senatului ne onorează cu prezenţa. Dar, înainte de toate, să vorbim despre moţiunea simplă, pe care PSD a iniţiat-o şi care se va dezbate, peste câteva ore, în plenul Senatului. Moţiunea se numeşte "Guvernanţi, opriţi umilirea pensionarilor şi militarilor!" Trebuie spus pentru ascultătorii noştri că documentul este semnat de 36 de senatori PSDşi doi ai PNL. PSD cere demisia ministrului Apărării, Gabriel Oprea, pe motiv că acesta a avut o atitudine ambiguă şi inconsecventă în ceea ce priveşte pensiile militarilor.

Domnul ministru s-a exprimat public împotriva trecerii pensiilor militarilor în sistemul unitar de pensii, demonstrând chiar că militarii pierd în acest caz, unii dintre ei, până al 50% din pensie.

Pe de altă parte, el a făcut front comun cu guvernul pentru actuala Lege unitară a pensiilor, care elimină sistemul de pensii ale militarilor. Cum vedeţi această situaţie, domnule preşedinte al senatului, Mircea Geoană?

Mircea Geoană: Este decât o faţetă a unei probleme mult mai ample. Eu personal şi PSD, e adevărat, de multe ori şi împreună cu liberalii, am pledat pentru un lucru pe care îl consider esenţial: păstrarea unei legături între punctul de pensie şi salariul mediu brut pe economie.

Deci, practic, o legătură care ni se pare extrem de importantă şi care, de fapt, ar menţine o legătură între gradul de prosperitate al societăţii, mai mare sau mai mic, şi modul în care pensionarii sunt trataţi.

Deci, moţiunea simplă, pe care colegii de la PSD au introdus-o pe tema pensiilor militarilor, nu este decât o faţetă a unei dezbateri cu privire la Legea pensiilor, care este mult, mult mai amplă.

Colegii mei au dorit să sancţioneze atitudinea pe care am constatat-o în Senat din partea domnului ministru Oprea, care a făcut o breşă importantă, acum o săptămână, şi a spus că se va bate, şi el, şi grupul independenţilor, pe care îi conduce...

Realizator: A avut o poziţie cu totul diferită de cea a guvernului.

Mircea Geoană: Şi a fost chiar într-o situaţie inedită - ministrul Muncii, pe de o parte, evident apăra legea pe care guvernul o propune, proiectul de lege, şi un ministru al aceluiaşi guvern vine şi spune complet altceva.

Deci, într-un fel, cred că a fost o sancţionare a unui discurs dublu, pe care domnul ministru Oprea l-a avut în faţa Senatului.

Dar, ceea ce este mai important decât moţiunea de astăzi şi - eu sunt fiu de militar, pentru mine şi subiectul pensiilor militare este important, şi sentimental, şi politic, şi moral - este problema mai amplă a situaţiei generale a pensionarilor, pentru că suntem pe cale să asistăm la o imensă nedreptate.

Evident că există o problemă cu sustenabilitatea pe termen mediu şi lung a sistemului public de pensii din România, dar, din păcate, actuala guvernare, în loc să se concentreze pe ansamblul problemei, cum repornim economia, cum reuşim să creem locuri de muncă, cum rreuşim să cuantificăm impactul pilonului II de pensii pbligatorii, private, pentru că cei care sunt de vârste mai tinere sunt obligaţi prin lege să cotizeze la un sistem paralel de pensii, pentru perioada următoare.

De aceea, eu cred cu tărie că punctul culminant al dezbaterii din Senat şi din Parlament va fi cel legat de punctul de pensie, evident problema militarilor este foarte importantă.

Realizator: S-a cerut ca el să reprezinte 45% din salariul mediu.

Mircea Geoană: Salariul mediu brut pe economie, este o chestiune legală, s-a votat în unanimitate în Parlamentul României acest lucru, iar ceea ce propune acum guvernul -decuplarea acestei chestiuni şi, într-o primă etapă, 50% din punctul de pensie să fie calculat, legat de salariul mediu brut, dar, atenţie! În 2030, acolo când cei care sunt numiţi în jargon popular "ceauşeii", cei care s-au născut în perioada '68-72, deci o creştere de 65% a populaţiei României în perioada natalistă, puternică.

Realizator: Datorită decretului pe care l-a dat Ceauşescu, prin care s-au interzis avorturile.

Mircea Geoană: Da, da, "decreţeii". Deci, în 2030, când vom avea o creştere foarte mare a numărului de pensionari, va fi pensia indexată exclusiv cu inflaţia, iar dacă până atunci, probabil că o să intrăm în moneda euro, în zona, euro, înseamnă că inflaţie în România maxim 1,5-2%, pentru că asta este regula în zona euro, ceea ce înseamnă că, indiferent cât de mult ar creşte prosperitatea societăţii şi s-ar câştiga mai bine în economie, pensionarii vor fi condamnaţi şi pensionarii care sunt astăzi pensionari sunt afectaţi, dar şi pensionarii de mâine.

Deci, într-un fel, bătălia pe care încercăm s-o ducem şi încerc s-o duc este pentru a păstra un minim de solidaritate în societate.

Sunt vremuri economice mai bune, se împarte prosperitatea şi între cei care sunt activi în câmpul muncii şi cei care sunt pensionari, pentru că roata vieţii, astăzi eşti angajat, eşti în putere, eşti tânăr, crezi că eşti nemuritor, mâine ajungi să fii în situaţia ca tu să ceri din partea societăţii solidaritate, atunci că tu devii mai în vârstă, mai vulnerabil şi, evident, vrei să ai o viaţă decentă dintr-o pensie pe care ai meritat-o şi care nu este o pomană.

Realizator: Pe de altă parte ...

Mircea Geoană: Iar atunci când ascult şi mi se spune că pensionarii sunt asistaţi sociali, când mi se bagă la găleată şi spun: "sunt zece milioane de asistaţi sociali din România". Păi, pensionarii sunt asistaţi sociali? Cum să fie asistaţi sociali?

E dreptul lui, el are un contract cu statul român şi cine încearcă să introducă elemente de retroactivitate, adică să umble la legi care s-au făcut, în trecut ...

Realizator: Dar, nimeni n-a ţinut seama de acest contract, până acum, pentru că banii pe care pensionarul le-a plătit de-a lungul vieţii sale active, ca angajat, banii aceia nu se regăsesc practic, în mod practic, în pensia pe care el o primeşte. El primeşte pensie de la buget, cum ar veni şi, atunci ...

Mircea Geoană: Aici este o confuzie şi este o confuzie în mod deliberat întreţinută de către actualii guvernanţi.

Ei spun în felul următor: "sistemul public de pensii nu acoperă tot necesarul de bani de pensii şi trebuie să luăm şi bani de la bugetul obişnuit al statului".

Vreau să vă spun că nu cred că există, poate, o excepţie în Europa în care să nu se întâmple chiar aşa, pentru că în clipa în care eu, cetăţean al României sau cetăţean al Belgiei sau cetăţean al Ungariei am plătit contribuţii de asigurări sociale, pentru o pensie viitoare, eu am făcut un contract, eu cetăţean român, belgian sau maghiar am făcut un contract cu statul meu şi care are obligaţia să-mi dea banii pe care eu trebuie să-i iau de la statul respectiv.

Realizator: Şi banii lui au fost folosiţi.

Mircea Geoană: Şi banii au fost folosiţi. Că au fost folosiţi bine sau rău, asta nu mai este problema pensionarului, de astăzi şi de mâine.

Deci, eu cred că această bătălie, care este o bătălie fundamentală, pentru că ea depăşeşte problema pensiilor, ci este o problemă de echitate şi o problemă de echilibru în societate, iar eu, unul, nu cred că este corect să ne închidem şi să închidem o perioadă de criză pe spatele pensionarilor şi a celor care au venituri mai mici, pentru că, de fapt, asta se întâmplă astăzi, în România.

E o perioadă dificilă, nu vreau comentez calitatea politicii guvernamentale şi anticriză a Guvernului României, dar mi se pare că, în clipa de faţă, am devenit un fel de câmp de experiment, un fel de experiment social, pentru că dezbaterea despre modificarea sistemului de pensii se derulează în toată Europa, dar nicăieri nu s-a ajuns la o decizie şi nicăieri nu s-a ajuns cu atât de mare viteză la o soluţie pe care azi o avem în România.

Deci, noi suntem, într-un fel, acum, cei pe care se experimentează pe viu şi România a mai fost subiect de experiment şi ţările post-comuniste au mai fost subiect de experiment la tot soiul de inovaţii, de-a lungul ultimilor 20 de ani şi parcă ne-am specializat în a ne oferi drept cobai pentru experimente, pentru că o decizie care afectează, pe generaţii, o populaţie întreagă, că e vorba de o populaţie întreagă, este vorba despre relaţia dintre salariaţii actuali, pensionarii actuali şi pensionarii viitori, este o chestiune care durează, în mod normal, luni şi ani de zile şi se aplică cu întâlnire undeva peste zece, 15 ani de zile.

Deci, eu cred că această dezbatere care o avem acum în Senat şi care e posibil să se concretizeze fie miercuri, fie cel târziu lunea viitoare când expiră termenul în care putem să adoptăm această lege şi vreau să îi rog pe toţi cei care se uită la această dezbatere şi să încerce să mă creadă, dacă poţi să crezi un politician în România, că dezbaterea nu este strict politică şi nu este o chestiune politicianistă, ci este o chestiune fundamentală, dacă, într-adevăr, pensionarul din această ţară are dreptul să aibă o relaţie de viaţă şi de putere de cumpărare un pic mai mare, când ţara merge mai bine, când ţara merge mai prost, evident, cu toţii avem de suportat consecinţe.

Realizator: Sigur, că fiecare vrea s-o ducă mai bine, dar guvernanţii argumentează faptul că legarea pensiei şi a punctului de pensie de salariul mediu pe economie nu este normală, pentru că pensia ar trebui, cum spuneaţi şi dumnevoastră, să fie şi în România ,ca şi în celelalte ţări, legată, mai de grabă, de contribuţia pe care salariatul a avut-o de-a lungul întregii sale vieţi la fondul de pensii, iar nu de salariul care există, la un moment dat, în ţara respectivă.

Mircea Geoană: Evident, dar dacă aplicăm această regulă vom constata că trebuie să dăm banii înapoi, din urmă, pensionarilor din România, pentru că ei au contribuit mai mult decât au primit. Şi atunci...

Realizator: Dar legile nu sunt retroactive.

Mircea Geoană: Nu sunt retroactive, dar din punctul nostru de vedere, uitaţi-vă la situaţia reală de fapt.

Îmi aduc aminte că în anul 2001, când PSD a preluat guvernarea, în urmă cu două deja cicluri politice, punctul de pensie, deci ceea ce reprezintă valoarea reală a pensiei şi evident puterea de cumpărare a pensionarilor, era undeva sub 30% din salariul mediu brut pe economie, deci era undeva 29 şi ceva la sută.

Am reuşit în patru ani de guvernare social-democrată să o ducem undeva către 39-40. Ideea de 45% este inspirată din Europa, pentru că în ţările europene, media este undeva spre 65% din salariul mediu brut pe economie.

Deci nu este o invenţie românească. Este o modalitate de calcul care se aplică şi în alte ţări din Europa.

Anul acestaa, din cauza îngheţării practic a pensiilor, s-a scăzut de la 43,2%, cât s-a ajuns în 2009, punctul de pensie, la 39%. Iar peste 10 ani de zile o să fie undeva în jur de 30%, şi în anul 2030 - de-asta vorbesc către cei care azi sunt mai tineri, dar care o să ajungă şi ei, sper, la vârsta de pensie în condiţii cât mai bune, să ne trezim cu un punct de pensie care să reprezinte în jur de 20% din salariul mediu pe economie.

Deci în clipa respectivă există o decuplare fantastică între ceea ce poate economia românească, ceea ce ştie să facă România, şi care sunt convins că salariile din România or sa crească - nu atât de repede cât ne-am dori, dar o să existe o platformă de convergneţă cu salariile europene.

Şi atunci noi, de fapt, prin legea aceasta spunem viitorilor pensionari, şi actualilor pensionari: "Măi oameni buni, voi de-acum încolo mulţumiţi-vă cu corelarea, cu inflaţia, foarte mică, în timp ce restul societăţii va putea să producă mai mult".

Deci, din punctul meu de vedere suntem pe cale să producem, prin voinţa guvernanţilor, o imensă nedreptate celor aproape 6 milioane de pensionari.

Realizator: Ce şanse daţi, din punctul dvs de vedere, în Senat, la vot la Legea pensiilor?

Mircea Geoană: Nu ştiu. Există o majoritate....

Realizator: Pentru că jocul democratic ţine seama şi de aceste lucruri, dar mai ales de majoritatea parlamentară.

Mircea Geoană: Ştiţi care este problema. Problema care este - problema este dacă facem o lege care într-adevăr să dureze 30-40 de ani, pentru că vorbim de ciclicităţi foarte lungi, foarte îndelungate.

Dacă se face o lege proastă, pot să vă spun un singur lucru: când se va schimba guvernul acesta, că se schimbă în 2 luni, în 2 ani sau cand se va schimba, şi vine o altă majoritate, să spunem social-democrată. În clipa respectivă lumea poate să fie convinsă ca PSD va lucra şi va umbla la această lege, pentru a putea s-o corecteze.

Deci ceea ce ....Eu fac o pledoarie: să nu încercăm ca legi fundamentale, care reprezintă echilibre mari ale societăţii să fie chestiuni politizate şi ideologice.

De aceea eu am sperat, şi pe Legea Educaţiei, am sperat şi pe Legea salarizării unitare, şi pe Legea pensiilor, să existe într-adevăr o conversaţie, inclusiv cu opoziţia de astăzi, care poate să fie puterea de mâine.

Şi atunci mă trezesc că fac o lege a pensiilor astăzi şi care o sa aibă durată de valabilitate câţiva ani de zile şi iarăşi mă întorc şi perturb un sistem care se aşază. Tezele mari, legile mari, trebuie făcute prin concertare şi....

Realizator: Din păcate, nu întotdeauna realitatea răspunde acestei dorinţe. Sigur că nu este singura lege foarte importantă care va fi dezbătută la Senat în această legislatură.

Mai sunt cel puţin două legi la fel de importante: Codul de procedură Penală şi Codul de Procedură Civilă. Ce ne puteţi spune despre ele?

Mircea Geoană: Eu cred că ele pot fi finalizate până la sfârşitul acestei sesiuni a parlamentului, deci până în luna iulie.

Bun, după aceea, promulgare şi toate celelalte aspecte procedurale ar putea eventual să ne ducă puţin mai târziu, dar aş anticipa că în prima jumătate a acestui an am putea să avem cele două legi gata.

Unde există o extrem de mare preocupare - şi vreau să spun că am redevenit preocupat faţă de situaţia economică şi socială generală a ţării în urma evoluţiilor extrem, extrem de periculoase şi extrem de pe muchie în discuţiile cu privire la Grecia, şi în speculaţiile că eventual alte ţări, cum ar fi Portugalia, poate Irlanda, poate chiar şi Spania - o ţară robustă şi o ţară mult mai masivă, şi o piesă mai grea în economia europeană şi în economia mondială -, le-ar putea suferi.

Deci suntem acum într-un moment în care riscurile la aresa ţărilor mai vulnerabile din Europa, şi aici, din păcate, includem şi România - şi alte ţări, nu este România singura ţară. În contextul acestei dezbateri, inclusiv în contextul vizitei FMI la Bucureşti...

Realizator: Care se află la Bucureşti...

Mircea Geoană: Care se află la Bucureşti şi care va constata, din informaţiile pe care le avem, şi din ceea ce au spus şi guvernanţii, că, practic, nici unul dintre criteriile de etapă nu au fost respectate şi nu au putut fi îndeplinite.

Şi atunci în România se întâmplă următoarea situaţie: suntem obligaţi să ne ţinem de acordul cu FMI, pentru că dacă deraiem din acordul cu Fondul se vor năpusti asupra României speculatorii pe plan internaţional, şî nu au nici milă, nu au nici mamă, nici tată, şi nu contează că este România, Grecia sau oriunde altundeva.

Deci cumva eşti condamnat să te ţii de acordul cu FMI pe chestiuni de reputaţie şî credibilitate externă a României în faţa speculatorilor potenţiali internaţionali. Pe de altă parte, costul...

Realizator: Dar FMI a avut o atitudine destul de flexibilă în raport cu Guvernul României până acum.

S-au tras patru tranşe, a acceptat şi faptul ca părţi substanţiale din aceste tranşe să meargă pentru acoperirea deficitului bugetar, mai ales în acest deficit bugetar vorbim despre acoperirea banilor pentru salarii şi pensii, care lipsesc tot timpul.

Iar această ultimă tranşă, a cincea, care vine acum, mai mică decât celelalte, 850 de milioane de euro, merge doar la Banca Naţională şi nu va putea fi folosită de guvern pentru acoperirea deficitului bugetar.

De ce să fie FMI intransigent? De ce nu a fost înainte intransigent?

Mircea Geoană: Eu nu vorbesc de intransigenţă. Eu cred că şi FMI a învăţat ceva din experienţele proprii, pentru că au fost momente la crize financiare din Asia, din Rusia...

Realizator: Cu alte cuvinte nu ar fi logică o intransigenţă şi o neacordare a celei de-a 5-a tranşe în acest moment.

Mircea Geoană: Eu nu vorbesc de acest lucru. Eu sunt convins că guvernanţii vor face tot ceea ce depinde de dânşii ca această tranşă să fie acordată.

Ea merge la Banca Naţională, la rezerva Băncii Naţionale, dar, din punctul meu de vedere, pentru a se încadra în criteriile convenite cu FMI , în condiţiile în care economia nu da semne de redresare, în condiţiile în care încasările la buget sunt mediocre şi mai slabe decât cele anticipate, în condiţiile în care este revizuită în jos prognoza de creştere economică, ce face guvernul în acest moment?

Nu mai plăteşte practic nici unul dintre cei cu care este într-un contract, fie că este firmă privata care are o relaţie cu statul, fie că e vorba de Casa de Asigurări de Sănătate - şi aici va fi o problemă cu privire la resursele pentru sistemul de sănătate.

Deci, într-un fel, preţul încadrării în ţinta convenită de FMI de deficit şi dimensiunea acordului cu FMI va conduce de fapt la o şi mai mare creştere a crizei economice şi a crizei sociale din România.

Deci eu nu cred că în acest moment ne putem permite să ieşim din acordul cu Fondul, pentru că ar fi o chestiune devastatoare pentru credibilitatea României, şi ar fi urmată imediat, în contextul grecesc, de o avalanşă de speculaţii pe moneda noastră, şî probleme foarte mari pentru România, în general.

Dar ceea ce constat este o amânare a momentului ieşirii din recesiune şî o amânare practic cu un an sau doi ani de zile a momentului redresării economice a Românie? De ce?

Pentru că la nivel guvernamental soluţii anti-criză şi încercările de a găsi soluţii pentru deblocarea economiei reale, acreditării pentru ecocnomia reală, a plătirii obligaţiilor pe care statul le are faţă de întreprinderile mici şi mijlocii din România.

Deci în acest moment suntem de fapt într-o formulă de asfixiere din punct de vedere financiar a creditării economiei reale din România, iar acest lucru va amplifica criza şî va îndepărta momentul relansării noastre economice.

De aceea vulnerablitatea României se va menţine şi eu sunt absolut convins că în acest moment va trebui, măcar în ceasul al 23 şi 59 de minute, ca guvernul să înţeleagă că trebuie să ia şi alte măsuri în afara contractului strict cu FMI, care până acum a fost singura politică anti-criză, a fost să ne ţinem de obligaţiile cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană.

Realizator: Chiar vroiam să vă întreb, se vorbeşte de câteva zile, cum aţi comenta un nou împrumut de la FMI?

Mircea Geoană: L-aş comenta în termeni extrem de negativi, pentru că nu trebuie să uităm că începând de la anul trebuie să începem să plătim o parte din ratele acestui împrumut.

Începând de anul viitor, pe lânga ce avem obligaţii şi pe lânga ce avem nevoi de investiţii inclusiv cotizaţia la bugetul uniunii europene, va trebui să începem să plătim banii înapoi.

Deci dacă vom ajunge la un nou împrumut înseamnă că perioada Ceauşescu, de îndatorare agresivă si excesivă a României va fi un vis frumos în comparaţie cu coşmarul la care ne pregătim.

Eu nu cred că se va ajunge acolo, cu o singură condiţie, cred că se va ajunge la un acord cu FMI dar un acord de tip preventiv, "precautionary" cum se numeşte în engleză şi un lucru pe care ar fi fost bine ca guvernul alianţei din 2005 să îl fi păstrat, după ce guvernul PSD a reuşit să ducă la bun sfărşit un acord stand-by în premieră după Ceauşescu, dupa `90 cu FMI.

Dacă s-ar fi pastrat o relaţie şi macar un minim de control în relaţia cu instituţiile financiare internaţionale probabil că excesele din ultimii ani de zile ar fi putut macăr fi evitate parţial.

Deci din punctul meu de vedere un acord cu FMI care să ne pastreze un anumit grad de credibiltate a măsurilor macro economice va fi necesar, dar dacă va fi nevoie de un alt împrumut cu fondul monetar, acest lucru va însemna că relansarea economiei româneşti se va produce undeva către 2013-2014, în loc, aşa cum am sperat cu toţii, dincolo de culoare politică, că multă lume spune de ălă că "esti în opoziţie, să meargă rău guvernului", păi merge rău ţării nu e în problemă de guvern aici, e problemă de oameni, e problemă de oameni, e problemă de locuri de muncă, e problemă de pensii, e problemă de bani pentru sănatate sau pentru educatie sau pentru investiţii.

Deci din punctul meu de vedere, această perioadă şi am vrut să deschid subiectul nu pentru a ataca în mod frontal, din punct de vedere politic dar să spun că în contextul european cu privire la Grecia, poate Portugalia, poate Irlanda şi poate chiar Spania, gradul de vulnerabilitate şi reticenţa pieţelor faţă de ţări ca România vor fi amplificate.

De aceea vreau întodeauna să spun şi lucrurile care nu sunt plăcute, nu este o critică este o invitaţie mai degrabă la dialog aşa cum sunt absolut convins că după ce pleacă delegaţia fondului monetar, ministrul Finanţelor şi guvernatorul Băncii Naţionale ar trebui să fie invitaţi în Parlament, o să o facem noi în Senat împreună cu Camera Deputaţilor, tocmai pentru a avea o discuţie raţională, obiectivă şi sper eu constructivă pentru a vedea care este calea de urmat.

Dacă guvernul va spune în continuare că programul anti criză a dat rezultate este o minciună imensă, opziţia să spună că noi avem soluţii minunate care dacă le-am aplica s-ar rezolva problema peste noapte este iarăşi o exagerare foarte mare.

Realizator: Acestă perioadă a dialogului, a unui dialog amiabil între putere şi opoziţie nu este cumva un pic depăşită? Mai ales in contextul în care zilele trecute preşedintele PSD, Victor Ponta anunţa că se pregaăteşte pentru luna mai o moţiune de cenzură împotriva guvernului şi astăzi liberalii anunţă şi ei acelaşi lucru.

Mircea Geoană: Este absolut firesc ca opoziţia să încerce să sancţioneze cu instrumente politice...

Realizator: Moţiunea de cenzură care atacă guvernul în întregimea lui sperând să îl dea jos, survine de obicei după ce căile de dialog s-au închis.

Mircea Geoană: Nu, din păcate căile de dialog nici măcar nu au fost folosite şi eu cred că aicea, dialogul între guvern şi opoziţia parlamentară tot timpul este un dialog relativ mai aspru, dar dialogul între liderii de partide dialogul între preşedintele României şi suprastructura politică a ţării este altceva.

Dacă vrem să discutăm despre subiecte de zi cu zi va fi întodeauna confruntare între putere şi opozitie. Discutăm despre legea pensiilor este o chestiune pentru 30 de ani.

Legea educaţiei, vrem să mai schimbăm legea educaţiei încă de 100 de ori cum s-a schimbat în ultimii 20 de ani sau vrem să avem o lege a educatiei care într-adevar să dureze şi să ne permită să ne educăm copii mai bine.

Vrem să discutăm despre soluţii, despre modelul economic românesc şi dacă am învaţat ceva din criza asta păcătoasă sau ne ducem înainte pur şi smplu cu ochelari de cal şi nu învăţăm nimic din ce s-a întâmplat în acesti ani cu noi aşa cum alte ţari şi mă uit la Polonia de exemplu au învăţat din lucrurile care trebuiesc corectate în economie, în societate.

Sunt lucruri care pe termen scurt reprezintă bătalie politică şi e ca la Măraşeşti, şi este putere şi opoziţie, moţiune de cenzură la televizor, la radio e firesc aşa, dar eu tot timpul am crezut, şi cred în continuare, şi câta vreme am să fac politcă am să cred în faptul că pe lucrurile mari, pe lucrurile care sunt magistralele dezvoltării acestei ţări, trebuie sa existe dialog, trebuie să existe concertare, nu neapăratîn văzul presei, nu ca sa faci reclamă, ci pur şi simplu liderii importanţi, atunci cand vin momente grele, trbeuie să aibă reflexul sa se adune, şi semnalul trebuie sa vină, cred eu, de la vârf, de la şeful staului şi de la lideri principalilor partide parlamentare.

Realizator: Ar fi o situaţie ideală... Dar revenind la realiateatea noastră, crudă, aţi fost invitat, astăzi de dimineaţă, la Departamentul Naţional Anticorupţie. Care a fost scopul acestei vizite?

Mircea Geoană: Am fost invitat telefonic, pentru a depune o mărturie, în calitate de martor, cu privire la dosarul domnlui senator Voicu.

M-am conformat, sunt un cetăţean obişnuit al acestei ţări, o instituţie face apel la tine, te duci, am avut o discuţie succintă, la DNA.

Cred că lucrurile s-au clarificat. Nu este nimic care să mi-l pot reproşa, o să-mi fie reproşat, cu privire la cazul Voicu. Dar atunci când instituţiile statului consideră că...

Realizator: De ce v-au chemat pe dumneavoastră?

Mircea Geoană: Pentru că, în faimoasele stenograme, numele meu a fost invocat o dată sau de două ori, ceea ce e şi greu să nu fii invocat, în condiţiile în care eşti preşedintele PSD-ului, în perioada respectivă.

Realizator: Am înţeles. Tot pentru că suntem la capitolul "lucruri neplăcute"- să zic aşa - apărut, în presă, un fel de acuzaţie sau un fel de reproş, la adresa perioadei în care aţi fost preşedinte al PSD şi se spune că Partidul Social-Democrat are, faţă de statul român, o datorie de 8 milioane euro, dintre care 1 milion s-ar datora perioadei pe care a gestionat-o domnul Adrian Năstase, 1 milion unei perioade anterioare, şi 6 milioane perioadei în care dumneavoastră a condus acest partid.

Mircea Geoană: Eu îi dau credit mai mult secretarului general al partidului, domnului Dragnea, care a spus şi bănuiesc că are informaţii mai precise decât le am eu, pentru că nu e treaba preşedintelui de partid să se uite în contabilitate, în fiecare zi, că aceste datorii, nu către stat, ci către terţi, sunt mult mai mici decât au fost prezentate în presă.

Realizator: De exemplu, se vorbeşte despre chiria la RAPPS, a sediului din Kiseleff.

Mircea Geoană: Din câte mi-aduc aminte, există o problemă, în condiţiile în care RAPPS-ul a mărit, în urmă cu un an de zile, în mod dramatic, chiriile pentru astfel de imobile, că a existat o conversaţie, în contradictoriu, din câte mi-aduc eu aminte, în care am invocat Legea partidelor, în care se vorbeşte, şi este o lege, în care, pentru partidele politice, există o rată preferenţială, pentru că nu e normal ca eu, din banii care-i primesc de la buget, ca partid politic, să vă întorc tot către statul român şi să plătesc o chirie, la preţul pieţii.

Până la urmă, un partid politic, este - într-un fel - parte a mişcării politice şi neguvernamentale, dintr-o ţară.

Deci unu - sumele sunt mult mai moderate, decât cele prezentate în presă, doi - există, în mod evident, şi probleme legate de campanii electorale succesive, pe care partidul le-a avut - nu au fost ale lui Geoană, au fost ale partidului; alegeri parlamentare, alegeri locale, alegeri europene de două ori, referendum, şi alegeri prezidenţiale.

Iar atunci când vorbim despre o perioadă, trebuie să ne referim la echipa de conducere. Eu am avut două echipe de conducere, cu care am lucrat, înainte de 2007.

Realizator: Dar ca şef al acestei echipe, aţi avut cunoştinţă de aceste datorii?

Mircea Geoană: Mult mai moderate decât cele apărute în presă. Deci evident că am văzut anumite cifre, mult mai moderate şi mult mai uşor de acoperit.

Şi vreau să vă asigur că, dincolo de plăcerea unora de a folosi acest subiect, mai degrabă ca o armă politică - mi se pare mie - că un partid...

Realizator: Din interiorul partidului?

Mircea Geoană: Nu, în general. În spaţiul public, cred că s-a vorbit mai mult despre datoriile de la PSD, decât datoriile pe care le avem de dat înapoi FMI şi Comisiei Europene. Deci sunt chestiuni care vor fi rezolvate.

Orice partid are, după perioada de campanie, o perioadă în care sunt şi ceva restanţe. Ne vom achita de ele şi lucrurile vor intra în normal.

Realizator: Revenind la moţiunea simplă, care urmează să aibă loc la Senat...

Mircea Geoană: Peste o oră.

Realizator: Peste o oră, pe care o veţi prezida, ce şanse credeţi că are această moţiune simplă, care este iniţiată de partidul dumneavoastră, de PSD, să fie aprobată în Senatul, al cărui preşedinte sunteţi.

Mircea Geoană: Nu sunt şanse foarte mari, pentru că, în mod evident, senatorii independenţi îşi vor apăra şeful, pe domnul general Oprea, şi în condiţiile, în care PSD-ul şi PNL-ul, care va vota, a fost şi un anunţ al domnului Antonescu, şi dacă vor fi prezenţi la vot cei din arcul majorităţii, evident că au prima şansă să respingă această moţiune.

Dar unde sunt foarte curios să văd este votul senatorilor independenţi, atunci când vom reveni la lege şi vom vorbi despre pensiile militarilor.