Interviu cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea

În zilele de 13-14 martie, preşedintele Camerei Deputaţilor a Parlamentului României, Valeriu Zgonea se află într-o vizită oficială în Italia, pentru a participa la conferinţa internaţională: “Valoarea Europei - Dezvoltare, piaţa muncii şi drepturi: proba UE".

Valeriu Zgonea s-a intâlnit cu acest prilej, cu omologul sau italian, Laura Boldrini, cu presedintele Senatului de la Roma, Pietro Grasso, pentru ca in a doua si a treia zi sa se întâlnească si cu reprezentanţii comunitatii de romani din Peninsulă si cu episcopul ortodox roman in Italia, Preasfintiul Siluan

Valeriu Zgonea a declarat pentru Radio România că întâlnirea cu Laura Boldrini a fost foarte importantă. Cei doi oficiali au discutat despre comunitatea română din Italia, pe care Laura Boldrini "o respectă foarte mult".

Boldrini a subliniat că este împotriva mesajului dat în ultimii ani că "naţionalitatea este foarte importantă pentru cei care sunt delicvenţi şi că nu are nici o legătură cu calitatea lui de cetăţean european".

"Doamna preşedinte dezaprobă această abordare, pe care o consideră ne-europeană şi împotriva principiilor care guvernează statele democratice" a declarat Valeriu Zgonea, imediat după întâlnire.

Cei doi oficiali au discutat si despre viitorul comun eurpean al celor două state. Potrivit lui Valeriu Zgonea, omologul său de la Roma, Laura Boldrini a acceptat invitaţia sa de a vizita România, "de a discuta despre creşterea economică, despre reducerea decalajelor între cetăţenii din cadrul Uniunii Europene, a decalajelor dintre regiuni, despre feminism şi despre promovarea femeii în toate structurile de conducere, nu numai cele publice, ci şi cele private".

Totodata Laura Boldrini a acceptat invitatia venită din partea omologului de la Bucureşti de a vorbi in fata parlamentarilor români, "fiind primul preşedinte al Camerei Deputaţilor din Italia, într-un fel ţara mamă a latinismului, care va avea un punct exprimat în faţa parlamentarilor români" a ţinut să mai precizeze preşedintele Camerei Deputatilor de la Bucureşti.

Relaţii tot mai strânse între România si Italia

"Avem şi o agenda comuna pe care am stabilit-o: mai strânse legături la nivelul parlamentarilor si a comisiilor, în materia afacerilor interne europene, o întărire a legăturilor dintre funcţionarii publici parlamentari şi pregătirea lor pentru viitor şi încercarea de a găsi soluţii comune la nivelul Parlamentelor naţionale când vine vorba despre deciziile adoptate la Bruxelles.

"Deci într-un fel este un semnal că România şi Italia au o agendă comună la nivelul parlamentului aşa cum au şi la nivelul Guvernelor şi că vrem să creăm o alianţă a statelor din Sud care să poată să exprime un punct de vedere şi să transmită un mesaj clar.

"Daca vrem sa avem o Europa puternica si unita, cu un viitor pentru cetatenii noştri nu putem sa vorbim numai despre austeritate, trebuie să vorbim si despre guvernanţă economică, despre politici publice care să genereze locuri de muncă. Italia se loveşte de foarte mult timp de un val de migraţie din Sud.

"Balcanii deja au început să aibă un val de imigratiei din Siria şi din ţările din Asia Mică.

"Trebuie sa discutam despre aceste probleme, trebuie sa găsim soluţii comune si trebuie sa asiguram un viitor bun cetăţenilor din UE, in special din Italia si din România.

"Sunt foarte multe companii italiene care lucreaza in România, sunt foarte multi italieni care sunt căsătoriţi in România, ceea ce inseamna ca prezenta presedintelui Camerei Deputatilor de la Roma in tara noastră va transmite un mesaj foarte puternic cu privire la agenda noastră comuna in viitorul Uniunii Europene, în viitorul Consiliu, poziţii comune în diferite zone.

"Eu cred ca a fost o intalnire foarte buna si pragmatismul si-a spus cuvântul de ambele părţi", concluzionează Valeriu Zgonea.

Importanţa României in UE

Vizita preşedintelui Camerei Deputaţilor de la Bucureşti în capitala italiană se datorează şi invitaţiei venite din partea preşedintelui Parlamentului de la Atena, Evangelos Meimarakis, de a participa la conferinţa internaţională: “Valoarea Europei - Dezvoltare, piaţa muncii şi drepturi: proba UE".

"Noi am vrut să dăm un semnal. Că aceste probleme care sunt ale Greciei şi Italiei: migraţia Sud - nord, est- vest din state care nu sunt membre UE o problema legată de abordarea pragmatica a viitorului Uniunii Europene, crearea de locuri de munca, un mixt de politici financiare fiscale şi economice care să ne permită creşterea competitivitatii atât în interiorul Uniunii Europene, cât şi în exterior, este focus pont-ul acestor state din Europa de est si din Sudul Europei si vrem sa arătăm ca nu numai poziţia Germaniei si a Franţei sunt importante, dar şi poziţiile noastre sunt importante, pentru ca noi facem parte din UE, avem un viitor comun şi constatăm o creştere a decalajelor pe fondul unei guvernări de dreapta a UE, decalaj între state, între regiuni, între cetăţeni cu aceeaşi pregătire în diferite zone ale Europei. Acest lucru este foarte periculos.

"Dacă îl lăsăm şi continuăm aceleaşi procese de austeritate nu reuşim sa facem nimic si creăm mai multe manifestări xenofobe si rasiste de-a lungul Europei şi punem în pericol viitorul Uniunii. Si de fapt acestea sunt discuţiile pe care le avem în aceste doua zile.

"Ele sunt fundamentale pe fondul crizei din Ucraina, pe fondul unei crize profunde în Balcanii de vest, state care nu se pot adapta unui parcurs european si oscilează intre est si vest, pe fondul "primăverii arabe" din ţările Africii de nord si din Asia Mica, pe fondul crizei din Siria. Trebuie sa gândim politicile noastre astfel încât sa generăm stabilitate şi încredere pentru europeni, sa fim un actor principal in cadrul Organizatei mondiale a comertului si in zonele in care putem sa câştigam credibilitate, sa fim competitivi si sa dam si o anumită stabilitate in jurul Uniunii Europene.

"Adică Europa trebuie sa-si aleagă un model pentru viitorii 20 de ani.

"Exista o schimbare de paradigma la nivelul Uniunii Europene acum: colegiile din 25 mai, iar dezbaterea se axează pe aceste lucruri importante: drepturile omului, libertăţi, justiţie şi afaceri interne, guvernanţă economică, chestiuni care sunt preocupate şi care arată că deciziile care au fost luate dupa apariţia crizei nu au fost foarte bune pentru UE, acel model de austeritate care a creat un somaj extrem de ridicat în UE, pierderea a zeci de mii de locuri de munca, pierderea competitivităţii pe plan extern si pe de alta parte pierderea încrederii cetăţenilor că partidele politice democratice din Europa pot sa guverneze in interesul cetăţenilor europeni si astfel au apărut aceste manifestări xenofobe si rasiste, partide extremiste ca cel din Franţa, sau cel foarte puternic din Austria, sau cel din Olanda, Partidul Piraţilor in statele anglo-saxone, Jobbik in Ungaria, cu manifestările pe care vor sa le exporte peste graniţa, Ataka in Bulgaria, Zorii negri in Grecia, care a fost interzis, Romania fiind in acest moment singura tara din Europa de Sud si de est care nu are reprezentanţi extremişti in Parlamentul naţional si nici nu va trimite in Parlamentul european.

"Toate aceste lucruri trebuie sa le gândim si sa fim uniti intr-o poziţie.

"Daca guvernele sunt unite si au o poziţie comuna pe de alta parte si parlamentele nationale trebuie sa fie unite si sa aiba o poziţie comuna.

"Daca cele doua fronturi lucreaza impreuna, atunci cu siguranta putem sa facem o Europa mai buna", explică presedintele Camerei Deputatilor de la Bucureşti.

Românii din afara graniţelor, protejaţi

Vineri seara, Valeriu Zgonea se va întâlni cu reprezentanţii comunitatii de romani din Italiapentru ca sambata dimineaţa să se deplaseze la sediul Episcopiei ortodoxe a României în Italia pentru a discuta cu episcopul ortodox, Preasfinţitul Siluan.

"Actuala guvernare si actuala structura politica a Parlamentului si cea care susţine guvernul Romaniei are o abordare pragmatica.

"Noi vrem sa reprezentam si sa protejam cetatenii care sunt romani in afara graniţelor, care lucreaza si trăiesc in alta parte in Europa, sa aiba sentimentul ca sunt cetăţeni europeni, ca nu sunt priviti atunci cand gresesc doar din prisma identităţii nationale si ca din cauza încălcării legii sunt priviti astfel.

"Ca 8 din 10 romani aduc un raport consistent la economiile nationale fie ca sunt cea britanică, cea italiana, cea spaniola, cea germana si ca trebuie sa fie respectate pentru acest lucru, ca au aceleaşi drepturi ca si cetatenii italieni si ca Parlamentul national, guvernul României ii susţine in acest demers si ca ii va proteja atunci cand se vor simţi discriminati. Nu trebuie sa discriminăm pe nimeni in functie de nationalitate in Europa, daca vrem ca Europa sa fie unita.

"Aceste tipuri de mesaje crează un pericol mare pentru apariţia extremismului si xenofobismului si atunci noi trebuie sa fim cei care ii apară pe cetatenii romani, indiferent ca este un om bogat sau este un om sărac, ca este tanar sau este in varsta, ca este doar un copil sub 18 ani, noi cei care reprezentam România in Parlament National, eu ca preşedinte al Camerei voi apăra si voi spune: sunt cetăţeni romani, trebuie să-i apărăm, voi ridica oricând problemele lor la nivelul cooperării dintre Parlamente si aceste lucruri vor fi prioritare.

"Avem peste un milion de români care sunt in Italia, asta inseamna mai mult e 2% din populatia de aici.

"Este foarte mult pentru orice stat european si cred ca avem obligaţia sa-i aparam asa cum îi aparam si pe cei din interiorul României.

"Aceasta este schimbarea de paradigma. Fata de discursul vechi: in care "nu ne interesează romanii, daca nu le convine sa plece din tara si in afara nu ne interesează ce se intampla cu ei", discursul presedintelui Camerei, al presedintelui Senatului nou ales, al primului ministru al Românie este: nu.

"Sunt romanii noştri. Trebuie sa fie protejati. Trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca ceilalţi, dar si ei trebuie sa înţeleagă, ca români, că trebuie sa respecte legislaţia din statul in care s-au stabilit, sunt rezidenti si trebuie sa respecte toate regulile care sunt in aceasta comunitate ca sa poată sa dea un semnal ca România este un stat deplin european si este angajat pe drumul democraţiei si al statului de drept" a mai declarat pentru Radio România, presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea.