Interviu cu ministrul ungar de externe, Janos Martonyi

Ministrul ungar de externe, Janos Martonyi, a acordat un interviu în exclusivitate pentru postul nostru de radio, prilej cu care a vorbit despre concluziile recentei vizite pe care a efectuat-o în România şi despre stadiul relaţiilor romano-ungare.

Reporter: Domnule ministru, aţi efectuat recent o vizită oficială în România, prilej cu care aţi avut întâlniri cu omologul dumneavostră, cu primul ministru român şi cu preşedinţii celor două camere ale Parlamentului. Care este opinia dumnevoastră despre stadiul actual al relaţiilor româno-ungare?

Audio: Interviu în exclusivitate pentru Radio România Actualităţi cu ministrul ungar de externe, Janos Martonyi.

Janos Martonyi: Eu simt că această vizită în România a fost una reuşită, în sensul că şi-a atins cel mai important scop, pe de o parte de a înlătura pericolul deteriorării relaţiilor, iar pe de altă parte de a crea condiţiile pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor noastre. Pericolele sunt cunoscute, iar noi legăm apariţia acestor pericole de momentul formării noului guvern român. Partea română vede acest lucru altfel, după toate probabilităţile, dar noi am văzut în mai mult de o jumătate de an care a trecut semnale care nu au arătat în direcţia bună şi au generat un anumit tip de îngrijorare în ceea ce ne priveşte, din perspectiva dacă putem menţine aceea excepţional de bună relaţie şi cooperare care a caracterizat cei doi ani şi jumătate de dinainte. Cel mai important rezultat al vizitei este acela că am convenit că menţinem parteneriatul strategic, continuăm cooperarea, nici una dintre părţi nu şi-a schimbat punctul de vedere legat de faptul că este nevoie de cooperarea strategică, iar pe lângă aceasta continuăm, în cazul fiecărei chestiuni litigioase, dialogul rezonabil şi liniştit. Aşa cum am spus şi acolo, eu am cerut şi de mai multe ori să avem grijă la retorică, la folosirea cuvintelor, pentru că pornim eventual procese pe care nici nu le dorim şi eventual presupunem lucruri despre cealaltă parte care sunt neîntemeiate, dar care declanşează o spirală a dispoziţiilor. Eu simt că şi din acest punct de vedere vizita a fost poate reuşită, nu văd semne că am face prin intermediul presei declaraţii neprietenoase, ceea ce este un lucru foarte important, dar nu în ultimul rând am căzut de acord că problematica minorităţilor naţionale nu este o chestiune internă şi ambele state sunt îndreptăţite, conform documentelor internaţionale şi a tratatului de bază să se ocupe de aceste chestiuni. Şi ne şi ocupăm.

Realizator: De ce este important pentru Ungaria acest parteneriat strategic?

Janos Martonyi: Pentru că principiul central al politicii externe ungare este politica de vecinătate sau politica regională. Obişnuim să o numim şi politica Europei Centrale, în care cuprindem şi Europa de Sud-Est, iar în interiorul acesteia cei mai importanţi sunt vecinii. Eu spun asta deja de mult timp. Pentru fiecare ţară, cel mai important este ca în regiunea în care se află, să fie liniştite, pace, cooperare economică, culturală şi în orice alt domeniu, pentru că acesta este unul dintre factorii foarte importanţi ai succesului. Se obişnuieşte să se facă referiri la economie, iar acest lucru este în mod special adevărat în cazul României. România este pentru Ungaria cea dea a doua piaţă de export ca mărime, sunt investiţii ungare în România de 650 sau 700 de milioane de euro şi în mod firesc şi asta este esenţial, sunt acolo în jur de un milion de maghiari, iar relaţia dintre cele două ţări nu este una inertă şi pentru că situaţia acestor maghiari, sentimentul lor a fi acasă şi de siguranţă, are legătură cu stadiul dintoteauna al relaţiilor dintre cele două state.

Realizator: Ce aşteptări concrete aveţi de la guvernul român?

Janos Martonyi: Sunt o serie de chestiuni despre care vorbim. Atunci când am spus că ne-am înţeles că subiectele legate de minorităţile naţionale nu reprezintă chestiunui interne, acest lucru înseamnă, nu voi vorbi acum despre fiecare situaţie, dar să spunem că, am dori ca în cazul universităţii de medicină din Târgu Mureş să se ajungă în mod real la o rezolvare. Există o lege, o hotărâre a guvernului, a cărei soartă o cunoaştem, dar există şi o înţelegere în şapte puncte pe care fiecare parte a acceptat-o. Noi am dori doar să se aplice. Am folosit asta doar ca exemplu, dar există şi o serie de alte domenii în care în România sunt legi, sunt regulamente, să spunem în privinţa drepturilor legate de limbă, amplasarea inscripţiilor bilingve, funcţionarea paginilor web în limba maghiară, într-o administraţie locală sau alta, iar noi avem de multe ori sentimentul sau cel puţin primim astfel de semnale din partea comunităţii maghiare din România, că aceste reglementări nu sunt mereu aplicate. Şi aceasta este o chestiune care trebuie rezolvată, există şi pot fi o serie de alte astfel de teme, acum văd că a apărut un proiect de lege privind restituirile şi care se află pe aşa-numita listă a chestiunilor litigioase. Deci sunt astfel de teme, ştim că şi partea română are probleme de ridicat în legătură cu minoritatea românească din Ungaria. Am discutat şi despre asta de altfel. Noi am fost întotdeauna pregătiţi şi deschişi să dezbatem subiectele legate de comunitatea română din Ungaria şi să ajutăm peste tot unde trebuie şi se poate. Acum de pildă în Ungaria este o reorganizare a sistemului educaţiei, a cărei esenţă este aceea că şcolile trec de sub coordonarea administraţiilor locale la cea centrală, iar în ceea ce priveşte şcolile minorităţilor, ideea noastră este ca aceste şcoli să nu fie dirijate de instituţia centrală, acel Institut Klebersberg, ci de autoguvernarea minorităţii respective, ceea ce în opinia mea este cel mai bine pentru aceasta. Revenind la minoritatea românească din Ungaria, care desigur este dificil de comparat din punct de vedere numeric cu cea maghiară din România, indiferent de numărul acestor persoane noi facem totul ca această minoritate să se simtă bine. Nu vreau să mă întorc acum la chestiunea steagului, dar noi facem posibil pentru această minoritate şi să fie arborat drapelul naţional al României pe clădirile administraţiilor locale, care sunt clădiri publice. Dacă sentimentul de a fi acasă al minorităţii creşte astfel, acest lucru pe noi nu ne deranjează, în mod sigur.

Realizator: Recent au fost făcute unele declaraţii de partea română legate de faptul că la în urma viitoarelor alegeri parlamentare este posibil ca minoritatea română să nu aibă reprezentant cu drepturi depline în legislativul ungar, ci un aşa-numit purtător de cuvânt.

Janos Martonyi: Am discutat şi despre asta. Conform noilor reglementări va fi nevoie, într-adevăr de aproximativ 15.000 de voturi pentru ca o minoritate naţională să poată să îşi trimită un reprezentat în parlament. Asta reprezintă un sfert din numărul celor care de altfel sunt necesare. Şi este adevărat că în cazul minorităţii române nu se văd prea multe şanse. Din acest motiv ne-am gândit la purtătorul de cuvânt. Eu am spus şi la Bucureşti că este un deputat român în parlamentul ungar, care cred că este şi un conducător al bisericii ortodoxe române, deci nu i se poate pune la îndoială identitatea română. M-am uitat peste drepturile purtătorului de cuvânt. În şedinţa plenară a parlamentului nu poate vota, dar în comisia minorităţilor, în care se află deputaţii aleşi şi purtătorii de cuvânt, poate vota. Această comisie are aceleaşi atribuţii ca şi orice altă comisie a parlamentului. Poate iniţia legi, controlează guvernul, audiază reprezentanţii executivului, deci face acelaşi lucru ca celelalte comisii parlamentare, iar acolo votează şi purtătorul de cuvânt. De aceea eu cred că am mers până unde am putut merge.

Realizator: Premierul Victor Ponta a efectuat, în data de 9 martie, o vizită la Budapesta. As dori să vă întreb ce părere aveţi despre această vizită şi despre faptul că primul ministru a declarat atunci pentru presa română că nu doreşte şi nu va lăsa ca din partea reprezentanţilor guvernului român să apară declaraţii de natură să tensioneze relaţiile dintre cele două ţări şi că aşteaptă acelaşi lucru şi din partea oficialilor executivului ungar, chiar dacă va urma o perioadă de campanie electorală în Ungaria:

Janos Martonyi: Am discutat despre asta cu domnul prim ministru Victor Ponta, la Bucureşti, încă înainte de vizită. I-am spus că îl primim în mod firesc cu mare plăcere, că nu avem nici un fel de obiecţii sau observaţii legate de faptul că participă la o manifestare a unui partid de opoziţie şi ia cuvântul acolo. Este o practică firească conscrată europeană. Mă bucur că a făcut acea declaraţie, pentru că ne-am înţeles şi la Bucureşti că vom acorda atenţie retoricii şi să nu facem presupuneri unii despre ceilalţi în legătură cu lucruri care eventual nu sunt chiar aşa. În ceea ce priveşte campania electorală din Ungaria, eu am încercat să arăt şi acolo că nu este campanie încă. Va fi campanie, nu spun că nu, dar până la alegeri mai sunt, dacă calculez bine şi dacă vor fi şi cele europarlamentare, 14 luni. Eu văd că aici în Ungaria sunt postere, dar vă spun sincer că eu nu aş dori să trăiesc în campanie pentru 14 luni. Dacă partidele au dispute unele cu celelalte, este în regulă în totalitate, iar în Ungaria este, ca şi în România, o presă destul de vioaie, să spunem aşa mai delicat, dar de la asta încă nu este campanie, în opinia mea. Aşadar, orice presupunere că aici s-ar întâmpla lucruri către exterior din cauza campaniei, către orice ţară, în opinia mea nu este adevărată. Ştiu că tot apare chestiunea asta, dar eu pot să spun doar că nu este vorba despre aşa ceva, iar dacă va fi apoi campanie, sunt de acord că şi atunci trebuie să avem grijă să nu ofensăm nici un fel puncte de vedere internaţionale sau similare.