"Granița între hrană și boală"- la Expo Milano 2015

Renumitul medic român Gheorghe Cerin, doctor în cardiologie, șeful secției de cardilogie al Clinicii San Gaudenzio din Novara, a susținut o conferință vizitatorilor pavilionului României de la Expo Milano cu tema: "Granița între alimenție și boală".

"Pentru mine a fost o onoare și o posibilitate deosebită ca să pot să mă adresez compatrioților mei, dar numai compatrioților, ci și celor care au fost prezenți în sală" a comentat pentru Radio România Actualități, Gheorghe Cerin, aceasta mai ales că subiectul alimentației și al sănătății interesează la orice vârstă.

”Sigur că este greu de spus unde este granița dintre boală și sănătate pentru că sunt atâtea elemente care intră în discuție: intră vârsta, tipul de alimentație, de activitate, intră elementul genetic; noi nu suntem niciodată egali între noi, așa încât granița asta va trebui să o identificăm fiecare dintre noi, ajutați de cei de meserie, iar eu sunt unul dintre cei care ar putea să dea câte o sugestie oamenilor. Noi nu avem conceptul de a ne face câte o revizie la mașina umană și atunci, granița asta este greu de stabilit, dar există cu siguranță boli care se pot trata prin hrană, cum există și hrană care poate să producă boală” a constat medicul român stabilit de peste 25 de ani în Italia.

Rep: Ce trebuie să mâncăm pentru a avea o alimentație corectă?

Medicul Gheorghe Cerin: Noi am schimbat hrana cu 20000 de ani, de fapt, noi suntem o mașină care a fost gândită de un inginer, de un creator, de o inteligență superioară, care a fost gândită de tipul: ”proiectul carburatorului meu este făcut acum patru milioane de ani”, deci în acest timp noi am mâncat într-un fel, iar în ultimii 20000 de ani am început să mâncăm în alt fel. Astăzi dacă spun oamenilor că laptele sau brânza nu este un aliment natural, toți se uită la mine pieziș și spun că mi-am pierdut mințile și totuși noi lapte am primit de la mama noastră poate pentru doi ani de zile și pentru patru milioane de ani, nu am mai mâncat lapte. Cu 20000 de ani în urmă, atunci când au apărut crescătoriilor de animale, am început să creștem capre și vaci, iar astfel am reintrodus laptele. Nu am nimic împotriva laptelui ca aliment, dar eu vă propun un subiect de gândire: fiecare vom alege că este cu sens sau fără sens. Ne mirăm că avem colesterolul mărit. Dacă mănânc brânză în fiecare zi, în primii 40 de ani nu voi avea colesterolul mare, pentru că am schimbul celular foarte mare, deci ritmul în care schimb celulele până la 40 de ani este foarte alert, din ce în ce mai alert, după aceea este mai lent, din ce în ce mai lent și dacă eu am o mașină calculată în așa fel încât să-mi asigure producția de colesterol zilnică în jur de 250 miligrame din salată, eu dacă mănânc doar salată sau mere toată ziua, a doua zi ficatul meu produce cantitatea de colesterol necesar, iar dacă în plus mai adaug și un pic de brânză, lapte sau carne, ouă, pe urmă ne mirăm că avem colesterolul mare. Se intră în tot felul de meandre și detalii ale ființei umane, pe care astăzi am încercat să le abordez cu publicul din sală. De obicei sunt foarte dinamice și dezbătute prezentările pe care le fac, pentru că sunt interactive. Este foarte frumos, eu merg și fac prezentări în diverse locuri.

Rep: Suntem în Italia. Dieta mediteraneană este mai bună?

Medicul Gheorghe Cerin: Sigur, depinde ce comparăm. Dacă noi am schimbat hrana acum 20000 de ani, avem mai multe modele de hrană: modelul italian, american, francez, japonez, chinezesc, cel turcesc și al nostru, românesc, cu sarmale și mititei. Eu cred că ar trebui să mâncăm orice pentru că suntem animale omnivore, dar cu coada ochiului să ne uităm un pic la: greutate, înălțime, la vârstă, iar din când în când să ne uităm și la colesterol, la trigliceride, la acidul uric. Cred că trebuie combinate cele două stiluri, stilul de a trăi normal, iar din când în când câte o verificare pe la medic sau pe la laborator, pentru a afla dacă ceea ce fac eu cu persoana mea, cu "mașina" mea, cu " carburatorul" meu, corespunde cu normativele de funcționare a "mașinii" mele. Cred că asta ar fi soluția. Nu trebuie să blamăm brânza, spre exemplu, însă am dat exemplul cu aceasta, pentru că de obicei, când ajungem la capitolul brânză, lumea rămâne șocată de această viziune.

La 100.000 de locuitori cu boli cardiovasculare, în România mor 540 față de Italia, cu doar 174 de decese

Rep: Ce ați critica la alimentația din România?

Medicul Gheorghe Cerin: Noi avem o bucătărie a unui popor cu oameni a căror viață s-a caracterizat printr-o activitate fizică intensă și grea, astfel încât alimentarea unei asemenea "mașini" umane, care lucrează foarte mult, chiar cu alimente consistente cum este în tradiția noastră cu carne, sarmale sau mititei nu a pus probleme pentru sute de ani. Astăzi în schimb, dacă noi continuăm să ne alimentăm tot așa, nu trebuie să ne mirăm că suntem unul dintre popoarele cu cea mai mare mortalitate cardiovasculară din Europa. La 100.000 de locuitori cu boli cardiovasculare, în România mor 540 față de Italia, unde mor doar 174 și de o medie europeană de 380 de decese - datorate bolilor cardiovasculare. Sigur că sunt și alții - zona Rusiei de exemplu - unde numărul depășește 900, dar statisticele ne spun că e loc și de mai bine."

Rep: Cât de important este pentru dvs ca medic ca sunteți prezent cu o conferință în cadrul acestei expoziții universale de la Milano?

Medicul Gheorghe Cerin: Pentru mine este impresionant, căci nu mă așteptam. Astăzi sunt pentru prima dată la Expo Milano, atmosfera și cadrul general arhitectonic este ca o vitrină și îți dă posibilitatea să te adresezi, fiind o șansă de a transfera mesajele legate de modul mai corect de a îngriji sau de a trata ”mașina” umană. Eu cred că aceasta este partea cea mai mai importantă din această zi și ar trebui să mai mulțumesc încă o dată organizatorilor pentru această șansă oferită de a-mi împărtăși experiența mea. Eu sunt un cardiolog clinic, lucrez cu oameni în chirurgia cardiacă de 25 de ani, meseria mea este să evaluez o persoană înainte de a intra în sala de operație, să realizez cât este de fragilă această persoană și uneori se poate chiar să spun: nu îl operăm, pentru că riscă să-și piardă viața. Experiența profesională m-a învățat, iar profesorul meu cel mai important rămâne bolnavul, deci prin acest profesor care uneori își poate sacrifica viața, am învățat multe lucruri, pe care mai apoi cu plăcere le împărtășesc și celor care mă urmăresc în astfel de cobferințe, de întâlniri”.

Rep: Printre pacienții dvs, cred că aveți și mulți români.

Medicul Gheorghe Cerin: Da avem mulți români, pentru că suntem un milion de români în Italia. Comunitatea românilor se cunoaște și astfel ne cunoaștem între noi, fiind astfel mai comod să te adresezi, plus că, cu tot respectul pentru medicina occcidentală, medicina din România este mai clinică, pentru că în lipsa tehnologiei, care în ultimul timp a apărut și în România, medicul român este obișnuit să judece mai mult cu mintea, cu stetoscopul și cu mâinile. Medicina occidentală este una mai tehnică, mai tehnologică, dar mai scumpă din acest punct de vedere. Ajunge la diagnostic la fel cum ajungem și noi, însă partea asta de clinică înseamnă însă, să te apropii de bolnav, să stai cu el de vorbă, iar când vorbești în limba ta, cu siguranță este mai confortabil și dă senzația că ești acasă.

Prevenire prin consultații gratuite în rândul românilor din nordul Italiei

Rep: De mai mulți ani oferiți consultații gratuite românilor din nordul Italiei.

Medicul Gheorghe Cerin: Am ajuns să facem așa ceva dintr-o experiență. ”De vină" este dl. consul Dinu (n.r: Tiberiu Dinu, consulul general al României la Torino), care atunci când era la Milano, de mai multe ori mi-a spus că mor oameni tineri, iar eu însumi am dat certificat de deces pentru o persoană de 30 de ani pentru un infarct. La început am contestat spunându- i că probabil i se pare, însă după ce am făcut o statistică și am analizat pe consulate, am constatat că au fost 518 decese în perioada 2007-2008, și într-adevăr la 100 de decese - cam 25% dintre acești oameni mureau din cauza unui infarct sau ictus. Ceea ce este impresionant este că vârsta de deces este de 42 de ani. Să mori din cauza unui infarct sau ictus la această vârstă, într-o țară în care a-ți face diagnosticul este doar o problemă de logistică, pentru că să te duci la medicul tău de familie să-i ceri să te vadă. Este dureros și trist, pentru că rămân niște copii pe drumuri, niște părinți din România care trăiau ajutați de banii care se trimiteau de aici, iar asta ne-a determinat să încercăm să ajungem la acești oameni, la acest milion de oameni care stau în Italia și care sunt virtual bolnavi și nu știu că sunt bolnavi, iar aceasta-i doar vârful aisbergului. Singura soluție a fost în sânul Bisericii, astfel că în perioada 2010, am fost la Torino și am vorbit cu părintele Roșu și cu părintele Vasilescu, iar după slujbă o parte din bolnavi vin să se controleze. Suntem mai mulți medici care facem un screening, evaluăm riscul de boală cardiovasculară, prin intermediul unei electrocardiograma digitală, o ecografie digitală, un examen clinic, astfel că bolnavul primește o fișă prin care-i recomandăm ce să facă și cu care bolnavul se duce la medicul bază. Este o experiență frumoasă, însă este nevoie de timp de aceea ar trebui ca și alți medici din Italia care sunt români și care ar vrea să pună umărul, să dea o mână de ajutor pentru cetățenii noștri. Măcar o zi fiecare dintre noi ar trebui să o dedicăm acestei prevenirii, iar acest lucru ar fi mai mult decât binevenit.