Frăţia Musulmană, între "reformă şi radicalism"
Interviu cu Essam Aryan, membru al Shura - consiliul de conducere al Frăţiei Musulmane şi purtător de cuvânt al mişcării.
Articol de Carmen Gavrilă, 08 Februarie 2011, 12:34
Reporter: Cum decurg negocierile cu guvernul, aţi făcut progrese?
Essam Aryan: Cred că aceste negocieri sunt de fapt un examen, un test. Dacă circumstanţele nu vor fi îmbunătăţite, pentru că să nu uităm există încă deţinuţi politici şi unii oameni încă mai sunt supuşi torturii, toate acestea vor strica atmosfera şi pot afecta continuitatea negocierilor. Cererea esenţială a protestatarilor din stradă şi a tuturor formaţiunilor politice de opoziţie, inclusiv noi Frăţia Musulmană, este demisia preşedintelui Hosni Mubarak. Dacă această cerere nu va fi îndeplinită, demonstraţiile vor continua. Guvernul a făcut deja câţiva mici paşi, dar noi vom continua protestele, împreună cu celelalte forţe de opoziţie şi cu oamenii din stradă, pentru a face presiunea necesară astfel încât guvernul să ne îndeplinească cererile.
Reporter: Cum este colaborarea cu celelalte formaţiuni de opoziţie, în condiţiile în care probabil sunteţi conştienţi că ele nu au un suport popular prea puternic?
Essam Aryan: Noi considerăm că o coalizare cu celelalte partide şi unitatea opoziţiei ar fi foarte utile Egiptului. Avem aceleaşi valori generale, scopuri şi aspiraţii. Unitatea opoziţiei este extrem de importantă în luarea de decizii în viitor.
Reporter: Mai mulţi analişti îi consideră pe Fraţii Musulmani un pericol, în viitor. Cum răspundeţi la acuzaţii?
Essam Aryan: Eu consider că Frăţia Musulmană este un grup popular moderat şi nonviolent, care nu ameninţă şi nu poate ameninţa pe nimeni. Noi ne-am conformat regulilor democratice am participat la alegeri, suntem parte din societate şi ne facem datoria ca cetăţeni.
Reporter: Dacă veţi câştiga următoarele alegeri, ce direcţie veţi alege pentru politica externă a Egiptului, aveţi de gând să faceţi schimbări?
Essam Aryan: Noi nu avem de gând să participăm cu un candidat la alegerile prezidenţiale. Vom participa la alegerile parlamentare dar nu urmărim să formăm o majoritate. Nu urmărim să obţinem puterea. Politica externă o face guvernul şi este monitorizată de parlament, iar guvernul dă socoteală parlamentului. Noi facem parte din parlament, aşa că putem monitoriza politica externă a ţării şi ne putem exprima părerea.
Reporter: Puteţi să îmi explicaţi sloganul mişcării - „Islamul e soluţia”? Slogan folosit la alegerile din 2005 şi pe care l-aţi păstrat. Ce vrea să însemne?
Essam Aryan: Înseamnă că în islam putem găsi soluţii, răspunsuri pentru orice fel de problemă, fie în interiorul unei familii, prin dreptul familiei, sau ca sursă de reguli şi principii generale în alte domenii.
Reporter: Cum se aplică asta la creştinii copţi egipteni, dintre care de altfel, unii se tem foarte tare de Fraţii Musulmani.
Foto: Essam Aryan. Sursa: Carmen Gavrilă.
Essam Aryan: În 1987 am avut un candidat creştin pe listele noastre la alegeri şi a câştigat un loc în Parlament iar el a fost singurul creştin copt ales în legislativ în ultimii 30 de ani.
Reporter: Dar de la Frăţia Musulmană a existat o declaraţie conform căreia mişcarea nu este de acord ca Egiptul să aibă un lider creştin.
Essam Aryan: Nu, noi suntem în bune relaţii cu toţi cetăţenii egipteni. Am avut întâlniri şi o relaţie bună cu liderul spiritual al bisericii copte de aici, până când a decis să pună capăt acestei relaţii pentru că a preferat să aibă o relaţie bună doar cu regimul.
Reporter: Cât de strânsă este legătura dintre Fraţii Musulmani şi Hamas?
Essam Aryan: Ţinem de aceeaşi şcoală islamică dar Hamas este un grup palestinian independent de noi.
Reporter: S-a vorbit mult despre posibilitatea ca Egiptul să ajungă precum Iranul, o republică islamică, din cauza Fraţilor Musulmani.
Essam Aryan: E o mare diferenţă între Egipt şi Iran. Iranul ne este vecin şi trebuie să avem relaţii bune cu toţi vecinii Egiptului şi vecinii din lumea arabă. Noi nu credem în ideologia iraniană pentru că ei sunt şiiţi iar noi suntem suniţi.
Reporter: Relaţia bună cu toţi vecinii include şi Israelul?
Essam Aryan: Cred că asta depinde de comportamentul Israelului. Cred că de-a lungul ultimilor zeci de ani, refuzul israelienilor de a oferi palestinienilor ceea ce li se cuvine, dreptul de a se întoarce, dreptul de a avea un stat al lor, a făcut ca toţi arabii, nu doar egiptenii, să fie împotriva Israelului.
Reporter: România a recunoscut statul Palestina şi crede în soluţia a două state. Credeţi în această soluţie?
Essam Aryan: Aş remite această întrebare palestinienilor pentru că ei decid. Părerea mea nu este relevantă în această chestiune.
Reporter: în Mişcarea fraţilor Musulmani există acum două curente unul conservator catalogat chiar radical şi altul moderat-reformist. Cum evoluează mişcarea?
Essam Aryan: Istoria dovedeşte că Frăţia Musulmană este o mişcare unită. Desigur veţi întâlni diferenţe de opinie pentru că suntem o grupare mare şi avem membri în toată lumea. Aşa că există interpretări şi viziuni strategice diferite de la un loc la altul. Dar această diversitate este benefică unui grup atât de mare ca Frăţia Musulmană pentru că ne oferă ocazia de a alege iar Shura (n.r. Consiliul de conducere), ca instituţie poate lua o decizie finală. Suntem o mişcare în evoluţie şi dezvoltare, ne schimbăm deciziile prin analizare iar asta e ceva benefic.
Ce vor Fraţii Musulmani?
Administraţia americană s-a arătat nemulţumită de cum decurg negocierile cu Frăţia Musulmană egipteană. Mişcarea şi planurile sale pot fi doar presupuse. Câtă încredere ar putea avea, nu doar comunitatea internaţională dar şi egiptenii care nu împărtăşesc ideologia fraţilor musulmani, în curentul reformist moderat din interiorul mişcării. Şi cât este el de real?
Cum stabilitatea regională este principalul subiect de îngrijorare, Frăţia a fost întrebată dacă are de când să renunţe sau să modifice acordurile internaţionale ale Egiptului, aluzie la recunoaşterea Israelului de către Egipt. Răspunsul a fost nu, dar cu precizarea "vom schimba politica externă şi acordurile internaţionale doar dacă poporul o va cere”. Iar de aici rezultatul este simplu de întrezărit câtă vreme, populaţia egipteană are, în mare proporţie sentimente antiisraeliene.
Preşedintele Hosni Mubarak a reuşit să facă un joc delicat şi dificil: să fie un aliat al SUA şi Israelului şi în acelaşi timp să controleze sentimentele antiisraeliene din interiorul ţării. Jurnalistul Mohamad Saad de la ziarul liberal Al Shouruk, acreditat pe lângă Frăţia Musulmană, spune că persoane din interiorul Frăţiei au declarat că mişcarea ar putea recunoaşte Israelul, dacă acesta respectă drepturile palestinienilor inclusiv la un stat al lor.
"Acesta este un semn al atitudinii Frăţiei în ce priveşte viitoarea politică regională, dar deocamdată nu este clar dacă fraţii musulmani vor accepta sau nu soluţia a două state, unii lideri marcanţi ca Esam Aryan au mai declarat ca ar putea accepta soluţia asta, dar nu există o declaraţie unitară a Frăţiei în acest sens” spune Mohamad Saad. "Dacă Hamas acceptă soluţia a două state, atunci sigur şi Frăţia va face la fel” adaugă jurnalistul de la Al Shouruk.
Deocamdată Frăţia spune că nu doreşte puterea şi nici să formeze guvernul după viitoarele alegeri legislative, şi că nu va avea un candidat propriu la scrutinul prezidenţial următor. Dar, un jurnalist care a dorit să îşi păstreze anonimatul mi-a declarat că chiar dacă cineva ar putea crede că Frăţia nu doreşte puterea acum, cu siguranţă în câţiva ani o va face. Jurnalistul Mohamad Saad spune că mişcarea pare să vrea deocamdată să colaboreze cu celelalte partide politice de opoziţie.
"În ultimii 5 ani Frăţia s-a coordonat cu Partidul Muncitoresc, cu mişcarea radical naserită naţionalistă Al Karama, cu mişcarea independentă Kefaya, cu partidul liberal Wafd, cu Partidul Naserit, iar mai nou cu aproape toate mişcările populare care au organizat protestele împotriva regimului” explică Mohamad Saad.Se pare că în interiorul mişcării sunt două curente, unul moderat şi unul radical.
"Situaţia politică acum e de aşa natură încât e o necesitate pentru Frăţie să se prezinte lumii ca o organizaţie reformistă nu ca una fundamentalistă, aşa că probabil se vor comporta ca atare şi vor colabora şi cu Occidentul şi cu alte partide egiptene” consideră jurnalistul de la Shouruk. Păstrarea fraţilor musulmani în jocul politic este esenţială, spune jurnalistul care a ţinut să-şi păstreze anonimatul, pentru că "dacă nu va fi cointeresată în politică, mişcarea riscă să se radicalizeze” mi-a spus el.