Emil Boc: "Restructurăm. Tăiem. Reducem"

Astăzi, voci neprietenoase Guvernului pe care îl conduceţi au lăsat să se înţeleagă că tranşa a doua din împrumutul României, de la FMI, s-ar putea să nu mai vină. Este vorba de 1,9 miliarde euro, pentru 15 septembrie. Mai sunt voci neprietenoase, acestea spun că, dacă FMI nu ar fi venit la Bucureşti, programul economic anticriză al Guvernului ar fi fost un eşec, iar discuţiile din această săptămână au energizat forţele pozitive ale Executivului şi legislativului să se concentreze pe ceea ce trebuie - reducerea cheltuielilor bugetare, legile unice de salarizare şi cele privitoare la pensii, restructurarea administraţiei publice, cu urmărirea ţintelor macroeconomice. Mai sunt şi voci prietenoase, care afirmă că România şi-a atins ţintele stabilite la începutul anului, că şomajul nu a atins cote alarmante - cum este în alte ţări - şi că ne putem redresa în partea a doua a anului 2010. Domnule prim ministru, în acest context de incertitudine şi ştiri contradictorii, vă rugăm să fiţi sursa noastră principală în a ne oferi clarificări. Aşadar ce aţi discutat cu FMI şi delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, până acum; vom primi sau nu tranşa a doua; şi cu ce sacrificii sau - politically correct - adică vorbind corect şi oficial, în ce condiţii?

Cred că aţi pus întrebări pentru două ore de emisiune numai în ceea ce aţi spus până acum. Eu voi încerca să fiu foarte scurt şi să răspund punctual la fiecare provocare corectă pentru interesul public, din partea dumneavoastră. Unu - în privinţa angajamentelor României cu Comisia Europeană, FMI şi BM vreau să ştiţi că până în momentul de faţă toate angajamentele pe care le-am luat le-am respectat. Asta ce înseamnă? Că pe primele şase luni ale anului, care au fost primul instrument de analiză, indicatorii macroeconomici stabiliţi cu FMI, sub aspectul deficitului bugetar, repet, a fost respectat. Deci, 2,7% deficit bugetar a fost realizat de către guvern. Deci, nu am depăşit cu nimic, chiar suntem cu puţin sub ceea ce am fi putut avea în raport cu ceea ce am negociat cu FMI. Ca o consecinţă, şi prima tranşă de bani de la FMI a mers la BNR, cei cinci miliarde de euro, şi prima tranşă de la Comisia Europeană, cei 1,5 miliarde de euro, au mers la Ministerul Finanţelor. Deci, până în momentul de faţă Guvernul României şi-a respectat angajamentele în raport cu FMI şi Comisia Europeană. În acest moment facem o reevaluare a cadrului economic în care ne aflăm. Din nefericire, nu numai în România, ci în întreaga lume s-au înrăutăţit situaţiile cu privire la economiile ţărilor din întreaga lume. Altfel spus, ceea ce noi am prevăzut împreună cu Comisia Europeană, împreună cu FMI, că vom avea o cădere economică de -4, se pare că, datorită contextului internaţional şi pe un context naţional al României rezultat din ceea ce am avut anul trecut, va fi o cădere economică mai mare de -4, aşa cât am avut.

Să spunem -8,9, ceea ce-i foarte mult?

V-aş ruga să-mi permiteţi ca datele finale să le ofer la sfârşitul discuţiilor cu FMI pe toate componentele, pentru că de astăzi până duminică, suntem practic în faza finală a discuţiilor, pe indicatori, pe procente, pe toate aceste aspecte. Spun doar că e oficială, voi spune după ce se încheie negocierile. Evident că şi eu am aceste date în lucru ca variante, ca ipoteze, dar le voi spune la final. Dar acest lucru este cert. Cadrul economic s-a înrăutăţit. S-a înrăutăţi cel legat de creşterea economică, deci, în aceste condiţii şi deficitul bugetar, care era -4,6, negociat şi respectat până în momentul de faţă, trebuie să fie rediscutat. În aceste condiţii lucrurile sunt iarăşi foarte simple. Trebuie să iei acele măsuri prin care să serveşti interesele ţării. Acest lucru l-am făcut şi din ianuarie până în 1 iunie, 1 iulie de fapt, că cele şase luni s-au epuizat la sfârşitul lunii iunie, când am luat acele măsuri pentru a ne încadra în deficitul bugetar negociat şi le-am respectat, începând cu măsurile din decembrie, din ianuarie, de reducere a cheltuielilor cu personalul, de reducere a cheltuielilor administrative pe care, repet, le-am făcut, de demarare a procedurilor pentru legea salarizării unice, legea reformei de pensii şi a celorlalte reforme structurale. Acum intrăm în etapa a doua. Avem o nouă evaluare.

Suntem în acordul cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar. Deci, acum, datorită agravării situaţiei economice globale din Europa şi din lume, va trebui să rediscutăm indicatorii şi să rediscutăm măsurile pe care le avem de făcut în continuare. Eu pot sa vă spun, şi să le spun tuturor românilor, că acest Guvern pe care îl conduc va lua acele măsuri necesare în interesul celor 22 de milioane de români. Nu în interesul unei minorităţi, nu în interesul unor privilegiaţi, nu în interesul unor grupuri de interese, ci interesele pentru ca cei 22 de milioane de români să ştie că ceea ce face Guvernul României o face pentru ca ţara să meargă mai bine şi să creem premisele ca începând cu anul viitor să revenim, - odată cu ieşirea din criza economică să sperăm că vor fi primele semne, începând cu 2010 - cu o ţară care este modernizată, cu o ţară care şi-a stabilit nişte direcţii de modernizare definitive, adică cu o ţară care nu va mai continua ceea ce s-a făcut, din nefericire, în ultimii 20 de ani. Pentru asta va trebui, însă, să luăm şi măsuri politice mai dure, va trebui să luăm şi decizii economice mai grele, dar vă asigur că ele vor fi în intres general. Domnule prim-ministru, aţi declarat aseară că restructuraţi aparatul administraţiei centrale - mă refer la agenţiile guvernamentale din subordinea unor ministere. 107 vor rămâne. În jur de 9200 de angajaţi la stat vor intra în şomaj, probabil. Preşedintele României declara aseară la TVR că numărul s-ar putea roti între 12 - 15000 de angajaţi la stat. Cum veţi reuşi, ca până la 14 august - cum aţi promis - să realizaţi aşa ceva? Această restructurare şi un anunţ pentru aceşti oameni. Ce criterii? Cum veţi face?

Foarte bună întrebarea. În primul rând vreau să ştiţi că am analizat, - împreună cu colegii mei din Guvern - 226 (generic numindu-le) agenţii guvernamentale sau structuri subordonate Guvernului în care intră următoarele componente: deci, în cele 226 de structuri analizate intră agenţii, autorităţi, administraţii, centre, institute, inspectorate, inspecţii, oficii, laboratoare, companii, societăţi naţionale, regii, alte instituţii. Deci este o multitudine, există o multitudine de organisme care intră sub cupola aceasta, a reorganizării. Din cele 226 rămân 107. În cele o sută şapte, treizeci şi trei sunt obligatorii în raport cu Uniunea Europeană, şi o să vă pot da exemplu: Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor sau Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat sau agenţiile pe Agricultură, - care vizează plăţile care se efectuează către cei care lucrează în acest domeniu - sau Inspectoratul de Stat în Construcţii, (care este obligatoriu) Autoritatea Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare sau Agenţia Sanitar Veterinară, sau Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. Sunt autorităţi obligatorii. Din restul celorlalte centre, institute, inspectorate, inspecţii, oficii, laboratoare, societăţi comerciale, am intrat în această analiză de restructurare. Din această analiză ce a rezultat? În primul rând că vor fi disponibilizate - din posturile bugetate care erau la 1 august - 9200; Şi din aparatul ministerelor, şi din aparatul agenţiilor care rămân. Deci, vreau să ştiţi că agenţiile care rămân şi funcţionează în continuare, nici ele nu scapă de evaluarea noastră. Şi acolo se fac ajustări de personal ca ele să fie utile, eficiente, cetăţeanului. Pentru că, această reformă vizează două lucruri: în primul rând să eliminăm ceea ce este în plus şi, în al doilea rând să răspundă nevoilor cetăţeanului. Din aceste disponibilizări vor rezulta aproximativ 50 milioane euro, economie. Şi prin faptul că am luat decizia ca veniturile unor agenţii guvernamentale, care erau venituri propri doar pentru ele şi le utilizau pentru salarii, pentru investiţii de tot felul, ei luau taxe de la cetăţean şi cheluiau cum doreau ei acei bani. Erau monopol, să spunem, că nu puteai să mergi la altă instituţie, sau la cadastru la altă instituţie. Erau taxele...

Şi desfiinţaţi cadastru?

Nu, nu se desfiinţează. Vreau să vă spun cadastru rămâne şi inspectorii de stat în construcţie, rămân aceste autorităţi, numai că banii sunt trecuţi la bugetul de stat, salariaţii sunt plătiţi la fel ca toţi salariaţii statului, conform legii unice de salarizare şi...

Când va fi adoptată?

Imediat ajungem şi la acest capitol, pentru că vă spun ce am decis. Şi sunt plătiţi, cu alte cuvinte, la fel ca toţi muritorii, fără să avem asemenea privilegii, aşa cum există în momentul de faţă, ceea ce aduce în sistem foarte multe nemulţumiri. Deci, asta am făcut. Acum, evident că fiind 226 de structuri guvernamentale, ele sunt fiecare înfiinţate prin hotărâri de guvern, prin legi ordinare, prin legi organice, prin ordonanţe de urgenţă, prin ordonanţe simple. Am cerut până miercuri fiecare minister să vină cu actele normative prin care se comasează, se desfiinţează, sunt preluate în minister structurile despre care am discutat şi să facem pachetul legislativ astfel încât el să fie trimis la Parlament cele care sunt de competenţa legii şi cele care sunt de competenţa hotărârilor de guvern, să trecem imediat la adoptarea acestor acte normative, de exemplu ne aşteptăm să fie o muncă foarte grea, dar sunt convins că va fi una benefică şi eficientă. Spun asta pentru că de aceea fiecare minister trebuie să vină cu analiza legală pe fiecare structură pe care o are în subordine şi în coordonare, precizând cadrul legal de structurare, repet, aplicând cadrul legal în vigoare. De ce această nevoie de reformă? Uitaţi, am aici câteva date: 2005- 2008 în administraţia centrală numărul posturilor a crescut cu 64 de mii, în administraţia centrală. Cu 20% a crescut numărul posturilor din administraţia centrală. În instituţiile finanţate din bugetele locale creşterea este cu 17%. În instituţiile finanţate din venituri propri şi subevenţii creşterea este de 30%. Iar în instituţiile finanţate intergral din venituri propri creşterea este de 10%. Cheltuielile cu personalul în perioada 2005 - 2008 au crescut cu 200%. Deci, repet, cheltuielile cu salariile, cheltuielile cu personalul care lucrează în Agenţie, repet, au crescut cu 200%. Am avut noi creştere de 200%, creştere economică, în aceşti ani? Se vede aceasta în economie, se vede aceasta în ceea ce ne uităm? Deci, este clar că aici au avut loc abuzuri. Este clar că s-a umflat aritifical în unele domenii acest aparat de stat. Creşterea per ansamblu între 2005 şi 2008 este cu 16% a aparatului de stat, a numărului posturilor, iar salariile cu 200%. Şi eu spun un lucru: acolo unde se justifică, poate chiar trebuie să angajăm, acolo unde sunt autorităţi care sunt în relaţii cu cetăţeanul şi trebuie să funcţioneze, poate mai angajăm, dar acolo unde s-au făcut angajări doar de dragul de a se face angajări şi aici am demonstrat, de exemplu, la agenţii, acolo vom disponibiliza, iar personalul respectiv va avea parte cel puţin un an de zile de ajutor de şomaj. Vom avea un program complementar de recalificare şi repregătire profesională şi, de asemena, vom sprijini mediul de afaceri prin măsurile pe care le-am stabilit, inclusiv acum în acordul cu Fondul Monetar Internaţional pentru a susţine angajările care să se facă în perioada următoare. Şi din acest punct de vedere vreau să vă spun că în raport cu Fondul Monetar Internaţional neimpozitarea profitului reinvestit este un lucru la care ţinem foarte mult şi o măsură pe care vrem să implementăm ca una care în continuare în sprijinirea mediului de afaceri. Şi veţi pune întrebarea, cum vom mai face în alte părţi, de unde ştim noi unde este surplusul acela? Pe baza unei analize obiective, de accea ieri am decis în Guvern să stabilim standardul de cost, adică câte persoane sunt necesare să funcţioneze corect o primărie, un consiliu local, un consiliu judeţean, un spital, un învăţământ preuniversitar. Există diferenţe în momentul de faţă în ceea ce priveşte aparatul propriu de funcţionare al Primăriei cu minim 7 persoane, maxim 74. De ce această diferenţă la aceleaşi comune, care gestionează populaţii între 5000 şi 650 de locuitori, da? Unele au 7 angajaţi, altele au 74.

Unele poate sunt mai prospere, domnule prim ministru.

Aici vom face diferenţa. Dacă dumneavoastră aveţi o comună prosperă, atunci aveţi dreptul să faceţi angajări câte doriţi, numai statul nu vă dă nicio altă resursă financiară să vă susţină. Deci nu poţi să stai şi cu mâna întinsă la stat, să ceri bani pentru salarii, pentru aparatul propriu şi, în acelaşi timp, tu să măreşti schema de funcţiune, scăpată de sub control. Atunci, acolo unde există venituri, foarte bine, din tot ce au ei în plus să-şi facă, darsă nu ceară statului, pentru că statul spune "eu pot să te finanţez pentru atâtea posturi", câte vor rezulta de aici, nu ştiu, 20-30, cât va fi optimul stabilit. Vom vedea. Atâta statul îţi dă ca bani şi statul, în acest moment, se obligă să asigure finanţarea tuturor primăriilor pentru un standard de cost în concordanţă cu interesul public. Deci asta vreau să vă spun: că analizele acestea care vizează funcţionarea statului se vor face pe baza unor elemente obiective şi vom tăia dea colo de unde trebuie tăiat. Şi vom lăsa acolo unde trebuie să funcţioneze chiar cu angajări suplimentare, dacă va fi cazul, pentru acele entităţi care servesc intereselor românilor.

Mâine este o întâlnire cu reprezentanţii administraţiei publice locale. dacă nu vor fi de acord cu aceste etaloane?

Vreau să vă spun că am discutat cu reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor, pe care i-am mandatat. Întâlnirea va avea loc luni, la ora 14:30, la Guvern, pentru a le da timp să se pregătească să vină la această întâlnire, pe care o vom avea în sediul Guvernului, în prezenţa administraţiei, în prezenţa Ministerului Finanţelor pentru a avea o primă discuţie cu privire la aceste standarde de cost, care trebuie făcute, sunt obligatorii, şi să ţină cont de numărul populaţiei, de întinderea localităţii, de ce dimensiune are şi, evident, în corelare cu ceea ce ne va spune Ministerul Finanţelor. Repet, obiectivul nostru foarte clar aici este acela ca să avem un corp funcţionăresc bine plătit, bine pregătit şi responsabil faţă de cetăţean. Acestea sunt elementele pe care le urmărim. Să fie unul ajustat numeric, bine pregătit profesional, bine plătit, din moment ce rămân mai puţin şi, în acelaşi timp, să răspundă nevoilor cetăţeanului, pentru că nimic nu e mai neplăcut pentru cetăţean /decât/ să mergi la ghişeu, să fii tratat cu aroganţă, cu dispreţ, cu 'n-am timp', cu tot felul de mofturi.

Bine, astea sunt nişte criterii morale, până la urmă.

Eu când spun asta nu mă refer la marea majoritate a funcţionarilor din această ţară, care sunt corecţi. Am fost primar. 90% din oamenii primăriei erau impecabili. Aveam între 5 şi 10% oameni care, într-adevăr, am fost nevoit să-i înlătur. De aceea vreau să spun: şi aici nu trebuie să aruncăm o imagine negativă peste toţi funcţionarii publici din această ţară. marea majoritate sunt oameni care lucrează foarte mult, îşi pun sufletul, timpul, familia şi-o sacrifică uneori. Dar sunt acolo oameni care nu au ce căuta. Aici trebuie să căutăm să lucrăm şi să-i eliminăm din sistem pe aceia care, într-adevăr, nu au ce căuta în funcţia aia. Poate sunt buni în altă parte, nu în relaţiile cu oamenii. Poate sunt buni să-şi dezvolte propria afacere, pe cont propriu, să încerce acolo. De aceea spun că această restructurare acolo trebuie să meargă. De aceea, în privinţa...

Domnule prim ministru, staţi numai o secundă. Întrebarea care se pune aici şi care este scoasă în evidenţă de analizele din ultimul timp - administraţia s-a politizat, spaima oamenilor este că cei care sunt clienţi politici, politici rămân, iar cei care spuneţi dumneavoastră, probabil au fost cumsecade şi nu i-a văzut nimeni, şi-au făcut datoria, vor fi daţi afară. Ce puteţi să spuneţi despre această problemă?

Eu pot să vă spun că ceea ce voi impune va fi profesionalismul, respectul faţă de cetătean şi să ai o atitudine în concordanţă cu legea. Am desfiinţat...

Cine face evaluarea?

Am desfiinţat ... Imediat ajungem... Am desfiinţat Cancelaria primului ministru, da?, o structură care era un fel de sinecură pentru primul ministru şi acoliţii lui politici. Am desfiinţat-o şi se poate funcţiona în continuare fără niciun fel de problemă. Am cerut şi am lovit în carne vie - reducerea numărului personalului din cabinetul demnitarului, da? Am făcut aceasta şi de la 1 august s-a aplicat acest lucru. deci nu mai sunt 16, ci sunt 13 posturi la cabinetul ministrului, şi dincolo, la aparatul primului ministru, la şefii de agenţii. Am diminuat din aparatul acela. Sunt măsuri....

Prin ordonanţă, era totuşi o lege....

Nu, la cei care sunt la nivel central, prin decizie politică. La cei care vor urma la nivel inferior, va fi un act normativ pe care deja l-am trimis spre aprobare la Parlament, pentru a face modificare şi mai jos. Aici sunt şef, am luat această decizie. Cine nu o respectă, pleacă acasă. Dacă un ministru sau un secretar de stat nu face sau un şef de agenţie, pleacă acasă, /.../ pot să-i schimb, pentru că am considerat că de aici trebuie să începem reforma, de aici trebuie să dăm semnalul că de la cei care au fost în decursul timpului umflaţi ca schemă de personal din preajma noastră, de aici dăm semnalul. Pentru că nu poţi să ceri mai departe să facă acelaşi lucru, când oamenii se uită în vârful piramidei şi spun dar la voi nu a ajuns criza, nu a ajuns faptul că e umflată schema de personal?' Am început de aici şi voi continua să merg pe acest demers în continuare.


Aţi declarat aseară că până în 14 august veţi forţa adoptarea într-un fel a legii sau cel puţin a cadrului legal pentru Legea unică de salarizare şi Legea pensiei, ca apoi să vă asumaţi răspunderea în parlament.....

Nu, nu, vreau să fiu corect. Nu am declarat...

... şi ar fi şi legile educaţiei, tot prin asumare.

Atenţie, nu am vorbit de 14 august aseară, de legea salarizării unice. Ce am spus este foarte clar: avem luna termen luna octombrie pentru finalizarea Legii salarizării unice a personalului - este parte a acordului cu FMI şi Comisia Europeană prin acordul iniţial. Şi am spus că nu solicităm şi nu doresc să amânăm acest termen, chiar exista disponibilitate din partea FMI de a prelungi termenul, am spus "Nu, această lege trebuie să fie adoptată la termen". Am cerut ministerelor de resort să facă acest lucru, am convocat pentru sâmbătă, la ora 10:00, o şedinţă extraordinară de guvern atât pe Legea salarizării unice, cât şi pe Legea reformei sistemului de pensii pentru a mă asigura că în luna octombrie avem Legea salarizării unice şi în această toamnă Legea sistemului de pensii, aşa cum convenit, dar aceste legi să fie făcute în concordanţă cu interesul românilor şi, mai mult decât atât, a tuturor românilor. Orice încercare a de crea privilegii, de a mai face categorii favorizate, nu va face decât să se adâncească neîncrederea oamenilor în politicienii. De aceea, şi la salarizare, şi la pensiile speciale trebuie să avem grijă ca toţi să fie trataţi în mod egal. Pentru asta ne trebuie într-adevăr voinţă politică - eu o am, sper ca şi partenerii de de la PSD să aibă aceeaşi voinţă politică, pentru că, altfel, acest guvern nu se mai justifică. Şi am spus-o şi ieri şi o voi spune întotdeauna: eu nu am de gând să rămân în fruntea unui guvern care nu va duce până la capăt aceste reforme, aşa cum s-a angajat, la termenele pe care le-am stabilit, cu orice cost politic. Am spus de la începutul anului că facem abstracţie că anul acesta avem campanie electorală. Din punctul meu de vedere, voi merge până la capăt cu aceste reforme şi voi sta şi voi apăsa pe toate butoanele necesare ca atât Legea salarizării unice, cât şi Legea reformei sistemului de pensii, cât şi legile educaţiei - o altă reformă structurală, şi legile descentralizării să fie adoptate la termenele pe care le-am stabilit.

Domnule prim-ministru, într-o sesiune parlamentară guvernul poate să-şi asume răspunderea o singură dată.

Nu e adevărat. Poate de ori câte ori. Constituţia României permite să-şi asume răspunderea - sunt chiar profesor de drept constituţional, credeţi-mă. Uitaţi-vă la Articolul 114 din Constituţie şi veţi vedea. Nu există o limită numerică a numărului de angajări a răspunderii guvernului pe proiecte de lege, şi vă rog să mă credeţi.

Aşadar, pe toate cele 4 legi guvernul îşi va asuma răspunderea, înţelegem, până la sfârşitul lui octombrie?

Eu am spus aşa: că cel puţin pe Legea salarizării unice, pe Legea reformei sistemului de pensii, pe Legea educaţiei nu avem practic altă modalitate de adoptare rapidă şi să fie eficientă decât mergând în faţa parlamentului după ce am discutat această lege şi rediscutat, şi spunem "ori se adoptă legea, ori plecăm acasă". A lăsa să împingem pe anul viitor dezbaterea parlamentară, bineînţeles că în dezbaterea parlamentară se vor găsi tot timpul contrargumente, să se spună de ce nu este bine să se facă aceste legi, de ce e bine să avem în continuare legi speciale pentru unele categorii din România; vor fi avocaţi, se vor găsi oameni care să apere diverse grupuri de interese, diverse interese. De aceea eu sunt decis să mergem şi să spunem: "totul sau nimic, ori se adoptă legile, ori plecăm acasă", şi atunci românii trebuie să ştie că trebuie să se gândească la alţi guvernanţi care să poată reprezenta interesele lor mai bine. Eu sunt decis să merg pe această linie.

Domnule prim-ministru, suntem într-o exclusivitate la RRA şi e o onoare că vă avem în această zi şi că aţi acceptat invitaţia noastră chiar în această zi. Şi totuşi, sunteţi parte a unei coaliţii, care în ultimul timp nu a fost liniştită. Ascultătorii noştri ne-au sugerat cu ironie că aţi avut o "agendă jucăuşă". Miercuri era o şedinţă de guvern, spuneaţi, lucruri importante, joi-vineri apărea o frântură de scandal, sâmbătă - duminică, nenorocire, foc şi pară, se rupe coaliţia. Vă întreb şi pe dvs - e o întrebare care o pune toată lumea -, cât mai poate fi condus acest guvern când coaliţia care-l formează are opinii atât de divergente?/am/

Vă răspund şi la această întrebare. Ştiu că tentaţia e mare a jurnaliştilor să mă prindă.

Nu, aţi spus foarte multe lucruri foarte importante.

Mesajul meu este foarte simplu: cine doreşte aceste reforme structurale este alături de mine, cine nu le doreşte, nu este alături de mine şi cu toate consecinţele care decurg de aici. Spun asta pentru că vreau să se înţeleagă şi românii să ştie că acest guvern ştie ce trebuie să facă pentru ţară. Avem de refăcut această reformă a statului, dar avem, pe de altă parte, nevoia să modernizăm România. În discuţiile cu FMI şi Comisia Europeană, acum, discutăm pentru bani mai mulţi pentru infrastructură, discutăm de bani mai mulţi ca să terminăm finalizarea şcolilor începute, discutăm de bani mai mulţi pentru autorităţile locale, acolo unde sunt necesari pentru a asigura funcţionarea lor, discutăm de bani mai mulţi pentru a putea finanţa proiectele europene, care se află în analiză; discutăm de neimpozitarea profitului reinvestit ca o măsură pentru mediul de afaceri şi care să susţină activitatea economică a ţării, adică ţara noastră să fie modernizată şi când ieşim din criză să ne găsească cu o ţară pregătită pentru dezvoltare şi nu o ţară în mocirlă, rămasă în noroi. Am cerut, pe de altă parte, preşedintelui ANAF să facă o evaluare foarte riguroasă a evaziunii fiscale şi a modalităţilor prin care poate fi combătută frauda şi evaziunea fiscală. Marţi vom analiza, într-un comitet interministerial, aceste propuneri de diminuare a evaziunii fiscale, pentru că nimic nu e /mai/ sfidător pentru români să vezi că plătim taxe, dar ele nu ajung unde trebuie. România nu are nevoie să-şi majoreze taxele, are nevoie de o mai bună colectare a taxelor şi de o disciplină financiară foarte exactă. Ştiu că aici am primit foarte multe semnale că, din nefericire, evaziunea fiscală este la tot pasul şi, din nou, aici avem unii mai şmecheri, care trăiesc pe spinarea celor care sunt corecţi. Nu este firesc şi aici sunt decis să luăm aceste măsuri pe evaziune fiscală de combatere şi eliminarea acesteia, astfel încât cetăţeanul să ştie că banul pe care îl plăteşte ajunge unde trebuie şi că toţi, repet, toţi sunt egali în faţa atxelor, în faţa obligaţiilor pe care le au din punct de vedere legal şi aici e vorba de domeniul TVA, de domeniul accizelor, de utilizarea firmelor-fantomă ca şi soluţie pentru evaziune fiscală. Am aceste date, am cerut şi o evaluare şi preş edintelui ANAF şi marţi, aşa cum am spus, le vom discuta într-o echipă interministerială şi vom veni în guvern cu acte normative şi în parlament cu cele necesare.

Îi salutăm şi pe cei care se uită acum pe Money Chanel, le spune că suntem la RADIO ROMÂNIA ACTUALITăţI într-o exclusivitate. Domnule prim-ministru, vreau să vă mai întreb, impozitul minim - ce faceţi cu el? Da sau nu?

Acum se face evaluarea primei tranşe de impozit minim. Se pare că încasările sunt mai mari chiar decât s-a apreciat şi vom decide soarta lui după ce experţii ne vor spune exact care este impactul şi în ce măsură el se poate aplica. A avut un efect benefic în momentul de faţă, pentru că a restrâns numărul acelor firme-fantomă, pentru că le-a obligat să decidă: îşi menţin firma sau o închid, pentru că erau foarte multe firme care existau pe piaţă numai pentru a face tot felul de afaceri dubioase. În acelaşi timp, cred că pentru 2010 trebuie să ne orientăm în ceea ce priveşte impozitul forfetar, cu aplicabilitatea lui, pentru acele domenii şi activităţi, unde se justifică şi unde evaziunea fiscală nu poate fi altfel eliminată. /ab/

Domnule prim-ministru, este preşedintele României, Traian Băsescu, supărat pe dumneavoastră?

De ce să fie supărat?

După intervenţia domniei sale de aseară, nu era tocmai încântat de felul cum merge coaliţia, din care faceţi şi dumneavoastră parte.

Eu cred că dumneavoastră îl cunoaşteţi pe preşedintele României şi când are ceva de spus, el spune, nu trebuie să-i spună nimeni altcineva. Dar din acest punct de vedere vreau doar să vă asigur că guvernul pe care-l conduc merge pe parteneriatul pe care şi l-a angajat în faţa românilor să-l respecte şi am văzut tot felul de discuţii cu candidatura mea la funcţia de preşedinte al României.

Bineînţeles că voiam să vă întreb.

Vreau să lămuresc foarte clar şi să spun foarte precis, nu am avut niciodată intenţia de a candida. Nu doresc să candidez la funcţia de preşedinte al României. Nu am discutat nici măcar ca ipoteză vreodată în PD-L despre o alternativă a altui candidat la funcţia de preşedinte al României. Candidatul PD-L la funcţia de preşedinte al României este preşedintele în exerciţiu. Deci, din acest punct de vedere, alte discuţii nu au existat şi nu există.