Emil Boc: "Ori trec legile, ori pleacă guvernul acasă"

Guvernul ar urma să-şi asume răspunderea în faţa parlamentului pe 2 septembrie pentru un pachet de legi. Aşa a anunţat recent primul ministru Emil Boc. În ce stadiu de elaborare sunt însă aceste patru legi? Numai în această săptămână cabinetul a discutat de două ori asupra proiectului legii unice de salarizare în sistemul bugetar, fără a se ajunge la o formă finală. Premierul Emil Boc are o explicaţie: şi anume că aici este vorba de un domeniu în care "trebuie să intri cu bisturiul".

Aş face două consideraţii preliminare înainte de a intra pe fond. În primul rând, acest guvern are două misiuni de bază, potrivit programului de guvernare şi a parteneriatului pentru România care s-a semnat între PD-L şi PSD. S-a semnat cu două scopuri precise. Unu, să gestioneze cât mai bine ţara în această perioadă extrem de dificilă de criză şi, doi, să facă acele lucruri pe care alţii n-au avut curajul să le facă în ultimii 20 de ani. Despre partea economică o să discutăm dacă vom avea timp şi veţi dori. Despre partea aceasta a lucrurilor care nu au fost făcute în ultimii 20 de ani şi nimeni n-a avut curajul să le atingă măcar sau să le abordeze. Aici e vorba de acele reforme unde trebuie să intri cu bisturiul, să tai în carne vie şi unii să fie nemulţumiţi, dar marea majoritate a oamenilor să fie mulţumită de faptul că se întronează dreptatea, se pune la punct principiul potrivit căruia nimeni nu-i mai presus de lege, se fac legi drepte, corecte, cu alte cuvinte. Aici ajungem la ceea ce înseamnă şi noi am spus o reformă a statului român. În cadrul acestei reforme a statului român avem legea salarizării unice, avem legea reformei sistemului de pensii, avem legea educaţiei, avem legea reformei sistemului judiciar, avem legile descentralizării - sunt cel puţin cinci domenii mari care zguduie din temelii statul român. Pe de altă parte, vreau să ştiţi că - ăsta e primul considerent - trebuie să facem aceste lucruri. Doi, nu mai putem amâna şi de asta am spus din ianuarie am avut răbdare, am fixat termene pentru analize, pentru dezbateri, pentru puncte de vedere, dar nu mai accept tergiversări. De aceea am spus la începutul lunii septembrie ne ducem în parlament şi ne angajăm răspunderea. Ce înseamnă asta pentru românul de rând, să înţeleagă. Ori trec legile ori pleacă guvernul acasă - cam asta este esenţa angajării răspunderii. Păi, dacă nici acest guvern care are o asemenea majoritate nu trece aceste legi, degeaba am venit de la Cluj, îmi pierd timpul. Şi atunci ori facem treabă ori ne ducem acasă. Pentru asta, în pachetul acesta de legi vom introduce şi restructurarea agenţiilor, a aparatului de stat. V-am spus de foarte multe ori şi multă lume a zâmbit când am spus că aparatul ăsta de stat este obez. Da, e adevărat, sunt foarte mulţi.

Restructurarea agenţiilor o vom discuta. Asta va însemna diminuarea numărului de agenţii şi de locuri de muncă din aceste agenţii?

Va însemna şi diminuarea numărului de agenţii, da, aşa este. Ciupercăria asta în jurul guvernului care s-a creat în ăştia 20 de ani trebuie curăţită. Asta va înseamna că unii vor fi nemulţumiţi. Asta va însemna că mulţi din aparatul guvernamental de aici, de la Bucureşti, vor pleca acasă, peste nouă mii de oameni, dar nu tratăm oamenii ca pe nişte obiecte. Oamenii, fiecare în parte va fi prins într-un program de reconversie profesională, într-un program de ajutor de şomaj, adică fiecăruia i se va da asistenţă şi vom avea grijă, în limitele statului de drept...

Dar asta costă.

Costă, dar ce vreau să ştiţi? Că reformele astea trebuie făcute, nu le mai putem amâna. Economiile vor fi pe termen mediu şi lung, nu neapărat economiile de la bugetul din anul 2009 sunt importante. Este important că statul se restructurează. Dispărând o grămadă de agenţii, dispar o grămadă de acte birocratice pe care aceste agenţii le cereau, iar oamenii erau obligaţi să stea pe la cozi, să plătească tot felul de taxe mai mici sau mai mari. Oamenii aceştia acum vor fi reorientaţi spre alte domenii unde ţara are nevoie şi vom lua de acolo unde nu este nevoie, adică aceia care spunem noi că taie frunze la câini. Şi atunci economiile se vor face în 2009, puţin, dar în 2010, 2011, 12, 13, 14, statul român se modernizează şi va funcţiona cu ceea ce trebuie să funcţioneze şi nu cu un aparat care cheltuie şi iroseşte aceşti bani pe care noi în plătim prin impozite şi taxe, iar al doilea avantaj major, dincolo de oameni, este că veniturile unor agenţii guvernamentale nu vor mai fi lăsate la îndemna lor să cheltuiască banii cum doresc ele, cum este acum. Vă dau exemplu la Inspectoratul de Stat în Construcţii, că acum deja este arhicunoscut. Fiecare om când merge să-şi facă o casă, trebuie să plătească o taxă la Inspectoratul de Stat în Construcţii obligatoriu. Asta nu mai e că vrei sau nu vrei, e obligatoriu s-o plăteşti. Banii aceia, la fel, când se face dovada de luare în folosinţă, când ai terminat casa, din nou plăteşti o taxă la Inspectoratul de Stat în Construcţii. Nu mai există altă instituţie care să ia aceşti bani, numai Inspectoratul de Stat în Construcţii. Acum, banii aceştia sunt folosiţi numai de către cei care fac parte din Inspectoratul de Stat în Construcţii.Şi îşi fac bugetul lor, şi de aceea am avut acele abuzuri, acele situaţii când iată, în 2008 era prevăzut un program de achiziţii de bunuri şi servicii de 53 de milioane de euro, unde ce credeţi că şi-au prevăzut să-şi cumpere?... ambarcaţiune Mary Fisher, adică barcă de 225.000 de lei, 42 de autoturisme de teren Mitsubishi, şapte auto teren Hyunday Santa Fe, patru autoturisme Volkswagen Passat, şase Skoda Octavia, Volkswagen Touareg, 36 de alte automobile, ca să nu mai vorbim, în anul 2009, din nou în planul de investiţii, încă şi sper că am reuşit să-i opresc, îşi programase să mai cumpere încă autoturisme de şase şaizeci şi două milioane de euro, echipament pentru video-conferinţe de 480.000 de euro, adică oamenii aceştia se chinuiau.

Înţeleg, dar taxele acestea vor fi plătite în continuare?

Taxele acestea se vor plăti, vom ajusta aceste taxe în viitor, ca şi cuantum, în sensul de a le diminua. Deja am făcut. Am eliminat peste o sută şi ceva de taxe. Ele se vor plăti, pentru că fac parte din sistemul statului, numai că de bani vor beneficia toţi românii, şi nu vor avea numai salarii privilegiate...

Taxele acestea vor merge toate la bugetul de stat.

Vor merge la bugetul de stat şi fiecare va fi plătit, pentru că aceşti oameni lucrează de fapt cu bani publici, aşa cum lucrează şi un profesor şi un medic, din ban public e plătit, pentru că dacă gândim în termenii cum s-a gândit până acum, ar trebui ca fiecare casă să-şi ia banii şi să-i gestioneze separat, ori nu se poate acest lucru pentru că avem, ca stat, nevoie să funcţionăm în integralitate şi pe toţi să-i tratăm în manieră egală, deci e o parte a reformei statului când aceşti bani nu mai rămân doar la câţiva, ci vin la buget şi îi utilizăm şi pentru profesori, şi pentru medici, şi pentru funcţionari, şi pentru investiţiile care sunt necesare ţării. Şi-au cumpărat, de exemplu, în 2007, un sediu cu zece milioane în 900.000 de euro, după care au mai făcut racordul de cinci milioane de euro.

Zece milioane de euro?

Zece milioane de euro, sediu. În 2007, în Bucureşti, în sectorul 3 şi au mai pus încă cinci milioane de euro şi funcţional. Păi, deci am ajuns în ţara aceasta la o fază în care, practic, stai şi te minunezi cum de mai rezistă ţara, în condiţiile în care atâţia şi-au putut permite să facă asemenea abuzuri.

Pe de altă parte, aceste instituţii, oricum, vor gestiona nişte bugete, că vin din taxe, că vin din altceva. Vor fi făcute principiile pentru ca această cheltuire a banului public să fie eficientă?... Ei tot vor avea nişte bani la dispoziţie.

Vor avea salarii conform cu toţi din această ţară şi nu mai stau ei să-şi cumpere sediu că îşi utilizează banii, noi le vom da de la bugetul de stat, aşa cum dăm şi pentru Sănătate, pentru spitale, cum dă şi pentru Educaţie şi pentru şcoli, dacă se justifică undeva să-şi cumpere un sediu, dar nu cum vor ei, un sediu de 15 milioane de euro, ci pentru a putea fi funcţional, se vor face analize cu Ministerul Finanţelor şi se va da atunci, eventual, dacă va fi nevoie, deci prin asta, că noi aducem bani de la bugetul de stat, le luăm jucăria din mână la câţiva care aveau acest privilegiu de a fi, pe bani publici, /nababi/ şi de a trăi ca nişte boieri. Gata.

Cam ce economii... cam ce fonduri se vor aduna la bugetul de stat?

Păi din câte am înţeles, numai 100 de milioane de euro, aşa la prima strigare se economisesc acum în 2009, nu, ce mai rămâne, până la sfârşitul anului pentru că se aduc aceste venituri la bugetul de stat. Vor fi economii substanţiale de milioane şi milioane de euro, care nu vor mai fi cheltuiţi după bunul plac al unora sau altora şi vor fi cheltuiţi în concordanţă cu interesul public general, care înseamnă să îi tratăm pe toţi românii în manieră corectă, în concordanţă, evident, cu pregătirea, cu munca pe care o desfăşoară fiecare, pentru că nici egalitarismul nu-l vom promova, să fim bine înţeleşi, din acest punct de vedere.

Pe de altă parte, revenim la Legea salarizării unice în sistemul bugetar care priveşte foarte multă lume. În ce stadiu sunteţi acum?

Ea are un drum lung... am început...

Se va încheia acest drum pe 2 septembrie?

Bineînţeles că la începutul acestei luni se va încheia...

2 septembrie sau...?

Nu, 2 septembrie, deci obiectivul nostru ca, la începutul lunii septembrie, aşa cum am spus, să ne angajăm răspunderea. Evident că cu cât am dat şi am stabilit că gata cu tergiversările, cu amânările, lucrurile se comprimă, că aşa eşti când eşti la volan, îi pui să lucreze pe ceilalţi din spate, dacă pui băţul, sau cum se spune, biciul, din spate. De aceea, am avut un termen în luna iunie, legea a fost discutată cu experţii de la Comisia Europeană la FMI. Se fac acum ajustări, calcule, variante şi scenarii de lucru. Săptămâna viitoare, marţi, va fi o discuţie şi cu partenerii sociali, pentru că este corect, aşa am promis şi aşa vom face, să prezentăm concluziile analizelor pe care specialiştii de la muncă şi de la finanţe le-au făcut, şi ceea ce pot să vă spun încă de pe acum, că ceea ce se vorbeşte de o zi sau două, că prin Legea salarizării unice vor scădea salariile profesorilor, salariile medicilor, este poveste.

Nu vor scădea, dar se pune problema unui sistem echitabil, care să recunoască valoarea unei munci prestate...

Acesta este şi principiul de la care pornim.

Felul în care e concepută această lege corelează corect categoriile de bugetare, adică oamenii care, cum spun, profesorii vor avea salarii mai mari decât cei din sistemul de apărare, spre exemplu, fiindcă a fost dat acest exemplu.

Trebuie să ne înţelegem. În orice stat există câteva categorii care nu pot face nimic altceva decât meseria lor, cum sunt judecătorii, de exemplu, sau poliţiştul, da? El nu mai poate să aibă o altă slujbă, el nu poate să aibă o afacere, el nu poate să aibă nimic, din salariul ăla trăieşte. În orice stat ei au un anumit salariu. După aceea, urmează categoriile bugetare, evident, pe care le avem în sistem, numai că ele trebuie să fie corect poziţionate şi ca raport, şi ca sumă de bani. Această lege, până acum ce se întâmpla? Când era o indexare a salariilor, cei săraci rămâneau tot mai săraci, cei bogaţi erau tot mai bogaţi, adică cei cu salarii mici rămâneau tot cu salarii tot mai mici, cei cu salarii mari deveneau cu salarii tot mai mari. Acum, ce urmăreşte această lege? Ca în perioada următoare, până în 2015, cei care au salarii mici astăzi să crească într-un ritm accelerat salariile lor şi cei care se află la vârful piramidei să stea pe loc, până când se crează un raport de la 1 la 15 şi nu de 1 la 75, cum este în momentul de faţă între cel mai mic şi cel mai mare., adică se aduce dreptatea în sistem, că asta e, de fapt, esenţa acestei legi. Acesta este obiectivul pe care îl avem şi atunci cum să realizăm această dreptate scăzând salariile profesorilor şi ale medicilor. Nu, nu se va întâmpla acest lucru.

Aţi spus că, înainte, raportul era de 1:75,...

Se putea ajunge până la 1:75, prin cazuri excepţionale.

Ce se va întâmpla cu salariile acelea foarte mari, pentru că ar însemna, ca să se ajungă la un raport de 1:15, ca salariul minim să crească cam de şase ori?

Noi am corectat abuzurile deja din sistem. Amintiţi-vă că erau salarii de 30.000 de euro pe lună, de 40.000, de 50.000 de euro - şefi de agenţii, amintiţi-vă de acest lucru. Era anul trecut şi le-aţi văzut pe toate ecranele. Acele salarii deja le-am coborât de la 30.000 de euro, 40.000 de euro la 48 de milioane de lei vechi. Nu mai există asemenea abuzuri, asemenea discrepanţe uriaşe, într-adevăr, îi nemulţumea pe români. Deja am început să facem aceste corecturi şi ele vor fi făcute în continuare. Legea aceasta a salarizării personalului bugetar, aşa cum am spus, fiecare, repet, şi în funcţie de resursele financiare pe care ţara le va avea, va asigura o creştere a salariilor începând cu cei care astăzi sunt la baza piramidei şi au salariile mici. Ei vor fi principalii beneficiari ai Legii salarizării unice şi la fel şi în privinţa reformei sistemului de pensii, pe care o pregătim. Şi acolo, cei cu pensii şi salarii mici vor fi primii avuţi în vedere pentru a se putea realiza corecturile necesare, îi vom integra şi pe cei cu pensii speciale în acelaşi sistem - nu vor mai fi privilegiaţi ai sorţii, cum sunt în momentul de faţă şi, dacă contribui mai mult din buzunarul tău, ai pensie mai mare, contribui mai puţin, ai pensie mai mică. Deci, şi aici se va întrona dreptatea, cu menţiunea că la pensionari, aşa cum am spus, fiind categoria practic poate cea mai afectată de această criză economică, vom asigura anul acesta şi majorarea cu 2%. E puţin, dar asta spun la multă lume că pentru foarte mulţi foarte puţin poate însemna foarte mult. Majorarea de 2% e, practic, în cuantum bănesc nu cine ştie ce, dar pentru un pensionar care are câteva milioane de lei pensie,...

Dar pentru cei care au mult?

Aia nu, salut, punt. Să fim bine înţeleşi. Deci, majorarea asta de 2% nu îi vizează pe cei cu pensii speciale, că iarăşi am intra, într-adevăr într-o nedreptate şi mai mare, să corectăm o nedreptate printr-un abuz mai mare. Nu. Deci, cei care sunt cu pensii speciale, acei cu pensii foarte mari, punct, nu beneficiază de majorarea asta de 2%, doar cei care sunt în sistemul public şi acolo, repet, câteva sute de lei poate fi privit ca nesemnificativ pentru mulţi, dar pentru cei care sunt într-o asemenea situaţie, vreau să-i asigur că ştiu că banii aceia pot ajuta să depăsească un pic mai uşor şi ei perioada asta grea de criză, iar pentru cei care sunt cu pensia minimă, din octombrie, nu vom mai avea o pensie mai mică de trei milioane cinci sute de lei, deci ridicăm pragul de la trei milioane, cât e acum, la trei milioane cinci sute.iarăşi este un efort de solidaritate, un efort, oarecum, de a-i sprijini pe cei care sunt cu cele mai mici resurse, şi care au parte de cele mai mari probleme. Gândiţi-vă la sănătate, gândiţi-vă la factura la energie termică, gândiţi-vă că nu mai poţi avea un loc de muncă. Noi suntem, până la urmă, cu şansa de a mai putea să mai muncim în altă parte, dar un om care e şi pensionar nu mai are altă alternativă de-a munci, nu mai are altă posibilitate. Acolo trebuie să îi ajuţi în perioada aceasta de criză. Iar, pe de altă parte, vreau să fiu bine înţeles: fără economie nu putem să facem nimic. Adică, fără să susţinem mediul de afaceri, fără să sprijinim activitatea economică, nu vom avea, în continuare, resurse financiare. De aceea, vreau să ştiţi că în pachetul de legi asupra căruia ne vom angaja răspunderea la începutul lunii septembrie voi include şi angajarea răspunderii asupra măsurii neimpozitării profitului reinvestit. Am promis-o de foarte multă vreme. Gata, nu mai aştept, pentru că este extrem de important să arătăm şi să dăm mediului de afaceri un instrument prin care să poată rezista în această perioadă, dificilă, de criză. Această măsură, a reimpozitării profitului reinvestit, va fi inclusă în acel proiect de lege care vizează restructurarea agenţiilor, raţionalizarea cheltuielilor publice şi susţinerea mediului economic, pentru a da încă un instrument, alături de celelalte, pe care le avem: menţinerea cotei unice, nemajorarea TVA-ului, ajutoarele pentru întreprinderile mici şi mijlocii pe care ni le oferă statul român, absorbţia fondurilor europene, instrumente în mâna mediului de afaceri, pentru a putea menţine şi păstra locurile de muncă ale românilor.

Legea salarizării unice va păstra, ca referinţă, salariul minim? Ierarhizarea aceasta... a fost o întreagă discuţie.

N-aş vrea să intru în detalii pentru că orice cuvânt din parte mea poate conduce într-o direcţie s-au alta, iar în momentul de faţă se analizează diversele modalităţi, dar, evident că vor fi repere de la care pornim, pentru că orice lege trebuie să pornească de la un reper, şi să urmărească o anumită gradualitate în timp, şi perioada de evoluţie este, în special, cea legată de implementarea până în 2015, în integralitate, a acestei legi.

Dacă va fi aplicată începând de anul viitor, treptat, cum aţi spus, din 2010 până în 1015, va presupune în 2015 un efort bugetar mai mare?

Haideţi să aşteptăm ziua de marţi când vom avea aceste date prezentate de către Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Muncii. Ce pot să vă spun este că din punct de vedere economic toate datele şi analizele pe care le avem ne arată următorul lucru: începând cu această toamnă, începând cu trimestrul IV, se opreşte căderea economică a României, şi începând cu ianuarie, anul viitor, putem spera la o creştere economică în România. Asta este vestea bună. Pe de altă parte, avem o veste...

Şi, aş putea să vă contrazic puţin. Cum este aceasta vestea bună, de vreme ce economia s-a contractat mai mult decât v-aţi aşteptat?

Păi, asta spun, că asta e vestea proastă... până acum economia se contracta.

De acord, dar aceste semne arată că economia îşi revine?

Deci, comparaţiile între trimestre ne arată o încetinire a acestei căderi economice. Tot ce se întâmplă în România depinde foarte mult de ce se întâmplă şi pe pieţele externe. Odată şi cu corelearea cu pieţele externe, cu dezgheţarea creditării, în sfârşit, văd că încep şi dobânzile să scadă, ca oamenii de afaceri să-şi poată lua credite la o dobândă mult mai bună faţă de cea existentă. În momentul de faţă am reuşit să păstrăm cursul euro-leu la un nivel acceptabil, şi să nu-i punem pe români în dificultatea de a nu fi putut plăti creditele la bănci. Cred că cu trimestrul IV vom opri căderea economică, şi începând cu trimestrul I, din anul viitor, să luăm creşterea economică, atât cât va fi posibil. Şi, în aceste condiţii, vreau să vă spun că avem una din cele mai mici rate ale şomajului din Uniunea Europeană. Astăzi rata şomajului este de 6,3%, una, repet, dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. Nu ne bucură că avem peste 500 de mii de şomeri în această ţară.

Dar, estimările mergeau până la 10%.

Bun. Nu vom avea anul acesta...

Adică riscul.

E posibil ca, în continuare, să avem o uşoară creştere a ratei şomajului, dar nu vom ajunge la cifra pe care aţi spus-o dumneavoastră. Adică, măsurile...

Nu am spus-o eu. Au fost făcute publice.

Prognoze. Astăzi este 6,3%. Asta este. Am informaţie oficială de la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă: în România sunt 572 de mii de şomeri, care reprezintă, repet, în termeni procentuali, 6,3%. Practic, creşterea a fost în acest an de la 4,4 la 6,3%. Gândiţi-vă că în Spania este 19 - 20%, de exemplu. Ca să luăm doar unele comparaţii cu Uniunea Europeană. Prin ceea ce am făcut am încercat sa păstrăm locurile de muncă ale românilor, şi o vom face în continuare, dar, repet, păstrarea locurilor de muncă şi efortul de a susţine economia nu înseamnă că nu vom lua acele decizii de a face, acolo unde se justifică, măsuri de ajustare şi disponibilizare, cu măsurile de protecţie socială aferente, pentru ca statul român să fie reformat. Deci, vreau să fiu bine înţeles; locul de muncă este o prioritate, dar asta nu va însemna că cu orice preţ nu vom face disponibilizări acolo unde nu se justifică argumentat un număr de personal excedentar, aşa cum, din nefericire, avem în statul român în foarte multe domenii.

Pentru a încheia capitolul din discuţia noastră care se referă la asumarea răspunderii, ce se întâmplă cu Legile Educaţiei? Credeţi că veţi fi pus în situaţia de a pune cele două pachete unul lângă altul şi să hotărâţi, să trebuiască să mediaţi între cele două variante?

Aşa cum cred că aţi putut observa, am fost, sunt şi rămân un om al dialogului, al soluţiilor, cele mai bune posibile, dar sunt şi un om care trebuie să treacă la decizii, şi nu mai putem aştepta, amâna, aceste reforme precum cele din domeniul Educaţiei. Fac o paranteză şi vă mai dau încă un exemplu cu cumulul dintre pensie şi salariu la stat. Din ianuarie am încercat această măsură. Am adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care am interzis la stat cumulul între pensie şi salariu - nu mă refer la cei care au pensii mici, mă refer la cei care aveau venituri peste salariu mediu pe economie, să aleagă ori la stat, pensia, ori salariu, nu să fii cu amândouă mai ales în perioada de criză, când ai nevoie de locuri de muncă. Nu a fost bine cu ordonanţă de urgenţă. Am trimis proiectul de lege la parlament. Din aprilie nu s-a întâmplat nimic, nici de o cameră nu a trecut. Lumea mă întrebă: "Dar, domnule Boc, aţi vorbit de legea aceasta, ce se întâmplă?" Nu mai am cale de aşteptare, nu mai pot să mă uit în ochii românilor şi să spun "Dom'le, încerc dar nu pot". Am o cale constituţională. Mă duc în faţa Parlamentului şi spun: "Ori trece legea, ori pleacă guvernul acasă". Deci la faza aceasta am ajuns în acest moment, când trebuie să iau aceste decizii.

Ce face majoritatea în cazul acesta? De ce nu lucrează majoritatea?

Majoritatea se ceartă pe la televizor uneori, din nefericire, dar asta nu e treaba mea, că eu am prea multe pe cap încât să mă preocup acum de ce au timp unii. Eu uneori îi invidiez pe cei care se ceartă la televizor cât de mult timp liber au, iar noi la guvern cum să ne scoatem cămaşa de pe o zi pe alta cât de multe probleme avem şi cât de multe lucruri trebuie să rezolvăă. Dar asta este soarta, unii cu munca, alţii cu certa. Asta este situaţia, ce să facem! Deci revin acum la ce mi-aţi spus pe Educaţie. Chiar acum, înainte de a veni la emisiunea dvs, trecând pe lângă Ministerul Educaţiei, oprit maşina şi am urcat la cabinetul ministrului. Nu era în cabinet doamna ministru, era într-o sală de şedinţă alături de experţi de la Ministerul Educaţiei, unde lucrau împreună cu experţii comisiei prezidenţiale condusă de profesorul Miclea la soluţiile educaţionale. Sincer să vă spun, m-am bucurat să văd acest lucru. Adică ceea ce noi dorim cu toţii, să avem cea mai bună lege posibilă în domeniul Educaţiei se conturează a fi, pentru că toată lumea vrea să aducă ceea ce este bun. Avem câteva condiţii minimale pe care nu le putem omite. Condiţiile minimale sunt: modificarea a ceea ce avem în momentul de faţă, pentru că nimeni nu e mulţumit cu actuala situaţie din învăţământ, toţi suntem nemulţumiţi că sistemul educaţional nu e performant şi nu produce ceea ce trebuie, deci trebuie să fie schimbat, iar în al doilea rând ceea ce vom face să fie în concordanţă cu ceea ce deja s-a stabilit în programul de guvernare şi Pactul naţional pentru Educaţie. Acestea sunt cele două condiţii minimale: adică să nu conservăm ceea ce avem, ci să facem o schimbare, chiar dacă ea e mai dureroasă, şi în al doilea rând, să respectăm lucrurile minimale de consens. Pactul Naţional pentru Educaţie a fost semnat de toate partidele parlamentare, programul de guvernare este axa parteneriatului între PD-L şi PSD. De aceste lucruri evident că specialiştii trebuie să se pună în acord cu cele mai bune soluţii educaţionale şi îmi exprim speranţa că acest lucru va fi posibil.

Pentru cei care vor trăi relativ la sistemul de educaţie momente importante anul viitor, când se va definitiva felul în care se va da bacalaureatul anul viitor şi admiterea la liceu?

Cert este că până la 1 septembrie toate aceste date vor fi cunoscute, înainte de începerea anului şcolar, dar aştept expertiza specialiştilor. Sunt un om care vin din sistemul educaţional, dar nu pretind că le ştiu pe toate. De aceea aştept soluţiile pe care mi le propun specialiştii în educaţie şi vă asigur că înainte de 1 septembrie se va şti foarte clar ce se întâmplă în acest domeniu.

Urmează o rectificare bugetară?

Urmeaza o rectificare bugetară.

Pozitivă, negativă?

Şi şi, cum s-ar spune.

Şi mai mult pozitivă sau mai mult negativă?

Având în vedere că se majorează deficitul, în multe ministere vor fi resurse de bani suplimentare. Mai vreau să ştiţi că aceşti bani vor fi direcţionaţi cu două scopuri foarte ţintite: în primul de a suplimenta banii pentru infrastructură, pentru investiţii, pentru că e singura cale de a putea menţine în continuare locurile muncă ale românilor. Am făcut o analiză săptămâna aceasta şi vreau să ştiţi că până în momentul de faţă guvernul a cheltuit - nu guvernul, în Români, până în momentul de faţă, pentru investiţii s-au cheltuit 4 miliarde de euro. Ce înseamnă asta în cifre statistice: 45% din banii pentru investiţii de anul acesta, fără a fi pe deplin mulţumit de faptul că s-au cheltuit 4 miliarde de euro, spun că suntem pe drumul bun. De ce? Bugetul s-a adoptat doar la sfârşitul lui februarie. Practic, din martie s-a început organizarea de licitaţii pentru cheltuirea banilor pe investiţii. A trebuit, la sfârşitul lui iunie, să ne încadrăm în angajamentele cu Fondul şi Comisia Europeană. De aceea, având în continuare august-septembrie-octombrie şi noiembrie, sunt convins că vom intra în graficul şi vom respecta angajamentul de a fi utilizaţi pentru investiţii 20% din banii ţării. Din nefericire, am tras un semnal de alarmă şi astăzi, la nivelul administraţiilor locale procentul de utilizare a banilor pentru investiţii este de numai de 17 %, în timp ce media este, repet, per ansamblu de 45%, până în acest moment. Şi am fost la nişte lucrări de reabilitare a blocurilor în sectorul 2, un program extrem de bun al Guvernului, care creează locuri de muncă, va fi mai mică factura la energia termică a cetăţeanului, în toamnă, şi vor arăta şi blocurile mai bine. Am spus acolo: primul venit, primul servit. Deci, dragi primari: cei care vă faceţi datoria şi aveţi proiecte, veţi primi bani. Cei care staţi şi aşteptaţi să vi le facă timpul lucrările de investiţii, nu vom aştepta. Şi, de aceea, am tras acest semnal - cei care utilizează corect banii pentru lucrări de investiţii vor primi în continuare, cei care stau prin concedii sau pe la terase să nu aştepe că Guvernul îi va aştepta la nesfârşit să le dea resursele financiare pentru a-şi reabilita termic blocurile. Gata, s-a închis această perioadă când toţi erau trataţi într-o manieră absolut egală.

Se ştie care vor fi ministerele care vor fi rectificate cu minus, la...?

Vreau să văd analiza de la Ministerul Finanţelor. Pot să vă spun însă că, de exemplu, la Ministerul Justiţiei vor fi resurse financiare suplimentare, pentru a ne asigura, aşa cum am promis, şi ne vom resecta angajamentul, că nicio instanţă din ţară nu va avea probleme cu cheltuielile de funcţionare, adică justiţia îşi va urma cursul din persectiva asigurării bazei materiale a funţionării justiţiei. La fel, vor fi resurse financiare suplimentare la Poliţie, pentru plata salariilor - să ştie foarte bine toată lumea: niciun poliţist în această ţară, nu va rămâne fără salariu plătit, pentru că e vorba în primul rând de protecţia cetăţeanului, aici nu discutăm. La fel, în Educaţie, profesorii vor fi plătiţi - să nu existe niciun fel de temere, salariile vor fi achitate. La fel, la Ministerul Muncii vor fi resurse suplimentare şi pentru ajutorul de şomaj, acolo unde va fi nevoie pentru eventualele disponibilizări care trebuie făcute în sistem, dar, repet, pe o analiză corectă, şi pentru pensii, pentru a putea să ne respectăm angajamentul de majorare cu 2% a pensiilor şi de pensie socială de 3 milioane 500, de la 1 octombrie, cu menţiunea că la Ministerul Transporturilor şi la celelalte ministere care au investiţii vom încerca să dăm resurse financiare suplimentare pentru a asigura investiţiilor şi, aşa cum spuneam, nu vom impozita profitul reinvestit, începând cu 1 octombrie, şi îmi voi angaja răspunderea asupra acestei măsuri ca încă o modalitate de a sprijini mediul economic şi mediul de afaceri, pentru a susţine economia românească.

E de actualitate o remaniere guvernamentală?

Rămân la aceleaşi vorbe care le-am spus întotdeauna: remanierile se fac, nu se discută.

Nu se discută, dar pe ce principii aţi face o remaniere guvernametală?

Pe aceleşi principii pe care voi stabili atunci când o voi face. Deci, e inutil să intri, pentru că asta ar însemnatot felul de speculaţii. Aşa cum ştiţi, remanierile, în toată lumea, pur şi simplu, se fac atunci când primul ministru apreciază de cuviinţă.

Dar în urma unei analize, a unor criterii ...

... evident că se bazează pe criterii, şi vă daţi seama că întotdeauna aceste lucruri ....

... atunci, sunteţi nemulţumit de activitatea unor ministere? Nu vă cer să le nominalizaţi.

Pot să vă spun doar că se poate mai mult la unele mistere, şi în materia absorbţiei fondurilor europene, şi în materia cheltuirii banilor pe investiţii, se poate poate mai mult. Dar, repet, analizele le fac riguros.

Transcriere: Rador.