De ce pleacă tinerii din România

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (5 octombrie, ora 8:31) - Realizator: Daniela Petrican - Conform datelor oficiale din acest moment peste 5,5 milioane de români trăiesc și muncesc în afara granițelor țării, iar numărul lor continuă să crească.

Neoficial, cifrele ar putea să fie și mai mari. Conform unui raport din 2019 al Băncii Mondiale, 40 % din emigranții proveniți din România sunt absolvenți de studii superioare, iar date mai recente arată chiar că peste 60 % din tinerii școliți deja în România sunt nemulțumiți, iar o parte semnificativă aleg să părăsească definitiv țara. În ce condiții? Ce îi determină să ia această decizie și cu ce consecințe?

Aflăm de la invitatul de astăzi al "Apelului Matinal", sociologul Cătălin Zamfir, cercetător științific și director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române. Bună dimineața!

Cătălin Zamfir: Bună dimineața!

Realizator: Există o legătură cu încrederea pe care un tânăr o are în societatea din care provine, cu perspectivele sale de muncă și chiar de educație. Asta, că tot am tot vorbit și vom mai vorbi și astăzi despre Ziua Educației.

Cătălin Zamfir: Da, e adevărat, există o relație foarte clară, dar este o relație superficială și ne induce în eroare. Ce se întâmplă? Problema nu este ce cred oamenii. Dacă consideră ei că educația este mai slabă, că nu există locuri de muncă, că locurile de muncă oferite nu sunt de calitate și este vorba de calitatea condițiilor de viață. Nu căutăm în mintea tinerilor și în condițiile pe care noi le oferim. Aici este cauza. Ce se întâmplă? Toată tranziția de la noi s-a produs printr-o cădere a economiei. Asta înseamnă dispariție a locurilor de muncă. De la început au dispărut vreo 2 milioane și ceva de locuri de muncă. Au dispărut. Deci oferta locurilor de muncă este foarte slabă. Problema începe să fie mai puțin gravă. Aceasta pentru că ne plângem că iată locuri de muncă și nu pot fi ocupate. Intervine cel de-al doilea factor, și anume calitatea locurilor de muncă oferite. Muncile oferite aduc venituri foarte scăzute. E normal ca tânăra generație să nu fie interesată de locuri de muncă în care au bani de a trăi de azi pe mâine. De asemenea, problema este și de tipul de profesii oferite. Fiecare dintre aceşti tineri se gândește și la o perspectivă. Ce voi face eu în viață? Care va fi viitorul meu? Dacă iau un loc de muncă slab calificat și prost plătit înseamnă că eu sunt condamnat de tânăr la o sărăcie profesională. Asta e o problemă foarte gravă.

Realizator: Mai sunt oare și alți factori care duc la o hotărâre radicală a tinerilor de a părăsi de multe ori definitiv propria țară?

Cătălin Zamfir: Eu cred că, în principal, este numărul de oportunități de muncă și calitatea ocupării. De acum, devine foarte important calitatea locurilor de muncă. Aici intervine, asta spun, o problemă foarte interesantă, e adevărat, intervine și un alt factor. Care este politica ocupării? Avem locuri de muncă neocupate și prost plătite. Ce face cel care organizează ocuparea? Poate să crească calitatea ocupării, trebuie neapărat să creștem prețul muncii. Munca este de valoare, a românilor este de valoare și trebuie plătită normal. Dacă o plătim prost, e o atitudine față de tinerii care vin să muncească. Asta este o problemă. Dar care este, de regulă, realitatea?

Realizator: Se pare că nu mai avem legătura cu domnul Cătălin Zamfir. A fost o mică problemă. Da, acum vă auzim.

Cătălin Zamfir: Există și o strategie care, eu zic, că este o strategie proastă, cu efecte de lung termen dezastruoase pentru starea României și anume: păi facem, aducem oameni din Asia, oamenii săraci de acolo vin, sunt disciplinați, se mulțumesc cu salarii mici. Deci, pe de o parte, tinerii pleacă în Occident, tinerii români pleacă în Occident, iar pe de altă parte aducem din Asia, în fine, o forță de muncă care nu pretinde resurse foarte, foarte mari. Aceasta, sigur, e o soluție care poate să rezolve problemele acum, în momentul acesta, dar cumulată, ce se va întâmpla? În câteva decenii se produce un proces de deculturalizare, adică de deetnicizare, probabil că nu este nimic, să zicem naționalist, aici. Comunitatea are un profil etnic, are un profil cultural, dacă noi aducem foarte mulți migranți, ei vin cu altă cultură, așa mai departe și în jumătate de secol România va deveni asiatică, foarte bine, dar asta vor românii, asta e problema. Vrei să trăiești într-un mediu social și cultural al tău sau într-unul străin. Deci ar trebui ca și cel care ocupă forța de muncă în România să fie responsabil social. El trebuie să se gândească cum să motiveze pe tineri să rămână în România.

Realizator: Tocmai aici voiam să ajung. Există cel puțin prin experiența statelor europene o strategie care să ducă la inversarea acestui flux de migrație a tinerei populații? Avem sau este nevoie de o strategie?

Cătălin Zamfir: Da, da, avem nevoie de o strategie, pentru că uitați ce se întâmplă în Occident deja este un nivel nu numai de viață ridicat, dar prețul muncii și nu este vorba munca în România este de valoare mult mai scăzută decât în Occident. Românul care se duce în Occident se duce cu o forță de muncă care e plătită mult mai bine decât în România. Deci problema este sistemul economic. Dacă sistemul economic oferă munci cu prețuri scăzute, atunci demotivează pe oameni. Vreau să vă duc și un argument, până acum vreo șapte-opt ani în România, deci în perioada de tranziție, a existat celebra politică a salariului mic. Trebuie să ținem salariile la nivel foarte mic, ca să vină investitorii. Efectul pervers al acestei politici a fost dezastruos. Tinerii au protestat și au plecat în Occident. Asta vrem.

Realizator: Da. Vă mulțumim pentru toate aceste precizări și pentru prezența la „Apel Matinal”!

Cătălin Zamfir: Și eu vă mulțumesc pentru invitație!

Realizator: Invitatul de astăzi a fost sociologul Cătălin Zamfir, cercetător științific și director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române.