Data aderării la zona euro "trebuie reevaluată"

Realizator: Bună ziua tuturor. Sesiune extraordinară a parlamentului, restructurări, grija deficitelor din buget şi sistemul de pensii - perioada pe care o traversăm este fierbinte, la figurat, când ne puteam gândi că e doar caldă, la propriu. Invitatul special al ediţiei speciale de astăzi este preşedintele României, domnul Traian Băsescu.

Domnule preşedinte, bine aţi venit şi vă mulţumim că aţi răspuns invitaţiei Radio România.

Traian Băsescu: Bună ziua, bine v-am regăsit pe dumneavoastră şi ascultătorii dumneavoastră.

Realizator: Domnule preşedinte, perioadă de lucru sau de concediu pentru dumneavoastră?

Traian Băsescu: Constituţional, eu nu pot avea concediu; aşa că fug un weekend, un weekend şi o zi, cât pot, din Bucureşti; în rest...

Realizator: Şi pentru ceilalţi?

Traian Băsescu: Pentru cine pentru ceilalţi?

Realizator: Pentru restul lumii politice?

Traian Băsescu: Au vacanţele date de lege; fiecare funcţie cu drepturile ei. Dacă discutăm de asemenea cazuri, dacă mă intrigă ceva, mă intrigă politicianul supărat că i s-a tăiat - nu că "i-am" tăiat - 25% din salariu şi el are o prezenţă de 1% la lucrările parlamentului - dacă discutăm de vacanţe şi pretenţii...

Realizator: Domnule preşedinte, aţi cerut sesiune parlamentară extraordinară pentru ca Legea ANI să poată fi pusă în acord cu deciziile Curţii Constituţionale. Săptămâna viitoare, Camera Deputaţilor are această sesiune extraordinară; Senatul, un pic mai târziu. La Camera Deputaţilor, textul a trecut de Comisia juridică, dar în lumea politică există şi păreri conform cărora legea ar trebui refăcută integral. Aţi fi de acord cu această variantă?

Traian Băsescu: Din acest punct de vedere, suveran este parlamentul. Parlamentul are legea întoarsă de Curtea Constituţională şi trebuie să se găsească o soluţie. Promovarea de către executiv a unei noi legi ar însemna o perioadă de timp extrem de lungă, având în vedere procedurile, iar eu cred că soluţia corectă pentru ca România să beneficieze de o revizuire a Raportului de ţară pe mecanismul de cooperare şi verificare pe justiţie este ca în această vară să avem o nouă lege care să respecte angajamentele asumate de România la intrarea în Uniunea Europeană.

Realizator: Este însă posibil, aşa cum spun unele voci, ca în varianta adoptată de Comisia juridică din Camera Deputaţilor să fie declarată din nou legea neconstituţională, şi atunci parcursul să fie din nou greu şi lung?

Traian Băsescu: Eu sper să nu se întâmple acest lucru, având în vedere, pe de o parte, faptul că există un raport clar al Curţii Constituţionale, o decizie care arată elementele de neconstituţionalitate ce trebuie evitate în noua lege; pe de-o parte. Pe de altă parte, vă pot spune că eu am solicitat asistenţa Comisiei Europene, printr-o scrisoare adresată preşedintelui Barosso; am primit un răspuns pozitiv. Ministrul justiţiei este în legătură cu o echipă de la Bruxelles pentru a găsi formula acceptabilă atât din punct de vedere al Constituţiei României, cât şi din punct de vedere al exigenţelor Comisiei Europene.

Iar ministrul justiţiei are obligaţia să ţină legătura atât cu Comisia juridică din Camera Deputaţilor, cu parlamentul în general, să-i informeze asupra celor stabilite cu Comisia Europeană. Deci, cred că se va găsi o soluţie. Sigur, ce este inacceptabil: ca cineva, indiferent cine ar fi, să ne ceară să facem modificări care să contravină Constituţiei. Acest lucru nu poate să se întâmple, pentru că...

Realizator: La ce faceţi aluzie, domnule preşedinte?

Traian Băsescu: Nu fac aluzie la nimic.

Realizator: Dar cine ar putea să ne ceară ceva?

Traian Băsescu: Nu ştiu... Oricine ar putea să ceară sau să aibă astfel de idei. Este clar că avem o decizie a Curţii Constituţionale pe care trebuie s-o respectăm, pentru că nu există soluţie de recurs la ea.

Realizator: Aţi spus, domnule preşedinte, că dacă nu vom avea o ANI credibilă, există riscul periclitării integrării în spaţiul Schengen. Cum se poate ajunge la această condiţionare?

Traian Băsescu: Printr-un lucru simplu: cu toată respingerea pe care noi o avem pentru această abordare - pentru că nu avem o condiţie pe accesul la spaţiul Schengen legată de mecanismul de cooperare şi verificare pe justiţie; deci noi am respins-o public, chiar prin ieşirile mele -, trebuie să luăm notă de faptul că sunt ţări, şi chiar ţări foarte apropiate, foarte puternic susţinătoare ale României, care sunt nemulţumite de oglinda făcută în raportul pe justiţie al Comisiei Europene. Iar accesul în spaţiul Schengen se face prin consens şi după îndeplinirea condiţiilor. Nimeni nu are nevoie să dea nicio explicaţie atunci când se pune întrebarea...

Cu toată respingerea pe care noi o avem pentru această abordare, nu avem o condiţie pe accesul la spaţiul Schengen, legată de Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiţie. Noi am respins-o public, chiar prin ieşirile mele. Trebuie să luăm notă de faptul că sunt ţări şi chiar ţări foarte apropiate, foarte puternic susţinătoare ale României, care sunt nemulţumite de oglinda făcută în Raportul pe justiţie al Comisiei Europene, iar accesul în spaţiul Schengen se face prin consens şi după îndeplinirea condiţiilor.

Nimeni nu are nevoie să dea nicio explicaţie, atunci când se pune întrebarea "intră România în spaţiul Schengen, în martie 2011 sau nu?". Pur şi simplu, o ţară sau alta pot fi împotrivă, fără să dea explicaţii.

Reporter: Aţi spus că sunt ţări, chiar susţinătoare ale României, nemulţumite de unele aspecte din raportul Comisiei Europene. Nemulţumite în ce sens?

Traian Băsescu: Nemulţumite în sensul...

Realizator: Că e blamată România sau sunt... acquiesează?

Traian Băsescu: Nu, că România nu şi-a îndeplinit unele din obligaţiile asumate şi ANI este obligaţie asumată. Sigur, sunt afirmaţii politice în raport, pe care nici noi nu le acceptăm. Dar, pe de altă parte, este evident că datorită votului din Senat, noi nu ne-am respectat un angajament.

Realizator: Este aici o, să zicem, contradicţie între faptul că unii ne cer şi ceea ce putem facem noi sau se poate rezolva această contradicţie?

Traian Băsescu: Nu. Cred că trebuie găsită o soluţie negociată între poziţia Curţii Constituţionale şi angajamentele pe care ni le-am luat. Trebuie găsită o formulă. Iar, din punctul meu de vedere, am făcut tot ceea ce era posibil să fie făcut de un preşedinte, adresându-mă inclusiv preşedintelui Comisiei Europene, domnului Barroso, pentru asistenţă în această perioadă, pentru pregătirea formei finale a legii.

Realizator: Domnule preşedinte, aveţi vreun tip de semnale că unele ţări, cum aţi spus dumneavoastră, chiar susţinătoare ale României, ar putea să se opună intrării în spaţiul Schengen? Să zicem că acest impediment cu ANI va fi depăşit.

Traian Băsescu: Dacă rezolvăm problema ANI, nu. Dacă n-o rezolvăm, răspunsul meu categoric este: da. Chiar susţinători ai României vor fi dezamăgiţi de faptul că n-am găsit formule să ne respectăm angajamentele.

Realizator: Dar ce costuri are pentru România faptul că nu ar intra în Spaţiul Schengen în martie 2011?

Traian Băsescu: În primul rând libertatea de mişcare, da? În al doilea rând, încă vom avea pe frontiera de vest..., facem controale - da? - la frontiera de vest, ceea ce n-ar mai fi cazul; odată intraţi în Spaţiul Schengen am fi într-un spaţiu de totală liberă mişcare, fie că vorbim de vecinătatea cu Bulgaria, fie că vorbim de vecinătatea cu Ungaria. Or, în acelaşi timp, intrăm în sistemul de valorificare a informaţiilor legate de mişcarea oricărei persoane în teritoriul UE, prin accesul în calculatorul Uniunii care gestionează datele din Schengen. Deci, sunt multe lucruri...

Realizator: Există şi costuri propriu-zise, de bani?

Traian Băsescu: Sigur că da. Păi, hai să luăm numai cât ne costă controalele vamale, câtă pierdere este prin controalele vamale pe frontiera de vest, timp care aparent este redus, dar în realitate se frânează libera mişcare a persoanelor, libera mişcare a mărfurilor.

Ralizator: Domnule preşedinte, opoziţia a propus includerea pe ordinea de zi a sesiunii parlamentare extraordinare la Senat şi a altor proiecte de lege, a altor acte normative, cum ar fi ordonanţa care prevede creşterea TVA. Cunoaşteţi lista. Consideraţi şi dvs că acestea ar fi urgenţe?

Traian Băsescu: Categoric, da.

Realizator: Credeţi că vor reuşi să le rezolve pe toate?

Traian Băsescu: Eu am avut în vedere doar urgenţele legate de UE, pentru care nu avem act normativ, deci legea ANI nu există acum, legea micii reforme promovată de guvern nu există, deci am considerat că o sesiune extraordinară trebuie să aibă un conţinut limitat, însă, dacă parlamentarii doresc să muncească mai mult, eu salut acest lucru, mai ales că acele ordonanţe de urgenţă introduse pe ordinea de zi, fie că vorbim de legea TVA-ului, fie că vorbim de legea prin care s-au redus salariile cu 25%, fac parte din angajamentele cu FMI.

Este adevărat, eu nu le-am considerat o urgenţă, pentru că, fiind rezolvate angajamentele cu Fondul Monetar prin ordonanţe de urgenţă, am considerat că există legi. În ceea ce priveşte angajamentele faţă de UE, nu aveam legi şi de aceea am introdus doar aceste acte normative în ordinea de zi a sesiunii extraordinare. Dar eu mă bucur dacă parlamentul a decis să muncească mai mult.

Realizator: Domnule preşedinte, aveţi tot atâta încredere în actualul guvern ca şi la momentul la care a fost desemnat executivul?

Traian Băsescu: Eu în general am încredere în oameni, ceea ce nu înseamnă că...

Realizator: În performanţele lor, în capacităţile lor de a-şi îndeplini misiunile şi funcţiile.

Traian Băsescu: Da. Îmi pare rău, dar trebuie să vă spun că, indiferent ce aş spune eu, cel puţin deocamdată raportul public făcut de FMI este favorabil acestui guvern şi, dacă aţi observat, ieri a apărut raportul Agenţiei de rating Fitch, care, de asemenea, are aprecieri pozitive la efortul guvernului de a rezolva din problemele structurale pe care le avem în economie şi în structura bugetului în mod deosebit. Deci, eu nu pot decât să adaug că remarc şi eu aceste progrese, dar le-aş vrea mai rapide. Pe de altă parte, trebuie să judecăm lucrurile şi prin prisma a ceea ce avem.

Am observat critica îndreptăţită în unele zone pe care presa o face la adresa ezitărilor guvernului. Şi eu sunt de acord cu acest lucru. Pe de altă parte, este totuşi un guvern care şi-a asumat măsuri extrem de dificile, impopulare, pe care în mod categoric partidele din opoziţie le resping. Deci, din punctul meu de vedere, această soluţie politică este cea mai bună, chiar dacă aş vrea-o mult mai eficientă. Spre exemplu, un răspuns pe care acest guvern nu l-a dat, chiar cu aprecierile pozitive ale Fondului şi ale Agenţiei Fitch, aprecieri apărute ieri, este legat de deficitul Fondului de pensii, care la anul va fi de 3,6 miliarde.

Realizator: Există soluţie?

Traian Băsescu: Împrumutul. Ca să aveţi dimensiunea, vorbim de 3,6 miliarde de euro deficitul Fondului de Pensii, după ce se introduce şi deficitul de o jumătate de miliard cu care vin pensiile militare. 3,6 miliarde este costul celor două reactoare nucleare de la Cernavodă, ca să vă dau o dimensiune. Eu ştiu că este impopular să vorbesc despre acest lucru, ştiu că foarte mulţi spun "nu mă interesează", ştiu că afirmând aceste lucruri dau apă la moară atacurilor uneori murdare ale trusturilor lui Nuş, ale lui Vântu, adică, şi trustul lui Felix, adică al lui Voiculescu.

Ştiu că dau apă la moară, dar românii trebuie să ştie această realitate. Deficitul fondului de pensii pentru anul viitor este 3,6 milioarde de euro, ceea ce înseamnă valoarea reactorului nuclear de la Cernavodă, numărul III şi numărul IV la un loc. Nu vreau să măsurăm în kilometri de autostradă. Sigur, nu spun că ăsta e deficitul şi nu mă interesează, ne interesează, dar trebuie să găsim nişte soluţii. Probabil...

Realizator: Când? Când va găsi Guvernul soluţiile?

Traian Băsescu: Doamnă, eu şi public presez pe acest lucru şi în discuţiile pe care le am cu Guvernul, dar nu sunt guvern, nu sunt nici parlament. Aici e o chestiune de responsabilitate, de responsabilitate pentru ţară şi să ai forţa să-ţi sacrifici voturi. Depinde cât de responsabili putem fi. Este, după mine, una din soluţiile corecte este introducerea impozitării pe orice fel de venit, introducerea cotei unice pe orice fel de venit, indiferent că e pensie mică, mare, că-i venit din activităţi culturale, că-i venit din drepturi de autor, din orice. Până la urmă, orice trăitor într-o ţară este dator un impozit. Şi consecvenţa, introducerea cotei unice pe toate formele de venit mi se pare o soluţie.

Spre exemplu, la fondul de pensii nu am rezolvat problema, dar în loc să fie un deficit de 3,6 miliarde, ar putea fi redus cu 1,2 miliarde, 1,3 miliarde, deci am împrumuta mai puţin şi am putea duce nişte bani către economie. De fapt, această poveste - şi uitaţi-vă în ultimii zece ani - România şi în cele mai prospere perioade, 2007-2008, a mers cu deficite uriaşe, fără să construiască un kilometru de autostradă. De ce? Pentru că oamenii politici au preferat să utilizeze banii bugetului de stat pentru voturi şi nu pentru dezvoltarea ţării. Trebuia găsit un echilibru. Eu înţeleg foarte bine că pensiile sunt mici. Cea ce eu spun este hai să găsim o soluţie de echilibru.

Realizator: Pe de altă parte, domnule preşedinte, credeţi ca ar fi suportabilă o impozitare a tuturor veniturilor, inclusiv a pensiilor, care să se adauge creşterii de TVA deja operate?

Traian Băsescu: Doamnă, aici e o chestiune de gestiune a politicilor fiscale. Nu vreau să lansez un nou subiect. Eu m-am referit strict la o soluţie pentru diminuarea deficitului fondului de pensii. Vă asigur că dacă aş spune acum, aş da o soluţie, soluţia în care eu cred ce trebuie făcut cu TVA-ul, mâine ar fi o mare dezbatere câtă instabilitate şi cum vorbeşte preşedintele în contradicţie cu Guvernul.

Eu spun doar atât: avem un deficit uriaş al fondului de pensii, lucru care blochează dezvoltarea. Datoriile pe care le avem, deficitul nostru şi motivaţia deficitului - consumul pe salarii si pe cheltuieli sociale - sunt cele care nu ne permit relansarea economică anul acesta...

Realizator: Se poate intra în anul 2011...

Traian Băsescu: sunt cele care ne fac să se previzioneze o creştere de doar 1-2% anul viitor, şi dacă vă... Poate nu mă credeţi pe mine, pentru că sunt obişnuit să fie distrus orice mesaj pe care îl dau public de trusturile lui Nuş şi ale lui Felix, cei doi mari luptători împotriva preşedintelui, sunt obişnuit să fie distruse mesajele astea, dar dacă cineva ar citi raportul Fitch, agenţiei de rating, dacă cineva ar citi cu atenţie evaluările FMI, ar vedea clar că România are o mare problemă, datorită deficitului foarte mare şi nu atât a deficitului, cât a structurii cheltuielilor din bugetul de stat şi unde ducem banii ăştia din deficit.

Realizator: Văd că în continuare v-au supărat, cu toate că spuneţi că ...

Traian Băsescu: Nu m-a supărat nimeni, doamnă.

Realizator: ... unele dintre criticile presei sunt îndreptăţite la adresa Guvernului, asta ...

Traian Băsescu: Categoric, şi la adresa mea sunt unele, şi la adresa mea.

Realizator: Pe de altă parte...

Traian Băsescu: Ceea ce nu justifică dezbateri de câte o zi, ce a fost cu beţişorul preşedintelui. Dacă vreţi, puteţi vedea un beţişor...

Realizator: Domnule preşedinte, vă rog să-mi spuneţi dacă vreodată veţi lămuri...

Traian Băsescu: Vă rog, uitaţi... Am lămurit-o.

Realizator: ...enigma acestor beţişoare.

Traian Băsescu: Da, da. Vedeţi că sunt beţişoare care au...

Realizator: Un capăt.

Traian Băsescu: ...şi la două capete şi la un singur capăt. Două sunt de un fel, două de un fel.

Realizator: Da.

Traian Băsescu: Şi asta e.

Realizator: Două dintre ele sunt curbate la un capăt...

Traian Băsescu: Hai să nu venim în... Da, să nu venim în descrierea beţişorului, dar există, le am acasă, le folosesc. E aceeaşi problemă. Observ că e o mare îngrijorare că n-au văzut încă preşedintele şi-a virat şi salariul pe luna aceasta... Sigur că da... am. Este adevărat că secretarul de... consilierul de stat, responsabil de contabilitate este în concediu, e singurul care are delegaţie să umble pe contul meu. Am chemat-o pe doamna din concediu să opereze transferul astăzi.

Realizator: Domnule preşedinte, revenind la chestiunile dinainte, credeţi că se poate intra în anul 2011 cu acel deficit uriaş al bugetului de pensii, pe care-l descrieţi ca uriaş?

Traian Băsescu: Sigur că se poate intra, sigur că se poate intra, dar vom continua să împrumutăm pentru a ne acoperi deficitele. Acum, eu nu spun că toate pot fi eradicate prin măsuri imediate, dar trebuie să creăm o tendinţă de reducere a acestor deficite, pentru că ele ne apasă pe dezvoltare. Deci, practic, elimină posibilitatea de a dezvolta ţara. O să vă dau şi argumentul. Anul acesta, deficitul acceptat a fost 6,8% din Produsul Intern Brut. Anul viitor este doar 4,4%. Din acest 4,4%, care înseamnă circa 5,2 miliarde de euro, 3,6 miliarde de euro sunt numai deficitul la fondul de pensii. Nu mai vorbim că avem deficite şi pe toate celelalte fonduri sociale, şi la fondul de şomaj şi acelea trebuiesc acoperite tot din împrumuturi. Deci...

Realizator: Şi atunci, Guvernul va continua... Dacă nu sunt rezolvate aceste probleme, Guvernul va continua să se împrumute? Există posibilitatea ca Guvernul să nu mai găsească pe piaţa privată de capital resurse să obţină bani?

Traian Băsescu: Nu cred în această posibilitate. Aprecierile pe care le văd în ultimele zile de la instituţiile financiare arată o consolidare a încrederii în România. Marea problemă este că o să împrumutăm nu pentru reactoarele de la Cernavodă, nu pentru autostrăzi, o să împrumutăm pentru cheltuielile noastre. Deci, suntem un stat care nu asigură, nu-şi asigură cheltuielile interne şi să ştiţi că nu este o bună imagine pentru un astfel de stat.

Realizator: Aţi spus "o ţară de mâna a doua", dacă se împrumută pentru a plăti salarii şi pensii.

Traian Băsescu: Doamnă, am spus că... şi asta-i traducerea corectă la ceea ce spun: este o ţară cu credibilitate redusă. Spre deosebire de ţările care au o credibilitate bună, România, care împrumută ca să-şi acopere propriul consum, are credibilitate redusă şi împrumută şi cu dobânzi mai mari decât ţările care împrumută pentru dezvoltare şi pe termene mult mai scurte, iar lipsa de credibilitate costă. Sigur...

Realizator: Costă la propriu?

Traian Băsescu: Costă enorm, în dobânzi şi în termenele scurte pentru care se dau împrumuturile. Se dau pe trei luni, pe şase luni, trebuie să împrumuţi din nou să plăteşti împrumutul şi dobânda, deci e o dificultate. România ar da o lovitură extraordinară din punct de vedere al creşterii credibilităţii, dacă în perioada următoare ar găsi formula să impoziteze toate veniturile din România, cota unică.

Realizator: Adică mai mult decât resurse la buget ar fi o chestiune de credibilitate?

Traian Băsescu: De credibilitate şi de...

Realizator: De ce?

Traian Băsescu: ...capacitate de a soluţiona o problemă structurală extrem de delicată cum este cea a deficitului fondurilor sociale, a deficitului de resurse pentru plata salariilor şi aşa mai departe. Sigur, am spus-o, ea trebuie asumată şi politicienii au întotdeauna tentaţia de a privi mult mai intens către interesele de vot decât către interesul naţional. În momente de criză, însă, cred că politicienii trebuie să fie puternici pentru că, vă asigur, o generalizare a impozitării veniturilor în România ar crea premisele nu a unei creşteri de 1-2%, anul viitor, ci a unei creşteri de 4-5%, a unei consolidări a monedei naţionale, a unei reduceri masive a inflaţiei, deci avantajele ar fi extraordinare şi cei care, eventual, ar pierde şi-ar recupera, prin creşterea economică, şi-ar recupera foarte bine pierderile dintr-o impozitare generalizată. Dar nu depinde de preşedinte. Dacă ar depinde de mine aş fi făcut-o demult.

Realizator: Un ascultător care a scris pe site-ul Radio România Actualităţi, domnul Alexandru Ştolţ, chiar vă întreba dacă aveţi încredere în leu şi nu este clar, spune, de ce este atâta raportare faţă de euro.

Traian Băsescu: Pentru că totul se raportează la euro şi la dolar. Ne raportăm şi Produsul Intern Brut, ne raportăm şi deficitele, ne raportăm şi împrumuturile. Nu putem împrumuta numai lei, împrumutăm euro. Trebuie să mai spunem un lucru: obiectivul nostru este să intrăm în zona euro, deci statul român şi-a asumat trecerea la moneda europeană şi nu menţinerea monedei naţionale. Deci mai avem câţiva ani, sper eu, şi vom intra în zona euro, aşa că nu trebuie să fie pentru nimeni deranjantă raportarea la euro.

Realizator: Dar există un risc ca acest obiectiv să se mai îndepărteze un pic în timp faţă de ţinta propusă?

Traian Băsescu: În mod categoric, trebuie reevaluat momentul intrării în zona euro, nu neapărat din punctul de vedere al posibilităţilor noastre de a atinge parametrii ceruţi de intrarea în zona euro, adică deficit sub 3%, datoria sub 60% din Produsul Intern Brut, datoria publică, acesta este un element pe care România îl îndeplineşte în momentul de faţă, proiecţia de intrare în deficit de 3% este anul 2012, deci ne-am putea menţine 2014 ca an al intrării în zona euro. Problema este dacă România va fi suficient de consolidată financiar şi economic pentru a face faţă în zona euro...

Realizator: Deci aceasta este întrebarea...

Traian Băsescu: ...şi aceasta este o decizie care nu poate fi luată acum. Personal, cred că trebuie să trecem la regândirea calendarului de aderare la euro ca urmare a nerezolvării prompte a deficitelor structurale pe care le avem şi a problemelor pe care le avem în ... a modului în care ne finanţăm deficitul. Ca să înţelegeţi foarte bine unde suntem, dacă vă aduceţi aminte, marile lovituri de creşteri a salariilor, a pensiilor, dublarea pensiilor s-au dat în 2008; 2008, noi când am avut în forţă, în funcţiune această legislaţie, lumea a intrat în criză, deci noi am acţionat extrem de defazat faţă de ce urma să ni se întâmple.

Sigur, nici eu nu am avut evaluarea intrării României în criză atât de profundă, nici Guvernul, nici BNR, nici instituţiile internaţionale. Nimeni nu a evaluat foarte corect efectul creşterilor masive de salarii, de cheltuieli sociale, de număr de salariaţi ş.a.m.d, dar asta înseamnă iresponsabilitate politică şi tupeul de a utiliza banii bugetului de stat pentru voturi. Sunt costuri enorme, le plătim acum pentru ...

I-aş aduce aminte declaraţiile lui Varujan Vosganian, dar şi scrisoarea pe care mi-a trimis-o când l-am atenţionat cu pensiile, când am atenţionat cu salariile, dar este o chestiune de responsabilitate a politicienilor.

Realizator: Domnule preşedinte, se apropie termenul de 1 septembrie, pe care l-aţi dat Guvernului. Aţi spus că o să faceţi o analiză a Guvernului împreună cu grupurile parlamentare. Aveţi semnale că ar fi slăbit susţinerea parlamentară pentru Guvern?

Traian Băsescu: Nu ştiu dacă este vorba despre slăbirea susţinerii grupului parlamentar, nu pot să spun că nu m-a îngrijorat modul cum Guvernul a scăpat de moţiune.

Realizator: Cam la limită.

Traian Băsescu: Da. A fost evident că au existat parlamentari ai grupului PDL care au votat împotriva Guvernului, dar şi unii care nu au venit, practic, la vot. Guvernul a pierdut. Doar prevederea că trebuie majoritate absolută a menţinut Guvernul, iar asta înseamnă că trebuie clarificate lucrurile în relaţia Guvern, în primul rând grup parlamentar PDL. De altfel, şi întâlnirile mele la Snagov - am văzut un senator, care nu a înţeles de ce ne-am întâlnit la Snagov - au fost la solicitarea grupurilor parlamentare, iar eu am răspuns primei invitaţii, pentru că urma moţiunea de cenzură şi, fără o discuţie cu grupurile parlamentare, în mod cert, Guvernul cădea, repet, în mod cert Guvernul cădea, iar cea de-a doua am făcut-o, pentru că le promisesem la prima discuţie, că vom mai avea o a doua discuţie de după moţiunea de cenzură.

Sigur, acum, analizez dacă merită să mai fac a treia discuţie, pentru că văd că sunt politicieni, care încearcă să facă un joc pe această temă, pe implicarea mea în partid. Eu nu m-am implicat niciodată şi vă asigur că, dacă m-aş fi implicat, PDL ar fi fost mult mai precis în acţiunea politică, iar declaraţii şi tolerarea atitudinilor ostile partidului ar fi fost inexistente. Nu ar fi rămas în PDL niciun politician care nu respectă regula de aur a democraţiei interne într-un partid, adică discutăm şi când am decis, să respectăm toţi ce am decis, când a decis majoritatea.

Deci, indiferent că s-ar fi numit Preda, Sever Voinescu, Radu F. Alexandru, nu ar fi fost în partid, dacă eu conduceam partidul.

Realizator: Aţi fi adoptat un cu totul alt stil de conducere, să nu existe o dezbatere...

Traian Băsescu: Nu, cel pe care l-am avut. Nu, dezbatere...

Realizator:... să nu răzbată dezbaterea internă şi în spaţiul public, o confruntare de idei?

Traian Băsescu: Doamnă, confruntarea de idei în partide, mai ales când sunt la guvernare, trebuie făcută în interiorul partidelor. Nu-ţi poţi permite luxul să încerci să-ţi creezi notorietate atacând partidul. Este...

Realizator: Credeţi că acesta e scopul lor, să-şi creeze notorietate?

Traian Băsescu: Categoric da şi asta reflectă laşitatea acestor oameni. Ei nu au forţă să se ducă în interiorul partidului să spună "asta nu e în regulă", dar este uşor să faci o declaraţie la televizor, să devii important. Nu aşa funcţionează partidele serioase, mai ales în momente de criză. Cred că au destule de observat la partidele de opoziţie. Spre exemplu, eu, dacă aş fi fost parlamentar, pe declaraţia făcută de marele om de stat, care are prezenţă de 1% în Parlament şi e supărat că i s-au tăiat 25% din salariu, l-aş fi făcut pulbere.

Realizator: În interiorul partidului sau în exterior?

Traian Băsescu: Nu, nu. Dacă eram din PDL ca pe o astfel de declaraţie a unuia, care crede că ştie ceva. Sau uitaţi-vă la lipsa de reacţie a acestor politicieni legat de lipsa de soluţii a partidelor de opoziţie. Eu vă spun un lucru: mâine aş chema PNL şi PSD la guvernare, mâine.

Realizator: Poate veţi avea ocazia, dacă trece următoarea moţiune de cenzură.

Traian Băsescu: Dar dacă PDL se mişcă greu, în sensul reformării României, a instituţiilor statului, a ameliorării, a aplatizării deficitelor structurale, pe care le avem, imaginaţi-vă cum ar fi PSD şi PNL, care le-au creat, de altfel. Practic, cu ei, lumea s-ar opri - adică cu declaraţii iresponsabile, Fondul să plece, Fondul să, nu ştiu ce să nu facă...Ce te faci să ai asemenea politicieni la guvernare? Deci, nu poţi. Trebuie....Deocamdată, singura soluţie politică, minim credibilă, că poate să împingă reformele structurale de care România are nevoie pentru a redeveni credibilă, este această alianţă.

Realizator: Pe de altă parte, domnule preşedinte, aţi spus că, în vară, ar fi lipsit puţin, în absenţa primei întâlniri de la Snagov, ca Guvernul să şi cadă.

Traian Băsescu: ... da ....

Realizator: Acum, dacă nu va mai fi încă o întâlnire, există riscul ca Guvernul să cadă? - pentru că opoziţia face anunţuri privind o viitoare moţiune de cenzură.

Traian Băsescu: Doamnă, există acest risc, dar este bine ca opoziţia să ştie bine ce face.

Realizator: Adică?

Traian Băsescu: Dacă este dispusă să facă reformele la care România s-a angajat şi de care are nevoie, foarte bine. Dacă nu este dispusă şi va genera o cădere a Guvernului ca cea de anul trecut, care a avut numai interes politic, premergător campaniei electorale prezidenţiale, să fie guvernul căzut. Dacă o fac în interes politic, bine ar fi să stea reţinuţi, pentru că orice criteriu de evaluare a unei ţări, mai ales când împrumută bani, pleacă de la stabilitatea politică.

Realizator: Cum s-ar putea numi interesul politic al opoziţiei, în clipa de faţă? - pentru care să cadă guvernul.

Traian Băsescu: Dacă are un program cu care vrea să-şi asume reformele structurale pe care acest guvern le împinge înainte, mai greu, mai...dar le face. Dacă are un program prin care să garanteze accelerarea reformelor structurale, de ce nu?

Realizator: Dacă aţi fi pus în situaţia să analizaţi politic ce s-ar întâmpla după o eventuală moţiune de cenzură, ce atitudine aţi adopta?

Traian Băsescu: Atitudinea interesului naţional. Partidele care s-ar angaja pe un program să accelereze reformele structurale, ar fi cele cu care aş face guvernul. Deci n-aş avea nicio ezitare, dacă PSD-ul şi PNL-ul vin cu un program de consolidare a reformelor structurale, să desemnez un prim-ministru care să le aducă la guvernare. N-aş avea nicio ezitare. Dar, cel puţin la momentul de faţă, prin declaraţii şi incompetenţă, îmi confirmă că nu sunt pregătite să vină la guvernare în vreme de criză.

Ambele partide s-au dovedit extrem de vesele la guvernare pe creştere economică, când au putut da la toată lumea să cumpere voturi - fără să se uite la productivitate, fără să se uite la dezvoltare, ci numai la cumpărat de voturi cu bani publici. Apropo de asta: un lucru cu care am fost extrem de nemulţumit în actualul buget - acea repartizare de bani pe obiective de interes pentru fiecare parlamentar.

Cred că trebuie să terminăm, la rectificarea bugetară, cu fanariotismele acestea, pentru că ţara n-are bani de împărţit pe fiecare parlamentar. Ştiu că nu le duc acasă, că au obligaţii în circumscripţiile lor, dar nu e timpul să construim acum biserici din bani publici. Avem alte priorităţi.

Realizator: Pe de altă parte, domnule preşedinte, ...

Traian Băsescu: Avem de construit poduri la inundaţii, drumuri distruse de la inundaţii, diguri.

Realizator: Domnule preşdinte, aţi spus că cele două partide mari din opoziţie au cheltuit mult în perioadele când s-au aflat la guvernare, şi pe creştere economică, dar nu v-ar putea răspunde că au asigurat creştere economică?

Traian Băsescu: Care creştere economică?

Realizator: Aceea din care se cheltuiau aceşti bani.

Traian Băsescu: Păi da, dar au asigurat şi un deficit de 5,4% din Produsul Intern Brut, pe o creştere de 7,1, deci s-au dovedit incapabili să facă o minimă rezervă. Dimpotrivă, şi rezerva care era în Fondul Naţional de Dezvoltare, ca urmare a vânzării BCR-ului şi a unor distribuţii, 3,2 miliarde au făcut-o praf şi au fixat cheltuieli care au devenit cheltuieli fixe în bugetul de stat - pensii, ajutoare sociale, salarii, număr de salariaţi -, deci au generat deficite structurale în bugetul de stat, care acum trebuie corectate. Asta e necazul pe care îl avem. N-au generat ei creştere econnomică, ci stimularea excesivă a consumului şi piaţa imobiliară care ajunsese de neimaginat.

Eu vă asigur că nu se va mai reveni la ce-a fost pe piaţa imobiliară şi îmi doresc să nu se mai revină. Mă uit, sigur, unii vor avea altă părere, mai ales, probabil, economiştii, dar mă uit cu satisfacţie, acum, la ce se în tâmplă în economia românescă - este o creştere a producţiei industriale, vă pot spune că s-a depăşit produţia din 2008, anul de glorie, încep să mişte şi serviciile. Ce este blocat sunt exact construcţiile, care sunt tot pe un minus mare, pe primul trimestru.

Eu cred că nivelul de construcţii şi furia imobiliară de înainte de criză nu va mai reveni. Mă bucură că se produce o revenire sănătoasă a economiei româneşti, care nu mai este bazată nici pe creditele cu buletin - o stimulare excesivă a consumului, care nu ne-a făcut altceva decât să mărim masiv importurile.

Realizator: Poate s-ar putea spune că măream masiv importurile pentru că România nu producea bunurile respective.

Traian Băsescu: Nu neapărat că nu le producea, ajunsesem să nu mai avem, să nu mai preţuim banii. Ajunsesem să-i obţinem prea uşor, şi aici eu o să revin. Sunt categorii care spun că au salariu mic, deşi au o normă de 16 ore pe săptămână. E adevărat că eu am salariu mare după 30 de ani de muncă, iar un stagiar din această categorie, cu 600 de lei pe lună...

Realizator: Avem şi o întrebare, pe site vă întreabă: cum se poate trăi cu aceşti bani? Cu 927 de lei pe lună, se numeşte Cornel Costea şi spune că este profesor titular la liceul "Petru Maior", cu nota 90 la concursul de titularizare.

Traian Băsescu: Doamnă, toţi am avut salarii mici în anumite etape ale carierei noastre, şi eu i-aş spune domnului profesor că dânsul are totuşi 16 ore pe săptămână, iar eu muncesc 16 ore pe zi. Dacă face socoteala la plata cu ora, s-ar putea să constate că e mai bine plătit decât mine pe oră, pe de o parte. Pe de altă parte, toţi mai avem posibilitatea să mai căutăm un job, o jumătate de normă, aşa-i viaţa în capitalism.

Şi trebuie să ne obişnuim să traim cu sentimentul că primul responsabil de viaţa fiecăruia din noi este chiar el, şi nu statul. Statul crează un mediu mai bun sau mai rău, funcţie de ce poate să facă. Nu sunt un politician care să spună, 'ne putem deroba de sta't. Sunt adeptul unui stat responsabil faţă de cetăţenii lui, dar nici nu poţi să ceri statului să distrugă viitorul ţării, împrumutând bani ca să mărească salariile peste ceea ce producem.

Am ajuns deja la o limită, care ne-a adus aproape de un rateu, am trecut la mustaţă de momentul dificil şi vă pot spune că, uitându-mă la cifrele semestrului I, încep să devin optimist şi sunt optimist că România poate să-şi reia creterea economică sănătoasă.

Realizator: Care sunt cifrele pe care le urmăriţi în acest sens?

Traian Băsescu: Industria, creşterea industrială, producţiei industriale şi exporturile, mă uit la agricultură, care, de asemenea, ne va da o usoară creştere anul acesta cu toate inundaţiile...

Realizator: Şi pârjolul de după.

Traian Băsescu:... mă uit la consumul de energie electric, care a crescut, e adevărat, şi din cauza căldurii, este o creştere uşoară a consumului de eenrgie electrică, dar şi economia, industria consumă. Nu aş vrea să mai revenim la o creştere economică bazată pe sectorul imobiliar exploziv şi extrem de speculativ sau pe credite cu buletinul. Aş vrea să avem o creştere economică sănătoasă. Se prefigurează condiţiile pentru acest lucru, aşa cum privesc eu... Un lucru poate îmbucurător, încă nu sunt cifrele oficiale. S-ar putea să avem plus 0,1 - 0,2% în trimestrul III...

Realizator: Importantă e tendinţa.

Traian Băsescu:...faţă de trimestrul I... în trimestrul II faţă de trimestrul I. Deci cred că dacă nu am fi fost în situaţia să aplicăm TVA-ul crescut, cred că şi trimestrul III şi IV ar fi fost cu creştere pozitivă.

Realizator: Vă temeţi că, dimpotrivă, în trimestrele III şi IV s-ar inversa această tendinţă de creştere fragilă, dar creştere?

Traian Băsescu: Categoric da, pentru că s-au introdus două elemente, unul de rectificare a cheltuielilor cu aparatul bugetar, care ... această reducere de 25%, care, în mod cert, reduce puterea de cumpărare, şi element de reducere a puterii de cumpărare, a capacităţii oamenilor de a consuma a fost şi creşterea cu 5% a TVA-ului. Deci cele două suprapuse nu ne mai pot da speranţa că vom avea o creştere pozitivă sau măcar zero anul acesta.

Realizator: Dar în ce condiţii, domnule preşedinte, după ce s-ar consolida o creştere economică sănătoasă, ar putea să fie pusă în discuţie creşterea din nou a salariilor în sistemul bugetar?

Traian Băsescu: Oricând se poate pune în discuţie. Problema este când e bine.

Realizator: Dar când e bine? Când e bine să se facă?

Traian Băsescu: Eu cred că după ce se parcurge procesul de restructurare.

Realizator: Până al ce nivel de restructurări şi în cât timp?

Traian Băsescu: Înainte de sfârşitul anului. Deci acest proces, spre exemplu, luate la analiză actele normative emise până acum ar duce la o reducere de personal de 74 de mii de posturi. Ei, trebuie şi implementată această reducere de personal. Şi eu cred că atunci când vom constata că a fost implementată, putem discuta care sunt soluţiile să rămânem într-un fond de salarii convenit cu Fondul, care nu poate fi mai mare de 39 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă o reducere de trei miliarde de lei în fondul de salarii faţă de anul acesta. După ce se implementează aceste măsuri, se poate discuta.

Realizator: Şi dacă aceste măsuri sunt implementate până la sfârşitul anului, e posibil ca la începutul anului viitor să fie luate în discuţie...

Traian Băsescu: Nu vreau să fac predicţii optimiste, care eventual să nu se realizeze. Cheia discutării subiectului, revenirii sau revenirii parţiale asupra cuantumului salariilor nu este nicăieri în altă parte decât în aplicarea cu rigurozitate a actelor normative emise.

Realizator: Domnule preşedinte, o altă întrebare care a fost primit pe site-ul România Actualităţi şi face o aluzie la o declaraţie, pe care aţi făcut-o recent, semnează un tânăr şi vă întreabă aşa: "Îi sfătuiţi pe cei care au plecat în străinătate să se mai întoarcă în România? Şi dacă da, când?"

Traian Băsescu: Categoric da şi ei se vor întoarce, pentru că mă uitam, cred că cea mai mare parte dintre ei au investit banii câştigaţi în casele lor, ori şi-au făcut case noi, ori şi-au modernizat casele existente, ori au cumpărat pământ. Deci aceşti oameni se vor întoarce, dars e vor întoarce atunci când în România va fi mai avantajos să lucrezi decât lucrând în Italia.

Deci oamenii nu sunt dezrădăcinaţi de ţară. Îşi iubesc ţara. Aici îşi trimit economiile, aici îşi trimit resursele pe care le acumulează, cât muncesc în Italia, în Spania, în Germania, în Franţa, în Marea Britanie, dar vor reveni atunci când va fi mai avantajos să lucreze în România şi, atenţie, nu spun că atunci când va fi acelaşi salariu în România ca în Italia, pentru că ei au multe alte costuri, stau în chirii, trebuie să mănânce - atunci când veniturile în ţară vor fi acoperitoare pentru suma netă cu care rămân acum, muncind în Italia sau în Spania.

Deci, atunci cred că va fi momentul revenirii şi vă pot spune că privesc cu speranţă la această perspectivă, pentru că de acolo va veni o forţă de muncă ce a învăţat exigenţele muncii în capitalism, deci, o forţă de muncă bine calificată şi care lucrează. Mă uitam la un constructor, e un constructor, nu spun care anume, nu va gândiţi la ...

Realizator: Marile firme care...

Traian Băsescu: Nu, nu, un constructor - e greu să lucrezi în construcţii, acum - şi are program de la 8:00 la 16:00. Păi, un constructor în Italia, în Spania, pe timp de vară, programul este zi lumină. Şi, acest constructor, cum dau primele ploi din toamnă, va merge să spună că a venit iarna şi mai venim la muncă la primăvară. Nu aşa se poate lucra. Ce vă spun nu este o poveste, este ceva ce văd în fiecare zi: o firmă care lucrează, undeva, aproape de mine, 8:00 - 16:00.

Realizator: Dar, poate mai au muncitorii un al doilea job, după aceea.

Traian Băsescu: Nu ştiu, doamnă, dar constructorul când îşi termin lucrarea?

Realizator: Domnule preşedinte, mai avem două minute din această emisiune şi nu aş vrea să ratăm un subiect de politică externă, vizita...

Traian Băsescu: Doamnă, nu vreau, eu, să ratăm un subiect extrem de important: în agricultură avem două milioane de hectare de pământ nelucrate, nu ale statului, ci sunt mici fermieri care au trei, cinci, două, patru, hecatare. Este rău şi, trebuie să vedem dacă nu cumva acest venit minim garantat mai mult rău a făcut decât bine.

Realizator: Vă referiţi la subvenţiile pentru agricultori, pentru...

Traian Băsescu: Nu, mă refer la venitul minim garantat, care dă o alternativă muncii pământului. Nu vorbim de faptul că în agricultură avem următoarea situaţie: lucrezi sau nu lucrezi pământul, primeşti subvenţii.

Realizator: Da.

Traian Băsescu: Mă tem că trebuie să facem ceva, apropo şi de extinderea bazei de impozitare. Este inadmisubil să primeşti subvenţia şi să nu lucrezi pământul, dar asta e regula Uniunii Europene, pentru că ei aun plecat de la premisa că nu se lucrează pământul...

Realizator: Din cauză că nu există bani... din cauză că e prea dezavantajos.

Traian Băsescu: Nu. Nu se lucrează pământul, pentru că sunt ani în care siprafeţe de teren trebuie lăsate necultivate că nu ştiu ce culturi a avut înainte, dar la noi a devenit o practică să încasezi 100 de euro pe hectar subvenţie şi să nu îl lucrezi şi sunt două milioane de hectare de teren arabil, care nu au fost lucrate anul acesta. Va trebui să stimulăm prin pârghii de impozitare lucrarea pământului.

Realizator: Domnule preşedinte, nu ştiu dacă mai avem timp - emisiunea noastră este la final - doar o întrebare legată de vizita preşedintelui Israelului, Shimon Peres, începe astăzi...

Traian Băsescu: Mâine.

Realizator: Astă seară... mâine, vizita în România, vizită de stat... Este un lucru rar.

Traian Băsescu: N-aş zice, dar e cu semnificaţiile lui. După ce a fost preşedintele Abbas, acum o lună... primim şi vizita preşedintelui Peres. Noi suntem o ţară credibilă şi prin politica tradiţională, dar şi prin dezvoltările din ultimii ani. Eu am vizitat Israelul tot în vizită de stat, am vizitat Palestina, Ramallah-ul în vizită de stat, am avut întâlniri cu toţi ambasadorii de la Liga Arabă, expunând punctul nostru de vedere cu privire la conflictele din Orientul Mijlociu şi cred că suntem o ţară credibilă.

Realizator: Domnule preşedinte Traian Băsescu, mulţumim foarte mult pentru prezenţă, astăzi, la Radio România Actualităţi.