Dan Suciu, BNR: Avem cea mai mică dobândă de politică monetară din zonă

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (6 septembrie, ora 8:30) - Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu - La "Matinal" trebuie să vorbim despre ceea ce se întâmplă la Banca Națională.

Banca Națională a crescut dobânda cheie de la 5,5 la 6,25%, în pofida faptului că așteptările pieței vizau o creștere mai redusă, cu numai 0,5 puncte procentuale.

Astfel, rata dobânzii de politică monetară a ajuns acum la un nivel de peste 3 ori mai mare față de începutul anului.

În aceste condiții este de așteptat ca ratele noastre la bănci să crească din nou, întrucât dobânzile interbancare pe baza cărora se calculează și indicii folosiţi la stabilirea ratelor împrumuturilor în lei cu dobândă variabilă vor înregistra majorări în perioada următoare.

Discutăm pe acest subiect cu invitatul "Apelului matinal", Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României. Bună dimineața!

Dan Suciu: Bună dimineaţa!

Daniela Petrican: Așteptările pieţei vizau o creştere mai redusă a dobânzii cheie, cu numai 0,5 puncte procentuale. Să înţelegem că estimările BNR sunt mai pesimiste?

Dan Suciu: Da. Aşteptările erau împărţite între 0,75 și 0,5; şi aş putea spune că, da, evaluarea noastră este puțin mai pesimistă decât cea a băncilor. Pesimistă în sensul în care presiunile inflaţioniste continuă şi, din păcate, avem un transfer rapid al creşterii, repet, din sectorul energetic în domeniul procesării alimentelor. Principalul motiv de creştere a inflaţiei în această ultimă perioadă a fost preţul la alimentele procesate. Şi acest lucru s-a văzut, cred că toată lumea a simţit acest lucru. Dar am văzut că această creştere a preţurilor la alimente vine într-adevăr din preţurile la energie. Am avut nişte cifre importante în ultima perioadă care ne-au creat acest cadru, şi anume, o creștere semnificativă a prețurilor la producția de energie. Deci, lucrurile sunt cumva circumscrise acestei situați. Nu sunt alte motive de creştere, dar creșterea a fost importantă și tocmai pentru a stăvili această creştere a trebuit să venim la Banca Națională cu creșterea 0,75 de puncte procentuale.

Daniela Petrican: Vom asista în continuare la o creștere a inflației. Există eventuale noi estimări ale Băncii Naționale cât timp va continua acest proces?

Dan Suciu: E o zonă de incertitudine foarte ridicată, din păcate. Vom veni cu date ceva mai concrete la începutul lunii noiembrie, pentru că sunt foarte multe schimbări şi, din păcate, nu neapărat în bine. Dar dacă e să vorbim de o tendință, această tendință, după evaluările noastre, arată în felul următor: vorbim mai degrabă de un platou cu ușoare variații în sus, adică o ușoară creștere, dacă vom vorbi de creștere. Partea de importanţă foarte mare a creşterilor de preţuri s-a produs deja, dar nu am intrat deja în această tendinţă descendentă pe care o anticipam cândva că va începe în trimestrul al treilea.

Daniela Petrican: Avem o creștere a dobânzii de peste trei ori față de începutul anului, iar creditele în lei, deși ar fi trebuit să asigure o anumită liniște pentru persoanele care s-au împrumutat în moneda în care primesc salariul, provoacă acum multora frisoane. Există simulări? Este luată în calcul presiunea în creștere asupra celor care plătesc rate la bănci și, de ce nu, limita lor de suportabilitate?

Dan Suciu: Da, evident. După cum vedeți, Banca Națională, în termeni comparativi cu ce s-a întâmplat /.../ - acesta este termenul de reper şi în comparație cu care /.../, nu putem să avem alte comparaţii -, a fost mult mai prudentă în ceea ce înseamnă creșterea dobânzii. Suntem cu cea mai mică dobândă din zonă. Tocmai paşii aceștia de creștere prudentă a dobânzii au fost determinaţi la Banca Națională de preocuparea de a nu avea o creștere forţată a acestei dobânzi, care să implice costuri și probleme suplimentare - evident că sunt şi acum, nu?, nu negăm -, dar puteau fi în continuare și mai mari dacă am fi avut un alt alt tip de politică. Dacă ne uităm la statele din jur, vedem că au dobânzi mult mai mari decât avem noi şi o inflaţie, din păcate pentru ei, mult mai mare. Şi repet: aceşti termeni comparativi ne arată, de fapt, cum am fi putut sta, dacă am făcut bine ce am făcut, pentru că e o situație de presiune inflaţionistă europeană, regională, și atunci mizez încă o dată pe această comparație. Comparaţia arată în felul următor: în Ungaria avem undeva o inflaţie care se apropie de 19%, dobânda este 13%; în Polonia și Cehoslovacia se apropie de 7% și inflaţia este undeva peste 16%. Deci, lucrurile sunt extrem de complicate peste tot. Noi am avut o creştere foarte gradualizată a dobânzii, tocmai în ideea de a nu crea presiuni suplimentare sau să temperăm aceste presiuni atât cât se poate şi de a-i proteja cât se poate în condiţiile date pe cei care au credite în lei.

Daniela Petrican: Indicele ROBOR pare mai stabil pentru moment. Ce se va întâmpla în continuare însă cu IRCC? La ce să ne așteptăm?

Dan Suciu: Indicele ROBOR este ceva mai stabil, pentru că el în partea /.../, apoi aceste creşteri de dobândă, scuzaţi-mă, pe care Banca Națională le-a făcut. Spuneaţi la început de pesimismul şi optimismul viziunii pieţei. La un moment dat, piaţa a fost mult mai pesimistă în ceea ce înseamnă evoluţia inflaţiei în România şi atunci am avut această creştere semnificativă a ROBOR-ului peste 8%. Deci, cumva ei anticipau sau se anticipa o situaţie mult mai complicată şi, în termenii aceştia comparativi, cum am încercat să sugerez, s-a văzut că la noi inflaţia este ceva mai mică. Deci, parte din creşterea aceasta este cumva încorporată în ROBOR. IRCC-ul, IRCC-ul /.../ el este rezultatul unor calcule făcute pe baza unor tranzacţii din ultimele luni. Deci, cumva putem anticipa această evoluţie, pentru că sunt deja date istorice. El va creşte, evident că va creşte. Situaţia, am spus-o de la bun început şi cred că toţi cei din piaţă au spus, vedeţi că IRCC-ul dă un moment de respiro, dacă e să spunem aşa. El priveşte în urmă, dar vine în urma ROBOR-ului.

Daniela Petrican: Inflaţie, încetinirea creşterii economice sau chiar la orizont o recesiune. Cum arată prognoza Băncii Naţionale pentru acest sfârşit de an şi chiar pentru 2023? La ce vă aşteptaţi în continuare?

Dan Suciu: Evident că vorbim în întregul spaţiu european de o presiune inflaţionistă şi de un risc semnifiactiv de recesiune. Partea bună, dacă pot să spun aşa, este că pentru România nu întrevedem o recesiune în trimestrul acesta, cel puţin, aşa că anul 2022 va fi un an de creştere economică. Este partea bună a ceea ce am reușit să facem, pentru că creșterile acestea treptate de dobândă nu au inhibat complet creditarea. Ea a avut rolul ei în creșterea economică și iată că acum se întrevede o încetinire semnficativă a activității. Per total, pentru 2022 nu vorbim de recesiune. Vom veni cu date suplimentare pentru ce înseamnă 2023, după evaluările pe care le facem în aceste luni, în această lună, dar e clar că avem o situație de incertudine foarte ridicată. Sunt atât de multe incertitudini și elemente de schimbare, după cum vedeți, legate, poate, de politica energetică și de conflictul din Ucraina, de aici vin marile incertitudini care au impact și asupra pieței românești, încât e foarte dificil să faci o prognoză corectă și pe termen mediu. Dar vom încerca să schițăm o evoluție, eventual și în funcție de datele pe care le mai putem acumula pentru luna octombrie, așa încât să vedem cum vedem anul 2023, care, într-adevăr, este amenințat de recesiune, inclusiv în România, pentru că depindem foarte mult de ceea ce se întâmplă cu partenerii noștri economici, care sunt statele din Uniunea Europeană.

Daniela Petrican: Vă mulțumim pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României.