Criza economică mondială şi controlul criminalităţii

Prof. univ. dr. Serge Brochu a participat la cel de-al XVI-lea Congres Mondial de Criminologie de la Kobe, Japonia, care a avut loc între 5-9 august 2011.

D-le profesor Serge Brochu, cel de-al 16-lea Congres Mondial de Criminologie a ajuns la sfârşit. Ne-aţi putea spune care sunt concluziile reuniunii?

Serge Brochu: Cred că sunt multe concluzii deoarece, în fiecare zi, am avut atât sesiuni plenare cât şi lucrări pe secţiuni. De fapt, astăzi vorbeam despre pedeapsa cu moartea şi a fost interesant să vedem că multe ţări, în Asia, au poziţii diferite cu privire la acest aspect. De exemplu, în China pedeapsa cu moartea este – din păcate – aplicată foarte des, în timp ce în alte ţări comparabile cu China (cum ar fi India), deşi este menţinută încă în legislaţie, pedeapsa capitală nu mai este aplicată. Sunt, deci, multe moduri de a ne adapta la problema criminalităţii dar nu suntem siguri că măsurile represive sunt soluţia cea mai potrivită.

Audio: Interviul cu domnul Serge Brochu.

La antipodul acestor exemple este foarte importantă experienţa Japoniei unde după cutremurul din martie, criminalitatea a scăzut semnificativ...

Serge Brochu: Cred că japonezii sunt un popor foarte rezilient, adică extrem de rezistent la şocuri. Au capacitatea de a renaşte din propria lor cenuşă. Ei au trecut prin multe experienţe terifiante. Vorbeam mai devreme despre cutremurul din Kobe din 1995, apoi despre experienţa recentă de la Fukushima, dar dacă mergi prin restaurante, pe străzi, vezi că oamenii continuă să fie zâmbitori. Cred că puterea lor principală vine din rezilienţă şi că ar putea construi din nou totul de la început.

Ar putea fi extinsă această experienţă şi în alte ţări ? În Europa sau în SUA?

Serge Brochu: Cred ca rezilienţa2 este atât un element cultural cât şi un element individual. Ştim că unii oameni sunt mai rezistenţi decât alţii. Aş spune că unele culturi au dezvoltat aceasta capacitate mai mult decât altele, iar Japonia face parte din prima categorie. Nu ştiu cum ar putea fi dezvoltată această trasătură în alte ţări.

În opinia dvs, care este problema principală a criminologiei, atât în viitorul apropiat cât şi pe termen lung?

Serge Brochu: După părerea mea, una dintre problemele importante atât în Europa cât şi în America de Nord este faptul că, în ciuda scăderii ratei criminalităţii, oamenilor le este din ce în ce mai teamă. În zilele noastre, intervenţiile poliţiei se desfăşoară mai în forţă decât ar impune-o numărul şi gravitatea infracţiunilor reale pentru că poliţiştii acţionează la nivelul fricii pe care populaţia o are faţă de crime. Această mentalitate trebuie schimbată şi cred că mijloacele de informare în masă pot ajuta foarte mult dacă, în relatările lor, ar adăuga şi informaţia că rata criminalităţii este în scădere. Este important să se vorbească despre crimele produse şi presa trebuie să informeze despre faptele de acest fel doar că, uneori, oamenii tind să exagereze imaginea lor despre crime. Situaţia este determinată şi de tendinţa de a vorbi prea mult despre acest subiect când, de fapt, în multe ţări se înregistrează o scădere generală a infracţiunilor cu violenţă. Ca atare este important ca media să vorbească despre infracţiunile de acest gen dar este de asemenea important să menţioneze faptul că ele sunt în scadere.

Aţi vrea să dezvoltaţi acest subiect al relaţiilor dintre criminologi şi mass-media?

Serge Brochu: Sigur că este importantă această relaţie dar tot atât de adevărat este şi faptul că nu avem suficiente contacte. Ar fi foarte bune dacă am lucra mai mult împreună. Aceasta pentru că, pe de-o parte, presa are informaţii pe care criminaliştii nu le au, iar pe de altă parte, specialiştii cunosc numeroase aspecte pe care jurnaliştii nu le ştiu fiindcă că lipseşte expertiza în domeniu. Cred că o colaborare ar fi cea mai bună cale de a avansa mai mult înţelegerea noastră asupra fenomenului criminalităţii şi fricii de crime.

Care sunt relaţiile dintre criminologi şi politicieni? Consideraţi că politicienii acordă suficientă atenţie problemelor sugerate de oamenii de ştiinţă?

Serge Brochu: Depine de ţară şi de politicieni. În general, am tendinţa să cred că politicienii nu au încredere în spusele criminologilor şi nu le acordă foarte multe importanţă deoarece de multe ori aceştia din urmă propun programe de prevenire care au efect pe termen lung. Problema este că, în multe ţări, politicienii doresc să fie realeşi dar, dacă măsurile sunt scumpe şi vor avea un impact – să spunem – în următorii zece ani, soluţiile oferite de oamenii de ştiinţă nu vor avea mare importanţă, pentru că ei vor fi realeşi la anul sau peste 2 ani, nu de-abia peste 10 ani! De aceea, ei au nevoie de măsuri eficiente pe termen scurt. Deseori criminologii nu pot da un astfel de răspuns.

Câţi politicieni şi jurnalişti răspund invitaţiei de a participa la reuniunile criminologilor?

Serge Brochu: Din nou, depide de ţară şi de contactul pe care îl avem cu jurnaliştii. Acolo unde suntem în relaţii strânse, presa vine alături de noi. Dar jurnaliştii au nevoie să-şi vândă produsul. Desigur, cititorii nu sunt interesaţi de aspectele teoretice, dar dacă vorbim despre chestiuni ceva mai practice, s-ar putea să arate un interes mai mare. În orice caz, ziariştii nu sunt întotdeauna interesaţi de ceea ce comunicăm noi şi personal pot înţelege această situaţie.

Ce credeţi că ar trebui să facă mass-media, criminologii şi politicienii pentru a îmbunătăţi starea de fapt?

Serge Brochu: Nu ştiu ce să vă spun în legatură cu media şi politicienii, însă criminologii ar trebui să îşi adapteze limbajul pentru că dacă utilizăm cuvinte şi termeni abstracţi, nu vom fi capabili să atragem nici jurnaliştii nici politicienii. Ca atare, trebuie să ne adaptam pentru a transforma cunoştintele noastre în cuvinte care pot fi înţelese şi puse în practică.