Coşul de solidaritate, "o măsură populistă"

Dle preşedinte, discutăm la o zi de la prezentarea concluziilor delegaţiei FMI, Băncii Mondiale şi UE, şi experţii internaţionali pur şi simplu au spus că au fost îndeplinite toate criteriile, că România şi-a respectat cu fermitate angajamentele şi - citez din comunicatul FMI - că stă bine din punct de vedere al creşterii economice şi al inflaţiei dar, avertizează tot ei, atenţie!, atenţie la o serie de lucruri nu puţine şi nu uşoare. V-aş întreba în primul rând în ce cheie citiţi mesajul prezentat ieri de delegaţie? Cât de optimişti să fim?

Traian Băsescu: Dacă vreţi să fiu foarte sincer, eu nu am avut şi nu am nevoie de mesajul delegaţiei FMI ca să ştiu situaţia ţării.

Noi, în schimb, da.

Audio:Interviu realizat de Carmen Valică cu preşedintele României Traian Băsescu.

Traian Băsescu: Dar... Nu cred. Se pare că de foarte multe ori nu aţi vrut să o ştiţi, pentru că v-a fost comunicată tot timpul. S-a comunicat public din acest punct de vedere. Nu dvs neapărat! Dar au fost campaniile de denigrare, de intoxicare şi nu s-a văzut foarte bine mesajul. Realitatea este că urmare a sacrificiilor pe care le-au făcut românii, pentru că ei au fost plătitorii principali ai acestei crize, România şi-a restabilit echilibrele macroeconomice.

Nu o să le explic pentru că bănuiesc că sunt mult prea tehnice, dar putem considera că suntem pe un trend de reducere a deficitului bugetar, deci împrumutăm de pe piaţă mai puţini bani ca să plătim salariile, pensiile, decât am împrumutat în 2009-2010 şi obiectivul este ca anul viitor să împrumutăm mai puţin, în aşa fel încât să nu mai fim atât de dependenţi de tot ce se întâmplă în exterior din punct de vedere al plăţii salariilor, a datoriilor ş.a.m.d. Deci...

În acest moment, stăm mult mai bine decât multe ţări europene din acest punct de vedere.

Traian Băsescu: Da, o să spun şi vă rog să nu fiu acuzat de exagerări, România stă mai bine decât Italia, stă mai bine decât Spania, stă mai bine decât Irlanda, decât Portugalia, decât Grecia şi decât multe alte ţări. Stă mai bine din punct de vedere al echilibrelor macroeconomice şi al nevoilor de a împrumuta bani de pe pieţe externe. În acelaşi timp, însă, şi semnalul meu şi mesajul FMI este, atenţie!

România este încă fragilă! Şi o să vă dau o explicaţie: au fost câţiva politicieni care au aflat şi nu este niciun secret că România a reuşit să facă venituri cu 451 de milioane de lei mai mult decât a fost planificat.

De asemenea, România a reuşit să cheltuiască mai puţin cu aparatul de stat, cheltuieli materiale plus cheltuieli cu forţa de muncă, 1 miliard - 1,4 miliarde. Asta înseamnă în total 2 miliarde de ron..

Tradus, înseamnă aproape o jumătate de miliard de euro pe primul semestru. Sigur, de aici a pornit marea discuţie. Putem mări salariile. Nu este corect spus mărit, putem da înapoi bugetarilor câteva procente imediat.

Până la urmă un gând firesc, dat fiind că au fost tăiate temporar acele salarii...

Traian Băsescu: Un gând firesc dar necinstit, doamnă, necinstit în raport cu realitatea, pentru că cei care au lansat zvonurile legate de acest subiect au uitat să spună că România trebuie să completeze deficitul de la fondul de pensii care nu e de două miliarde, cât avem în plus pe semestrul I, este de 14,2 miliarde de lei.

Înţeleg că au greşit...

Traian Băsescu: Reţineţi:14,2 miliarde de lei - sunt bani pe care trebuie să-i împrumutăm. Dacă am făcut o economie pe semestrul I, de ce să nu utilizăm cele două miliarde pentru a acoperi din această gaură uriaşă de la fondul de pensii, care e 14,2 miliarde de lei, repet.

Înţeleg din discuţiile din ultimele zile că au greşit cei care au vorbit despre această revenire la salariile din 2010 din octombrie sau, mă rog, imediat, pentru că pentru 2012, pentru anul viitor, inclusiv premierul Emil Boc spune că va exista această treptată revenire, o majorare totală de 15%.

Traian Băsescu: Doamnă, promisiunea publică a fost că vom încerca să acoperim banii reţinuţi bugetarilor începând cu 1 ianuarie 2012, pentru că încă ne aflăm într-o situaţie dificilă, fragilă. Ştim de unde am împrumutat bani deja să ţinem deficitul acoperit cu banii împrumutaţi, putem plăti pensiile, putem plăti salariile, dar orice mişcare greşită poate fi asemănată cu greşeală unuia care merge pe o sârmă. România este în această situaţie de a merge pe sârmă, cu atenţie, fără populisme, cu pragmatism şi cu responsabilitate.

Dvs credeţi că eu sau premierul Boc n-am fi bucuroşi să spunem "dăm mărire 10%, 15%, 30% la pensii, la salarii". Orice om politic ar vrea să facă treaba asta. Marea problemă este ziua de mâine. Uitaţi-vă cât de greu s-a luat - eu am urmărit pe CNN, pentru că mă interesa în mod deosebit - decizia în Congresul SUA, pentru ca SUA să continue să mai împrumute bani. ealizator: Şi pe ultima sută de metri.

Traian Băsescu: Dar modul cum s-a făcut a dat un efect prost pe piaţă, pentru că nu s-a acceptat nicio măsură, cel puţin în momentul de faţă, de restructurare a economiei americane. Deci semnalul pe bursele asiatice a fost imediat şi negativ, cu privire la modul cum se va finanţa defcitul SUA, modul cum se vor împrumuta banii fără să se ia măsuri în economie, lucru valabil pentru multe alte ţări - şi pentru Italia şi pentru Grecia şi pentru Spania, ca şi pentru România.

Deci nu suntem o insulă izolată care are restanţe. Numai că noi am avut forţa politică să o facem nu spun chiar la timp, dar mai devreme decât au făcut-o alţii.

În acest moment, pentru anul viitor se preconizează cel puţin speranţa unei majorări. Şi premierul şi şeful delegaţiei FMI au spus că ar putea exista o...

Traian Băsescu: Aşa e! Dacă nu apare un derapaj, obiectivul nostru este ca începând cu ianuarie să continuăm procesul de recuperare a salariilor tăiate. Ce vreau însă să fie foarte clar: în momentul de faţă nu suntem în măsură să spunem cât, pentru că România este dependentă de ce se întâmplă în UE şi pe plan global. Din păcate, unul din pilonii noştri de creştere fundamentali care este legat de exporturi este periclitat, pentru că se produce o încetinire chiar a economiilor care s-au relansat încă de anul acesta, cum a fi economia Germaniei sau a SUA.

Înţeleg însă că agricultura ar putea fi pe toamnă o bază pentru a menţine această stabilitate.

Traian Băsescu: Aşa este, aşa este, avem norocul unei bune producţii agricole şi ea a fost încurajată şi de faptul... această reuşită pe care ne-a da-o Dumnezeu prin condiiile climatice a fost încurajată şi de faptul că, oricât ne-a fost de greu, agricultorii şi-au primit subvenţiile la timp.

Şi cele de la Uniunea Europeană şi cele din bugetul de stat. Deci, spre deosebire de alţi ani când erau întârzieri; şi crescătorii de animale şi lucrătorii pământului şi-au primit subvenţia la timp.

A fost un efort mare dar s-a făcut, pentru că noi trebuie să înţelegem: dacă nu reuşim să mişcăm economia, bunăstarea nu poate fi decât artificială, demagogică, fie că vorbim de investiţii, fie că vorbim de agricultură, trebuie să ştim că resursa cea mai mare de creştere nu este să împrumutăm bani să mărim salariile şi pensiile, ci să creştem performanţa economică.

Nu putem şti, spuneţi şi dumneavoastră şi premierul şi Jeffrey Franks ce se va întâmpla exact în perioada următoare, în toamnă sau anul viitor. Se vorbeşte acum de o posibilă creştere economică la anul de 3,5% - 4%. Jeffrey Franks a spus ieri că în contextul acestei creşteri se pot face, se vor putea face unele lucruri, dar nu toate şi nu multe.

Şi el a spus într-un interviu acordat ieri, ori taxe mai mici, ori salarii mai mari; deocamdată nu se pot face amândouă. V-aş întreba, - decizia aparţine guvernului în final - ce variantă aţi recomanda? Clasa politică merge acum pe varianta cât se poate să majorăm salariile. raian Băsescu: Şi eu susţin că în primul rând am tăiat oamenilor salariile. Este prima obligaţie pe care o avem să le refacem salariile.

E o chestiune de soldiaritate, de onestitate?

Traian Băsescu: Nu numai de solidaritate, dar şi de corectitudine a guvernului în raport cu proprii cetăţeni şi aici, sigur, vorbim de aparatul bugetar. Sunt totuşi 1,2 milioane de oameni care au suportat cel mai dramatic factura restrângerii cheltuielilor în 2010 şi în 2011.

Nu putem să spunem "am uitat de voi", dar ne trebuie garanţia stabilităţii veniturilor bugetului de stat ca să nu mai fim în situaţia din 2008 când s-au mărit sporuri, salarii şi toate, şi pe urmă n-am mai avut venituri în buget să plătim ce s-a angajat în 2008.

Pentru că taxe mai mici ar putea fi un fel de motor la nivelul la care poate fi.

Traian Băsescu: Aşa este, dar după plata datoriilor pe care le avem către proprii cetăţeni, salariile tăiate trebuie recompuse, readuse la nivelul la care au fost, pe urmă putem gândi şi un sistem de taxe redus. Amândouă simultan nu se pot face. Este exclus.

Aşadar salariile sunt, ar trebui să fie prioritatea, în măsura în care acest lucru e posibil.

Traian Băsescu: Readucerea salariilor la nivelul de la care s-au tăiat, nu creşteri de salarii, pentru că aici nu vorbim de o creştere. Vorbim de ceva ce statul trebuie să dea înapoi cetăţenilor lui.

Creditele au fost menţionate recent de Banca Naţională ca fiind o problemă serioasă în acest moment şi se leagă de intrat în şomaj, de venituri mai puţine, iată, pentru bugetari; din nou se leagă de evoluţia sistemului bancar.

Cum vedeţi soluţii la aceste lucruri care dintr-o decizie de a reduce cheltuieli, disponibilizăm, reducem salarii, dar asta are efecte în societate, în credite, în cumpărături?

Traian Băsescu: Aşa este. Deci toţi ştim şi nimeni n-a fost inconştient când a luat măsurile. Ştim dificultatea în care am pus cetăţenii când am redus salariile, când am mărit TVA-ul. O ştim foarte bine, însă trebuie să plecăm de la realitatea că şi România ca multe alte ţări se află într-o perioadă de criză economică aproape generalizată pe glob.

Nu ştiu, nu sunt eu în măsură să apreciez personal, dar am înţeles de la mulţi economişti că suntem într-o criză economică mai puternică decât cea din 1929, deci o criză extrem de puternică. România este în acest context, nu suntem o insulă izolată şi măsurile trebuie luate. În ceea ce priveşte cei cu credite, aici trebuie să fiu foarte sincer: când angajăm un credit trebuie să fim responsabili.

Economia de piaţă te lasă să faci credite, băncile sunt bucuroase să împrumute bani cu dobânzi bune, mai ales că îţi pui garanţie apartamentul, mai pui şi pământul, mai pui şi... de toate.

Mai ales că îţi pui garanţie apartamentul, mai pui şi pâmăntul, mai pui şi de toate. Dar toţi trebuie să fim responsabili. Suntem într-o economie de tip capitalist.

Şi sugeraţi că ar trebui să reuşim să mişcăm economia, să se...

Traian Băsescu: Economia este prioritatea. Teoria din timpul Guvernului Tăriceanu - creştere economică prin consum - s-a dovedit un dezastru pentru români şi nu numai pentru români.

Nu neapărat şi nu 100%. Adică consumul este un motor economic.

Traian Băsescu: Nu, nu poate fi principalul motor economic. Dezvoltarea este, investiţiile sunt..., trebuie să fie de acum principalul motor economic şi consumul să acompanieze investiţiile.

Tocmai acestea sunt criticile care se aduc la adresa guvernului: prea puţine măsuri concrete de dezvoltare, investiţiile. Nu sunt criticile de acum, ele intră şi într-un stil clasic de critică. Dar, având situaţia aceasta economică, sunt pârghii care nu au fost folosite?

Traian Băsescu: Nu cred. Pârghiile pe care le-am avut la îndemână au fost folosite. O să vă spun un lucru care îi va face pe foarte mulţi să tune şi să fulgere. Dincolo de lista lungă de măsuri, de stimulare a angajării, de garanţii pentru mici afaceri, deci, dincolo de lista lungă, vă pot spune că România a avut şi anul trecut şi anul acesta cel mai ridicat procent din Produsul Intern Brut destinat investiţiilor, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, pentru că asta a fost politica guvernului: să creeze minimum de locuri de muncă, atât cât poate, de câţi bani are.

Eu nu spun că au fost bani suficienţi, dar România a avut şi anul trecut şi anul acesta cel mai ridicat procent din Produsul Intern Brut din Uniunea Europeană alocat investiţiilor şi acest lucru s-a văzut. Şomajul mediu este 9,4% în Uniunea Europeană, în România este 7%, pe primul trimestru, nu ştiu, să vedem trimestrul II.

Aţi spus şi dvs că au fost totuşi prea puţine investiţii. Iată, avem un deficit păstrat bine în criterii, dar nu toate motivele care ne-au dus aici sunt cele pozitive.

Traian Băsescu: Da, dar atâţi bani au fost pentru investiţii. Atât s-a putut. Dacă am fi avut mai mulţi bani, se făceau mai multe investiţii, să fiţi sigură de asta. Spre exemplu, îmi aduc aminte cu supărare că s-a sistat finanţarea autostrăzii Bucureşti - Ploieşti. S-a început, s-a sistat, să sperăm că totuşi anul ăsta reuşesc să termine ăştia 50 de kilometri, să nu mai avem problemele de pe DN1, dar sistarea a fost generată de lipsa de resurse.

Şi imaginea aceasta a inauguratului de 10 km, 20 km are în ultima perioadă un efect invers. Cum credeţi că poate înţelege populaţia chiar ce se face exact sau ce nu se face?

Traian Băsescu: Doamnă, păi, dacă nici asta nu s-ar face, ce-ar mai înţelege populaţia?

Încă 20 km şi inaugurăm! E o stare de... dezamăgire.

Traian Băsescu: E foarte greu, eu nu prea mă duc la investiţiile astea, la inaugurări, am avut şi eu vremea mea când mă duceam când eram ministru, dar cred că guvernul are obligaţia să arate ce se face, atâta timp cât mediul mediatic în care evoluează este unul atât de ostil în care îi spune de dimineaţă până seara: nu se face nimic, e dezastru în România. De fapt, a fost cea mai urâtă campanie dusă de mijloacele, de mare parte din mijloacele mass-media, care şi-au dorit eşecul. Susţinută de politicieni, foarte mulţi dintre deţinătorii privaţi de mijloace media şi-au dorit din suflet eşecul, pentru că ei s-au îmbogăţit pe perioada când...

Dincolo de aceasta..., bănuiesc că efectele asupra economiei personale a unui om nu sunt majore din acest punct de vedere.

Traian Băsescu: Când erau lucrurile neclare în România. Cum?

Bănuiesc că efectele asupra vieţii oamenilor din România nu sunt cele majore. Economia, creşterea cred că contează mai mult.

Traian Băsescu: Nu cred, doamnă! Nişte oameni descurajaţi... Să ştiţi că e foaret greu să treci printr-o criză cu un popor descurajat.

Care sunt atunci perspectivele, acum, pentru chiar un popor descurajat, cum îl numiţi?

Traian Băsescu: Deci sunt chiar cele prezentate de şeful delegaţiei Fondului. România are o perspectivă bună dacă este prudentă.

Asta e sinteza. Dacă ne gândim să intrăm în populisme premergătoare campaniei electorale, România ratează şi ne va costa mai scump decât ne-a costat ieşirea din actuala recesiune.

Aţi avertizat deja cu privire la riscul populismului şi aţi dat nişte indicii. Premierul a spus aseară că avertismentul dumneavoastră a fost unul preventiv. V-aş întreba: în acest moment, aţi simţit că există presiuni pentru măsuri populiste în următorul an? Aveţi date în acest sens?

Traian Băsescu: Sigur că da. Nu vedeţi declaraţiile politicienilor? Care deschid economate, care măresc salariile fără să spună că s-a creat spaţiu fiscal de două miliarde, dar nu spun că avem 14,2 miliarde de împrumutat pentru fondul de pensii. Deci aaceşti politicieni mint. Or, eu, ca şef al statului, care înţeleg foarte bine că dacă ne întoarcem în situaţia de a împrumuta mai mult decât am împrumutat, la situaţia din 2009 - 2010, va fi mult mai rău decât a fost în trecerea prin această criză. Deci, cu orice preţ, România nu trebuie să se mai întoarcă la dezechilibrele macroeconomice pe care le-a avut în perioada 2009 - 2010. Cu orice preţ politic.

Guvernul discută în acest moment, a înfiinţat o comisie care e menită să analizeze varianta înfiinţării acelor magazine cu preţuri cât mai apropiate de preţurile producătorilor...

Traian Băsescu: Bun, eu am etichetat-o, nu am încurajat-o. Am etichetat-o de la bun început ca fiind populistă, pentru că ea nu poate ţine. Deci, acum, să spunem, găseşti nişte furnizori care îţi dau direct. Am mai văzut experienţa asta - s-au închis magazinele a doua zi după alegeri şi cred că a venit timpul ca politicienii să nu mai păcălească românii.

Pe de altă parte, dispare de la anul acel program european de ajutor prin care se dădeau alimente. Au fost probleme şi cu acel program - alimente care se distribuiau...

Traian Băsescu: Doamnă, eu le doresc să reuşească fără să ceară bani de la bugetul de stat şi, dacă reuşesc, e foarte bine.

E posibil un astfel de sistem, din experienţa pe care o aveţi? În 2002 spuneaţi că e o poveste...

Traian Băsescu: Nu ştiu, nu mă pricep. Experienţa mea spune că într-o economie de piaţă nu rezistă aşa ceva. Nu se poate face decât pe timp scurt, artificial, forţat, pe prietenii, pe ajutoare de la o firmă, de la alta şi ce te faci că-s 6 milioane de pensionari? Câte magazine trebuie deschise? Cui îi dai şi cui nu? Eu cred că pensionarii ar fi mai mulţumiţi cu o indexare, atunci când se va putea face, decât cu...

Există perspective pentru o indexare?

Traian Băsescu: Nu ştiu, e foarte greu.

În acest moment, au o pensie medie de 752 de lei pe lună. E pensia medie a celor...

Traian Băsescu: Doamnă, ştiu. Atât produce economia românească. Atât produce. Când va produce mai mult, cu siguranţă vor fi mărite şi pensiile. Nu trebuie să uităm lecţia acestei crize. Ideea este: fiecare să se întindă atât cât îi este plapuma. Adică trebuie să consumi cât produci.

Din ce date există până acum, ştiţi că s-ar lua în discuţie, pentru viitor, o chestiune legată de pensionari? Nu neapărat ajutoarele sociale sau ajutorul acesta social, axat foarte bine pentru cei cu nevoi, dar ceea ce spuneaţi - o indexare sau echivalentul, o creştere reală a nivelului de trai.

Traian Băsescu: Nu ştiu. În momentul de faţă, datele economice nu justifică promisiuni către pensionari şi justifică foarte reţinute angajamente legat de revenirea la salariile bugetarilor. Deci în aceşti parametri trebuie să ne încadrăm, pentru că, dacă se adânceşte criza economică în zona euro, şi România va suferi.

Sunt perspective pentru reducerea acelui deficit pe care l-aţi menţionat la bugetul de pensii? Pentru că şi acolo e o mare parte a problemei. Care ar fi datele din acest punct de vedere?

Traian Băsescu: Aici nu este decât o singură perspectivă: orice leuţ pe care-l are guvernul să-l dirijeze către investiţii, pentru că din acel leu 30 şi ceva la sută se va întoarce către CAS, 16% la bugetul de stat. ..

Dacă iei leul şi-l dai unui cetăţean, el nu generează mare lucru; dacă-l bagi în economie, va aduce resurse către zonele în care nu avem suficientă resursă financiară: la Fondul de pensii, la Fondul de sănătate, pentru că acolo creează locuri de muncă.

Care ar fi, în acest moment, principalul loc în care ar trebui să se uite nu doar Guvernul, ci şi autorităţile locale, administraţia acestei ţări? Pentru perspective de a se întâmpla ceea ce tocmai aţi spus, a aduna bani.

Traian Băsescu: Reducerea cheltuielilor cu statul.

Noi disponibilizări. De exemplu, una din...

Traian Băsescu: Da. Doamnă, vorbim de disponibilizările de la stat ca şi cum ar fi o crimă. Trebuie susţinută economia privată, sectorul privat, prin lansare de investiţii, pentru că acolo se creează locuri de muncă, iar statul, din ce în ce mai mult, trebuie să devină discret în cheltuielile pe care le face. Or... Haideţi să vorbim... Eu am mult respect pentru mare parte din funcţionarii publici. În acelaşi timp, nu pot să nu observ ce se întâmplă la vamă, urmare a activităţii funcţionarilor publici, ce se întâmplă prin poliţie, din timp în timp, urmare a activităţii funcţionarilor publici.

De ce credeţi că merge atât de greu absorbţia fondurilor europene? Nu miniştrii fac proiectele, nu miniştrii le aprobă, nu miniştrii le supraveghează. Noi ne-am obişnuit, scăpăm foarte uşor spunând: "Ministrul este vinovat". Ministrul cere, dar nu se absorb banii europeni, în primul rând datorită funcţionarilor.

Dar a fost loc pentru aşa ceva. Angajările s-au făcut după anumite criterii. Ce garanţii avem că, acum, disponibilizările se fac după criteriile corecte.

Traian Băsescu: Bun. Garanţii nu dă nimeni în privinţa asta, dar este interesul oricărui ministru ca disponibilizările să se facă prin îndepărtarea din aparatul de stat a celor care consumă bani degeaba. Deci, îmi pare foarte rău, o spun şi n-o spun prima dată - curăţarea aparatului de stat de incompetenţi este o necesitate absolută, pentru că acolo se fac... Să nu credeţi că ministrul ia şpaga de la ştiu eu ce firmă; o ia funcţionarul.

Să nu credeţi că ordinea facturilor o stabileşte ministrul; sunt nişte funcţionari acolo care spun: "Dau banii la firma asta", "La asta o trecem mai în spate". Să nu credeţi că proiectele le aprobă ministrul, le verifică ministrul. Nu, sunt acei funcţionari despre care dumneavoastră spuneţi: "Iar disponibilizări"? Disponibilizări până când schimbăm aparatul de stat cu unul competent.

Sunt şi acei funcţionari competenţi, nu este o clasă de oameni care, în general, greşesc.

Traian Băsescu: Deci, avem funcţionari competenţi - am spus - cum, în mod egal, avem funcţionari incompetenţi şi corupţi. Da? Ei, de aceste categorii, prin restructurări, trebuie să scăpăm uşor-uşor şi responsabilitatea şi a primarului, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean, şi a ministrului, şi a secretarilor de stat, ca procesul de diminuare a cheltuielilor de funcţionare a statului să aibă, printre altele, ca şi prioritate şi selecţia corectă a oamenilor.

Acum, această selecţie se face în Ministerul de Interne. Îmi doresc ca domnul Igaş şi secretarii de stat şi şeful Poliţiei Române să fie extrem de exigenţi în selectare. Poate reuşim ca, în urma îndepărtării a zece mii de oameni din Ministerul de Interne, să-i îndepărtăm chiar pe cei care n-au ce căuta în Poliţie şi în Jandarmerie.

Dar şi pe unii care sunt victime ale..., poate, uneori, victime ale nepotismului din instituţii locale sau judeţene.

Traian Băsescu: Exact. Să sperăm că vor fi îndepărtaţi exact nepoţii...

Sunt pârghii să se întâmple acest lucru, în acest moment, în România, după cum ştiţi că funcţionează lucrurile?

Traian Băsescu: Singura pârghie este conştiinţa şefului instituţiei, pârghia reală. Alta nu-i.

Anunţaţi dvs în primăvara lui 2010 că până la sfârşitul anului urmau să se facă disponibilizări în sectorul public, să rămână doar cei eficienţi în sectorul public...

Traian Băsescu: Da.

...atunci, odată cu anunţul legat de reducerea salariilor. Aveţi o evaluare a felului, a criteriilor după care au fost făcute aceste disponibilizări? S-au găsit şi soluţii ca ele să fie evitate, cu înfiinţarea unor societăţi comerciale, la un an de la acel moment cum stau lucrurile?

Traian Băsescu: Eu nu văd nimic rău dacă s-a înfiinţat o societate comercială care trăieşte din banii pe care îi produce. Foarte bine. S-au creat nişte condiţii pentru oamenii care, prin activitatea lor, generează venit - să sperăm şi în bugetul de stat, şi pentru salariile lor. În rest, acţiunea de reducere a cheltuielilor cu funcţionarea statului a mers bine.

A mers bine din punct de vedere al reducerii cheltuielilor, având ca directă implicaţie reducerea numărului de funcţionari. Şi, repet, faptul că s-a creat o societate din care ei trăiesc şi produc ceva este extraordinar de bine. Nu am însă o evaluare dacă cei care au plecat au fost cei mai slabi sau au plecat şi oameni buni printre ei.

Ce vă pot spune este că, cel puţin deocamdată, dacă privesc la ce s-a întâmplat în 2011 faţă de 2010 şi 2009, este evident că mult mai multe proiecte trec de ministere. Sunt aprobate proiecte, finanţări..., cu finanţare europeană, este un procentaj mult mai mare de proiecte aprobate care trec către implementare. Deci poate fi un semn, este o mică evaluare.

V-aş întrebat, în acest moment, în legătură cu felul în care sunt conduse instituţiile în România, este acea problemă a întreprinderilor de stat şi Fondul Monetar, iată, a propus varianta managementului privat, o variantă acceptată de executiv.

Traian Băsescu: Doamnă, ca să ne înţelegem: nu este propunerea Fondului şi o spun aici - ar putea reacţiona Fondul imediat - când s-a pus problema încheierii acordului anterior, a fost opţiunea mea şi a primului ministru să discutăm cu Fondul prelungirea..., un acord de precauţie, pe perioadă de doi ani, care să aibă ca principale obiective marile găuri negre din economia românească - regiile şi sănătatea. Deci de asta le vedeţi. Noi nu avem acum cu Fondul un acord de pe urma căruia să tragem bani.

Nu, este un acord preventiv, banii sunt acolo.

Traian Băsescu: E un acord de asistenţă.

Condiţiile trebuie însă respectate.

Traian Băsescu: Exact.

România şi-a luat nişte angajamente pe care...

Traian Băsescu: Dar noi ne-am autoimpus programul pentru cel de-al doilea acord, pentru că de fapt ce ne trebuie de la Fond? Ne trebuie două lucruri fundamentale: unu - asistenţă tehnică şi, doi, credibilitate, pe care România o avea pierdută. Or...

În acest moment pare că acestea au fost rezolvate.

Traian Băsescu: ...Fondul Monetar Internaţional după fiecare evaluare iese şi spune: România şi-a îndeplinit programul sau nu.

În acest moment e pe verde.

Traian Băsescu: Ne atingem obiectivul.

Este pozitiv.

Traian Băsescu: Da.

Managementul privat al unor companii este prezentat, a fost prezentat în ultima perioadă ca soluţie pentru problemele unora dintre ele. Decizia finală, chiar dacă există o firmă de consultanţă, de resurse umane, care ar propune nişte oameni, şi un manager, dar şi un consiliu de administraţie, decizia aparţine guvernului.

Traian Băsescu: Da.

Nu ne bazăm prea mult pe ce vor putea face viitorii manageri? De ce le acordăm deja atât de multă încredere?

Traian Băsescu: Pentru un motiv simplu: ce s-a făcut până acum a fost prost. Deci marii furnizori de arierate sunt companiile de stat. Or, România nu poate deveni performantă dacă alături de sectorul privat nu se înrolează şi un sector de stat eficient. Nu avem dubii că marile regii din România au beneficiat de un management politizat şi prost.

Şi încă se întâmplă în prezent.

Traian Băsescu: Ca urmare, uitaţi-vă la bilanţurile lor anuale: pierderi, arierate, deci nu numai că nu fac profit, dar nu-şi plătesc nici furnizorii, împiedică sectorul privat, care de regulă are calitatea de furnizor către ei. Şi atunci, dacă vedem că a mers prost în sistemul acesta, propunerea a fost: hai să încercăm măcar cu o parte dintre companii să privatizăm managementul.

Să spunem că nu ne convine să privatizăm compania şi vă dau un exemplu pentru bună înţelegere: Hidroelectrica, da? Vreţi să mă convingeţi că dacă ar fi fost manageri privaţi la Hidroelectrica mai existau contractele pentru băieţii deştepţi? Eu vă garantez că nu.

Dar nu este nici o garanţie că un manager privat va fi impecabil.

Traian Băsescu: Nu. Dar acum ştim că merge prost cu managerii de stat, da?

S-a vorbit despre acea variantă ca actualii manegeri să-şi înfiinţeze firme în domeniul respectiv, să câştige ei, să fie ei alegerea. Există acest semn de întrebare. Aveţi încredere în proiect şi în viitorii manageri?

Traian Băsescu: Doamnă, semne de întrebare sunt multe. Sigur că totul se va face pe consultanţă externă. Dacă şi consultanţa externă este coruptă, atunci nu mai este nimic de făcut, pentru că opţiunile interne le-am văzut. Ăştia sunt managerii pe care îi avem acum: generează pierderi, contracte frauduloase, arierate ş.a.m.d. la cea mai mare parte a regiilor statului. Hai să vedem cu un management privat ce se întâmplă, pentru că managerul privat va avea şi veniturile corelate cu performanţa companiei şi nu vorbim de un om, aici discutăm de o echipă de manageri, pentru că nu faci nimic punând doar directorul general, îi trebuie toată echipa.

Ei ar urma, în esenţă, pe viitor, să aducă pe profit aceste companii.

Traian Băsescu: Da. Da.

Ce se întâmplă până atunci cu datoriile pe care le au către stat şi statul către unele dintre ele şi acest cerc vicios...?

Traian Băsescu: Statul nu prea are datorii către companiile de stat, ca să fim foarte clari. Arieratele statului la sfârşitul semestrului unu, deci la sfârşit iunie, erau de 133 de milioane de RON, repet: 133. Niciodată statul nu a fost atât de puţin dator la companii, pentru că a fost unul dintre obiective să se plătească datoriile statului ca să mişcăm economia. Nu a apărut din cer şi pe salarii tăiate această uşoară creştere economică, ci pe nişte măsuri care s-au luat. Deci statul nu are datorii...

Nesemnificative, iată.

Traian Băsescu: ...în momentul de faţă. Are datorii nesemnificative, constatate de Fond. Marea problemă este că aceste regii au avut şi au management politizat, nu de acum, vine din istorie, orice partid a venit la guvernare şi-a pus oamenii directori, dar trebuie să vă spun şi iarăşi o să stârnesc nemulţumirea celor care îşi doresc eşecul. Ştiu sigur că ministrul economiei a fost felicitat...

Ştiu sigur că ministrul economiei a fost felicitat de Delegaţia Fondului pentru că a trecut deja la nişte programe de restructurare. Se tot anunţă, dacă aţi observat, restructurări de personal în regii. Deşi nu s-a terminat încă evaluarea, el a cerut deja regiilor să-şi reducă costurile, să-şi armonizeze nevoia de personal cu nevoile reale ale companiei.

Când vor fi plătite şi datoriile acestor companii de stat către furnizori?

Traian Băsescu: Greu de spus. Eu nu exclud, şi o spun extrem de deschis, nu exclud posibilitatea ca unele din aceste regii de stat să fie lăsate să intre în faliment.

Ne puteţi da un exemplu?

Traian Băsescu: Nu, nu aş vrea să dau exemple, pentru că nu s-a stabilit încă o listă, dar guvernul, neavând posibilitatea să plătească datoriile acestor regii, va trebui să creeze posibilitatea ca firmele creditoare să vină la masa credală şi din vânzarea activelor companiei de stat să îşi acopere datoriile. Să ştiţi că este un proces care o să apară cu certitudine. Nu mai putem tolera cangrene în economia românească.

De tristă amintire, o întreprindere de stat lăsată în paragină şi vândută pe bucăţi.

Traian Băsescu: Va rămâne o amintire faptul că guvernul scoate din dificultate orice companie. Sigur, aici nu trebuie să ne gândim la o companie cum e Calea Ferată. Calea Ferată în toată Europa are pierderi, acum se încearcă soluţii să se stingă din obligaţiile Căii Ferate la stat, ca să i se elibereze resurse pentru a-şi plăti furnizorii - mă refer la compania de infrastructură, dar vor fi companii de stat care vor fi lăsate să intre în faliment.

Este vorba despre multe dintre ele?

Traian Băsescu: Doamnă, nu vă pot spune.

E situaţia gravă?

Traian Băsescu: Eu vă enunţ un principiu. Când va veni ministrul industriei, ministrul economiei, probabil vă va da detalii, dar politic decizia este clară, nu mai finanţăm ineficienţă.

Şi dacă nu putem şti exact...

Traian Băsescu: Pentru că să ştiţi că finanţarea asta se face cu bani de la pensionari.

De la sănătate, de la educaţie.

Traian Băsescu: De la sănătate, de la orice. Nu se face cu bani tipăriţi.

Dacă nu putem şti, iată, exact când vor scăpa întreprinderile de stat de datorii, putem şti din ce bani, pe ce se bazează guvernul în perspectiva...

Traian Băsescu: Din ce produc ele, din îmbunătăţirea managementului.

Iar cei care au de aşteptat plata acelor datorii aşteaptă pană intră pe profit?

Traian Băsescu: Aşteaptă până intră pe profit, până pot să plătească. Bugetul de stat nu va mai plăti...

Nu e chiar corect faţă de furnizori.

Traian Băsescu: Păi, staţi puţin, că nu vă înţeleg, dar atunci cine să-i plătească? Să-i plătim din banii de pensii, din ce? Că bugetul de stat... Ştiţi ce nu realizaţi foarte mulţi dintre dvs? Că statul nu mai este statul dinainte de '89. Înainte de '89 toată economia era la dispoziţia statului. Toate veniturile întreprinderilor mergeau la bugetul de stat. Acum doar o mică parte din venituri mai vin la bugetul de stat. Şi, dacă o companie cu capital de stat nu-şi plăteşte furnizorii, de unde să luăm banii? De la pensii, de la salarii, de la ce?

Aceşti furnizori vor aştepta, aşadar.

Traian Băsescu: Nu, aceşti furnizori vor merge în instanţă, vor cere falimentul companiilor şi vor fi lăsate să intre în faliment, că nu avem bani, nu împrumutăm bani. Bugetul României e cu deficit. Împrumutăm bani, deci anul acesta România împrumută circa 6 miliarde de euro ca să plătească, aşa cum sunt acum, salarii, pensii şi cheltuielile de funcţionare. 6 miliarde de euro împrumutăm anul ăsta. Vreţi să ne apucăm să plătim şi datoriile companiilor de stat? Nu. Vor merge în faliment.

V-aş întreba în acest context cum rămân lucrurile în pivinţa arieratelor din sănătate. Aţi făcut acea recomandare ca, până când cheltuielile acestea nu vor fi controlate sau făcute într-un mod raţional şi România nu termină cu a acumula mereu arierate în sănătate, ele să nu mai fie plătite. Fondul Monetar, delegaţia, Jeffrey Franks a menţionat ieri această problemă a arieratelor. Vor fi plătite sau nu?

Traian Băsescu: Nu. Dacă sistemul de sănătate nu îndeplineşte ceea ce s-a stabilit acum, că au de făcut câţiva paşi şi nu va fi finanţat suplimentar. Se vor da trei sute de milioane de lei acum pentru acoperirea unor datorii minimale, iar în continuare banii se vor acorda pe măsură ce Casa de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii fac nişte reglementări care să transparentizeze modul de utilizare a banilor.

Este clar că sănătatea este subfinanţată în România, deci ne-ar trebui mai mulţi bani, dar acest lucru îl auzim în mod egal din 2000 şi până acum. În 2000 aveam bugetul sănătăţii un miliard de euro, iar în 2011 avem vreo şase miliarde, şapte miliarde de euro.

Nu s-a produs nimic în îmbunătăţirea prestaţiei din 2000 şi până acum, deşi bugetul a crescut de şase-şapte ori. Şi atunci decizia mi se pare foarte corectă. Întâi vă puneţi ordine în sistem, puneţi sub control şi eliberarea de reţete de către medicii de familie şi achiziţiile făcute de spitale şi abia atunci vedem cu cât trebuie să mai contribuie bugetul de stat.

Fără a se termina cu gestionarea - n-aş spune iresponsabilă - discreţionară a banilor din sănătate, nu se poate cere creşterea bugetului. Întâi trebuie pusă ordine. De ce credeţi că sistemul informatic prin care fiecare medic de familie emite factura, o transmite electronic nu se pune la punct de 15 ani de când se vorbeşte de el? Pentru că nu se vrea.

Nu se vrea... Cine nu vrea?

Traian Băsescu: Nici medici, nici administratori.

Nu pare atât de complicat, e un sistem informatic. România s-a adaptat foarte bine la...

Traian Băsescu: Da, un sistem informatic în care, în momentul în care medicul de familie X emite pentru dvs sau pentru mine o reţetă, imediat ea să apară. Aţi văzut cazul, de acum câteva zile, din judeţul Dolj, dacă nu mă înşel, în care un medic de familie a eliberat nu mai puţin de o sută de reţete într-o singură zi.

Poate sunt excepţii. Nu înseamnă, din nou, că bolnavul e cel care are... Şi iată că are de suferit în acest moment.

Traian Băsescu: Eu nu am nimic cu bolnavul, Doamne fereşte! Dimpotrivă. Bolnavul este cel care trebuie ajutat. Dar nu putem continua, ca şi putere executivă, să spunem: cheltuiţi oricum, faceţi ce vreţi cu banii şi veniţi la noi să vă dăm diferenţa de la ce aţi cheltuit până la ce s-a produs.

Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că avem exigenţe foarte mari sau mult prea mari în raport cu contribuţia pe care o avem. România are una dintre cele mai mici contribuţii la sistemul de sănătate pe salariile şi pe veniturile cetăţenilor. Puţin dăm, puţin avem.

Are şi una dintre cele mai mici cheltuieli per capita cu medicamentele - este vorba de un studiu Eurostat - şi cel mai mic procent din PIB, 1,4%, faţă de 1,7%, media europeană.

Traian Băsescu: Nu cred că sistemul de sănătate. Probabil vă referiţi la bugetul Ministerului Sănătăţii, pentru că programele speciale sunt nu şi la bugetul Casei.

Da, da, neacoperite de buget. Nevoile există însă.

Traian Băsescu: Categoric nevoile există, dar uitaţi-vă la contribuţiile noastre în raport cu cele ale celor din alte state. Sigur, şi aici intrăm în cercul vicios. Dumneavoastră o să-mi spuneţi: uitaţi-vă la salariile noastre!

Sau la faptul că...

Traian Băsescu: Concluzia este una singură: nu ne poate fi mai bine dacă vom continua să consumăm orice resursă în loc să o investim. Asta apropo de începutul discuţiei noastre. Dacă avem o economie de 1,5-2 miliarde de lei acum, hai să o ducem în investiţii, că sigur ea generează locuri de muncă, ceea ce aduce bani şi la sănătate, şi la pensii. Dacă o ducem la consum, asta este; nu generează nimic.

Sunt oameni care plătesc această contribuţie de 10-15 ani...

Traian Băsescu: Da.

...de când au carte de muncă şi sunt angajaţi...

Traian Băsescu: Da.

...şi care nu au beneficiat niciodată de sistem. Jeffrey Franks a vorbit ieri despre nevoia "regândirii fundamentale a serviciilor şi a finanţării din sănătate" şi a menţionat rolul asigurării private. V-aş întreba care sunt perspectivele ca sistemul în sine să se schimbe un pic, aşa încât eu, cetăţean de 35 de ani, care nu şi-a folosit cei 15 ani de contribuţie vreodată, să beneficieze de servicii de calitate, fără să aibă sentimentul că dă bani care se scurg prin sistem.

Traian Băsescu: Cred că lucrurile sunt simple din acest punct de vedere, simplu de enunţat, în acelaşi timp extrem de dificil de pus în practică, pentru că aici răspunsul este clasic: asigurări private de sănătate. Şi venim în...

Dincolo de răspunsul clasic.

Traian Băsescu: Păi nu e alt răspuns logic. Trebuie să privatizăm şi spitalele, şi sistemul de asigurări de sănătate. Aici venim cu exact punctul în care ne împiedicăm şi o să spunem: bine, domnule Băsescu, din salariul tău de preşedinte, poţi să plăteşti şi asigurare privată, pentru ca, în afară de prestaţia standard pe care ţi-o dă statul la contribuţia pe care o ai, să beneficiezi şi de un transplant de inimă, dacă va fi cazul, prin asigurarea privată. Dar rămânem în aceeaşi zonă: cel care nu are venituri, care nu-şi poate permite să plătească asigurarea privată rămâne la fel de neasistat medical. Privatizarea...

România merge pe varianta solidarităţii, un pachet de bază..., toată lumea plăteşte, indiferent dacă foloseşte vreodată sau nu.

Traian Băsescu: Deci pachetul de bază, dar să ştiţi... Da, aşa este, însă, dacă veţi citi raportul pe sănătate, pentru că acum ne-am întors la educaţie, la raportul pe sănătate şi la patrimoniu, ne întoarcem şi la sănătate.

Dacă veţi citi raportul pe sănătate, pentru că acum ne-am întors şi la educaţie, la raportul pe sănătate, şi la patrimoniu, ne întoarcem şi la sănătate, acolo soluţiile sunt exact acestea, soluţiile propuse, şi eu sper ca în toamnă Guvernul să înainteze Parlamentului noua lege a sănătăţii, în care spitalul să nu fie numai unitate de stat. Spre exemplu, acum, un spital, în mod oficial, nu poate beneficia de implicarea unor firme private în finanţarea lui.

Este un lobby puternic şi din partea spitalelor. Care credeţi că sunt şansele să se mişte un astfel de proiect în Parlament?

Traian Băsescu: Se va mişca. La fel cum nu se poate concepe rezolvarea problemei prin tergiversarea la nesfârşit. A fost lobby-ul din educaţie, care era extrem de puternic. Până la urmă, Guvernul şi-a asumat răspunderea pe Legea educaţie; iată că a început implementarea ei.

Probabil acelaşi lucru trebuie făcut şi legat de sănătate. Noua Lege a sănătăţii, care are la bază Raportul Comisiei prezidenţiale şi care se lucrează tot de o echipă din fosta Comisie prezidenţială pentru evaluarea sistemului de sănătate, va fi pus la dispoziţia guvernului proiectul; Guvernul îl va discuta, îl va dezbate şi poate că îl va adopta până la sfârşitul anului.

Vor fi, aţi spus, 300 de milioane de lei la rectificare pentru sănătate, există şi acel plus de 150 de milioane din Fondul de rezervă. Aţi spus dumneavoastră, săptămâna trecută, că este un avertisment; se vor da aceşti bani, dar nu unde s-a ieşit din buget. Bolnavii dintr-un spital, în care s-a ieşit din buget şi managerul acela nu a respectat banii pe care îi avea şi, mă rog, sunt şi manageri acuzaţi că ar fi făcut contracte cu firme de medicamente în mod preferenţial, ce vină au bolnavii, dar, mai ales, ce soluţii?

Traian Băsescu: Doamnă, dar aici discutăm de o chestiune de responsabilitate a fiecăruia. Spre exemplu, dacă dumneavoastră, acum, să spunem că vă supăraţi pe mine şi luaţi şi faceţi zob toată aparatura din camera asta, ce vină are directorul Radioului din România? Deci, fiecare trebuie să fim responsabili pentru ce facem. Acel manager care a batjocorit bugetul spitalului...

El nu va răspunde pentru viaţa unui om care poate fi afectată de acest blocaj, de întârziere.

Traian Băsescu: Bun, şi cine are răspunderea atunci doamnă?

Cum putem găsi nu neapărat vinovatul, dar cum putem să tragem pe cineva al răspundere?

Traian Băsescu: Păi nu, dumneavoastră vreţi să găsiţi soluţii pentru iresponsabilitate generalizată, iar eu vă spun că nu avem. Managerul se duce în puşcărie, spitalul se închide. Punct. Deci, nu putem merge... Ştiţi ce vreţi dumneavoastră să obţineţi de la mine acum? Domnule preşedinte, uite, sunt directorii ăştia care nu au respectat bugetul, l-au depăşit şi de unde dăm bani? Păi, n-avem bani.

Sper să obţin o soluţie pentru ascultători, care s-ar putea afla într-o situaţie dificilă.

Traian Băsescu: Nu, doamnă, bolnavul se mută de la spitalul...

La altul...

Traian Băsescu: ... care este în faliment, se duce la altul, dar asta nu trebuie să îi spună preşedintele, că se duce singur, să ştiţi.

Subfinanţarea din sistemul sanitar - în fine, pentru a termina acest subiect - o vedeţi rezolvată într-un orizont de timp de doi, trei ani...

Traian Băsescu: Nu.

... sau este o chestiune care merge...

Traian Băsescu: Nu, este o chestiune cronică şi care va fi rezolvată pe măsură ce în România cresc veniturile populaţiei şi se va putea creşte contribuţia fiecăruia. Şi, de asemenea, pe o nouă lege a educaţiei, cu asigurări private, cu spitale care să nu mai fie de stat, ci pot să imaginez şi variante cu spitale ale statului, din acest moment, care se transformă în fundaţii, au alt sistem de finanţare în afară de finanţarea de la Casa de Sănătate. Deci, este mult mai complex. Dar este clar că finanţarea fundamentală va veni din contribuţii şi nu avem perspectiva ca, în doi, trei ani, să fim capabili ca din contribuţii să ţinem sistemul de sănătate.

Pentru că mai avem puţin timp la dispoziţie, v-aş întreba: a fost menţionat riscul pe care îl are România în contextul internaţional...

Traian Băsescu: Aşa este.

... în contextul crizei din zona euro, care ar fi aceste riscuri concrete? Ce derapaje pot avea loc şi care nu ţin de noi?

Traian Băsescu: Primul şi cel mai important ar fi o scădere a creşterii economice, care şi aşa este foarte slabă, ceea ce ne-ar reduce exporturile, ceea ce ar genera creşterea şomajului şi reducerea producţiei în România.

Al doilea risc, riscul sistemelor bancare. România nu mai are decât o singură bancă de stat, în rest toate sunt privatizate. Dacă băncile-mamă vor avea dificultăţi foarte mari, sigur că nici filialele lor, chiar dacă sunt persoane juridice române, nu se vor simţi foarte bine. Aici însă ştiu că Banca Naţională este pregătită să facă faţă acestor riscuri.

Ce soluţii se întrevăd pentru Europa? Neînţelegerile liderilor din zona euro au lăsat un pic lucrurile..., dar a fost găsită o soluţie deocamdată pentru Grecia, dar analiştii economici spun că nu s-a terminat, că în toamnă din nou va fi o perioadă dificilă.

Traian Băsescu: Da, este exact ce vă spun, apelul la prudenţă vine din faptul că toţi analiştii economici de calibru nu exclud riscul une întoarceri a crizei în ceastă toamnă şi semnalul dat pentru Statele Unite nu este cel mai fericit semnal, chiar dacă s-a aprobat creşterea plafonului.

De aceea, trebuie să fim pregătiţi. România este acum pregătită să facă faţă unui nou val, unei întoarceri a crizei, dar vreau să ştiţi că nu ne va fi bine. Adică România nu va rămâne izolată să nu fie afectată dacă se produce o nouă scădere a producţiei industriale.

Aţi menţionat deja riscul populismului. La ce să se aştepte populaţia pentru toamnă, când iată există acest risc internaţional? Reîncepe sesiunea parlamentară, reîncep lucrurile legate de iniţiative legislative, de decizii şi se mişcă lucrurile. Care este mesajul pentru această toamnă?

Traian Băsescu: Mesajul este unul singur: prudenţă, să nu ajungem să nu ne facem singuri un rău mai mare decât ni-l fac alţii, şi cel mai mare risc este cel al populismului generat de apropiatele alegeri. Sigur, şi instabilitatea politică poate fi un alt risc. Sper să nu fim într-o astfel de situaţie de instabilitate politică, generată de ambiţii sau interese, ştiu eu, de partid.

Vă referiţi la opoziţie sau la interiorul coaliţiei şi neînţelegerile...

Traian Băsescu: În primul rând la coaliţie, dar nu am semnale că ar exista riscuri de instabilitate politică. Însă prudenţa...

Neînţelegerile luate de organizarea administrativă?

Traian Băsescu: Bun. Astea nu am omorât încă pe nimeni. Eu voi continua să insist, ei vor vrea să continue să analizeze. Vom vedea, vom găsi soluţii, discutăm, ne aşezăm la masă şi continuăm discuţia. Pentru că, trebuie să vă spun, în momentul de faţă cele mai mari cheltuieli cu aparatul de stat sunt în teritoriu, nu la centru, nu la Bucureşti. Deci politica de diminuare a cheltuielilor statului trebuie accentuată şi către teritoriu, nu numai la ministere, nu numai la agenţii centrale.

Sigur, şi teritoriul a trecut printr-un proces de restructurare consistent din 2010-2011, dar trebuie continuat. Birocraţia este generată chiar de organizarea noastră, nu numai de ministere, şi de modul cum suntem organizaţi teritorial. Dezvoltarea regională aproape că nu poate fi întrevăzută pe zone atât de mici, la nivel de judeţ.

Până la urmă vine anul electoral viitor şi este justificată şi încercarea puterii de a caştiga puţin din cât a pierdut într-o guvernare atât de dificilă, în acest context economic. Un economat, o majorare a salariului.

Traian Băsescu: Deci eu nu am interzis nimănui, nu am interzis nimănui. Ce mi-aş dori, ca iniţiativa asta, care înţeleg că a fost discutată în guvern, să fie una reală, nu una electorală, că m-aş bucura să fie magazine la care să se vândă mai ieftin pentru pensionari, dar vreau să ştiu cum pot fi satisfăcuţi 6 milioane de pensionari? Câte magazine trebuie să deschizi şi câţi furnizori trebuie să ai?

Aşteptarea dvs. pentru clasa politică în toamnă? În fine, ne apropiem de final, se apropie de 14:15.

Traian Băsescu: Pot să spun dorinţa mea la clasa politică este legată de responsabilitate şi prudenţă. Să nu stricăm ceea ce am reuşit oarecum să reparăm. Şi un apel, dacă vreţi, chiar la români, care ştiu că sunt supăraţi pe mine, înjură, să înţeleagă că nimeni nu a vrut să le ia din salarii, dar sunt momente în care oamenii politici trebuie să facă ce trebuie, şi nu ce şi-ar dori.