Anul agricol 2013, cel mai bun din ultimii 20 de ani

Anul agricol 2013 este unul dintre cei mai buni ani ai României din ultimii 20 de ani din punct de vedere al producţiilor.

S-au depăşit, ca valori, rezultatele obţinute în agricultură în 1995.

Situaţia este cu atât mai bună cu cât ţara noastră a urcat pe locul doi în Europa la producţia de porumb şi pe locul cinci în UE la producţia de grâu.

Ţara noastră ar fi deţinut supremaţia dacă fermierii ar lucra mai eficient.

Din păcate, productivitatea francezilor este mai mare, în condiţiile în care noi am semănat cea mai mare suprafaţă cu porumb din Europa.

Oricum, ploile căzute la timp anul acesta au făcut ca agricultura să fie din nou motorul economiei româneşti.

Producţia de grâu din acest an este cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua din ultimii 43 de ani.

Sunt cifre record, aş putea spune, dar în acelaşi timp cantitatea de grâu pentru panificaţie este mai mică decât cea din 2012.

"Într-adevăr este cea mai mare producţie din ultimii opt ani de piaţă şi avem un milion de tone peste media ultimilor cinci ani, ceea ce cred că este o chestiune îmbucurătoare.

"Numai că, de fiecare dată, am căutat să avem o anumită discreţie cu ceea ce priveşte funcţionarea pieţelor şi aceste date sunt furnizate în urma informaţiilor pe care le-am avut cu o organizaţie interprofesională, pentru că ştiţi foarte bine că astfel de situaţii intră mai mult în atribuţiile acordului interprofesional, pe care actorii de pe filieră, de la producător până la comercianţi, l-au încheiat", a declarat Daniel Botănoiu, ecretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Reporter: Am vorbit de cantitate, dar din punct de vedere calitativ poate merge aceasta la export?

Daniel Botănoiu: România, în ultima perioadă, a avut o calitate foarte bună la grâu, ceea ce a însemnat apariţia pe piaţa internaţională a unui alt jucător important, cum este cazul României, cu cantităţi destul de însemnate de o calitate foarte bună. Ştiţi foarte bine că şi ministrul agriculturii din Bulgaria a făcut acelaşi lucru ca şi ministrul agriculturii din România şi au anunţat atât din punct de vedere al cantităţilor, şi din punct de vedere al calităţii rămâne să confirmăm că ceea ce avem noi ca şi informaţii primite din teritoriu sunt reale. Pentru că, ştiţi foarte bine, noi facem un raport anual cu privire la calitatea grâului, prin Institutul de Bioresurse Alimentare. Eu sper că avem o calitate foarte bună, care să asigure necesarul de piaţă internă, dar să fie atractiv şi la export.

Reporter: Pentru că vorbeaţi de vecinii bulgari, şi ei au anunţat, exact cum spuneaţi şi dvs., cifre record la producţia de grâu. În aceste condiţii, preţul poate scădea?

Daniel Botănoiu: Eu aş zice că, înainte de a da verdicte, scade, creşte, ar trebui să ne uităm la ceea ce se întâmplă în bazinul Mării Negre, pentru că grâul din România şi din Bulgaria este în competiţie directă cu grâul din Ucraina şi din Rusia. Este o situaţie diferită faţă de ceea ce se întâmplă în bazinul mediteraneean. Acolo ştim că sunt alte state producătoare care participă la această piaţă. Din acest punct de vedere, trebuie să nu uităm faptul că aceste producţii din Ucraina şi din Rusia beneficiază de anumite susţineri. Din acest punct de vedere, cred eu că o presiune în plus pe preţul grâului din România şi din Bulgaria este prezentă, ceea ce înseamnă că, în situaţiile în care discutăm de aceeaşi calitate, sigur că vor beneficia acele state care duc preţul mai jos, mai ales la export. Aici trebuie să fim atenţi la ceea ce se întâmplă în competiţia aceasta directă dintre România, Bulgaria, pe de o parte, şi Rusia şi Ucraina, pe de altă parte.

Reporter: Acum ceva ani România era considerată grânarul Europei. Cum am putea îmbunătăţi imaginea României dincolo de graniţe, din acest punct de vedere bineînţeles?

Daniel Botănoiu: Nu trebuie să uităm că noi suntem aproape la jumătate din media europeană, deci avem un potenţial de creştere bun, trebuie să găsim soluţiile cele mai bune atât pentru agricultorii din, spun eu, agricultura fragmentată, deci micii agricultori, şi politici pentru marii agricultori, astfel încât să putem să creştem gradul de competitivitate a sectorului agricol românesc şi să redevenim ceea ce am fost, adică să ajungem la acel potenţial pe care putem să îl realizăm cu prisosinţă.