Previziunile economice din UE pentru 2013-2014
Chiar dacă economia europeană va scădea din nou, pentru al doilea an consecutiv, anul viitor este prognozată o creştere a activităţii economice de 1,4%, la nivelul UE.
Articol de Daniela Coman, corespondent RRA în Franța, 04 Mai 2013, 13:04
Comisia Europeană a prezentat vineri, la Bruxelles, previziunile economice de primăvară pentru 2013-2014.
După recesiunea de anul trecut, economia Uniunii se va stabiliza în prima jumătate a acestui an şi este posibil să dea uşoare semne de revigorare în 2014.
Chiar dacă economia europeană va scădea din nou, pentru al doilea an consecutiv, anul viitor este prognozată o creştere a activităţii economice de 1,4%, la nivelul Uniunii, şi respectiv, de 1,2% în zona euro.
Vestea bună este că o situaţie calmă pe piaţa financiară şi un progres mai rapid decât se aştepta, al reformelor, ar putea permite o revenire mai promptă a încrederii şi ar favoriza redresarea economică.
AUDIO: Previziunile economice de primăvară pentru 2013-2014.
România, Letonia şi Lituania sunt cele trei candidate evidente la ieşirea din procedura de deficit excesiv - a remarcat astăzi comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, la Bruxelles.
În continuare, din cele 20 de state aflate în prezent în procedura de deficit excesiv, alte două, Italia şi Ungaria, pot realiza şi ele acest lucru, cu condiţia să rămână pe drumul consolidării fiscale, a mai spus comisarul.
Redresarea activităţii economice va fi însă prea lentă pentru a reduce şomajul.
Cu toate acestea, Comisia anticipează că acesta va începe să scadă în acest an în majoritatea ţărilor fin zona euro, mai puţin în Franţa, unde va stagna, urmând să atingă chiar 11% în 2014.
În Germania, în schimb, şomajul se va reduce până la 5,3% din populaţia activă.
Pentru ţara noastră, este de aşteptat ca activitatea economică să se redreseze modest.
Comisia Europeană a redus de la 2,5% la 2,2% estimarea de creştere în 2014, în timp ce pentru 2013 a fost menţinută previziunea de 1,6%.
Principalele riscuri pentru bugetul României în perioada 2013-2014, calificate drept echilibrate de evaluarea Comisiei, sunt legate de nivelul absorbţiei de fonduri europene, de acumularea de datorii în a doua jumătate a acestui an şi posibil şi în 2014, în special la nivelul administraţiilor locale, precum şi de întârzierile în restructurarea întreprinderilor de stat.
Pentru România, motorul creşterii economice va continua să fie cererea pe plan intern, investiţiile urmând să aibă şi ele o contribuţie-cheie.
În plus, investiţiile publice ar trebui să fie spijinite de o îmbunătăţire a atragerii de fonduri europene.
