Impactul exodului medicilor din ţările din estul Europei

Exodul medicilor din ţările din estul Europei spre cele din Vest produce pagube importante în statele mai sărace din care pleacă.

Statul pierde ce a investit în pregătirea lor, iar pacienţii nu mai beneficiază de specialiştii de care au nevoie.

AUDIO: Europa la zi. Euranet Plus.

Tot mai multe cadre medicale din blocul estic profită de una dintre cele mai mari promisiuni ale Uniunii Europene – libertatea de mişcare – şi îşi caută un loc de muncă în ţările din vest, cu un salariu mai bun şi cu condiţii superioare pentru exercitarea meseriei.

Statele din care pleacă pierd, astfel, importante sume care au fost investite în pregătirea acestora şi, în plus, se confruntă cu o tot mai acută lipsă de personal medical calificat, a declarat europarlamentarul Cristian Buşoi, într-un interviu realizat de colegul nostru Florin Orban, în exclusivitate pentru Euranetplus.

Cristian Buşoi: Tot ceea ce putem face este făcem mai atractiv sistemul de sănătate din România pentru medicii români pentru ca aceştia să nu plece. În primul rând trebuie continuat procesul de creştere a veniturilor medicilor. În mod clar salariile care sunt acum în România, chiar dacă ele au mai crescut în ultima perioadă, încă nu au devenit destul de atractive şi, aş îndrăzni să spun, nici echilibrate şi corecte, mai ales că ne dorim ca fenomenul plăţilor informale să dispară. Trebuie investit mai mult în infrastructura de sănătate – spitale noi, aparatură mai bună. Şi în al treilea rând trebuie să umblăm la felul în care sunt organizate instituţiile de sănătate din România şi în primul rând spitalele pentru că foarte mulţi medici tineri pleacă şi pentru că nu au garanţia că dacă sunt buni şi-şi fac datoria pot avansa foarte uşor în sistemul de sănătate din România, care a rămas încă, în anumite zone, unul clientelar, pe pile şi relaţii şi pe avansarea alta decât pe performanţa profesională.

România a cheltuit pentru pregătirea medicilor care au plecat din ţară trei miliarde şi jumătate de lei - adică aproape jumătate din bugetul Sănătăţii pe 2016. Pierderea e calculată doar începând din 2007 şi nu ia în considerare costurile rezidenţiatului, ci doar facultatea. De la integrarea în Uniunea Europeană, 43 de mii de specialişti români au cerut autorităţilor documentele necesare pentru a pleca să profeseze în străinătate.

Un sondaj al Colegiului Medicilor a aflat că, în prezent, trei sferturi dintre studenţii la medicină au început facultatea cu gândul de a profesa în străinătate.