România Educată: Școala trebuie centrată pe profilul absolventului

Educația merge în România din inerție, cu adăugarea unor materii peste cele deja existente, cu păstrarea structurii școlare cu 18 săptămâni de vacanță și cu materii fragmentate.

Soluțiile pentru un învățământ eficient ar putea fi: mai puține discipline, materii studiate interdisciplinar, coordonare pedagogică și curriculară și mai puțină încărcătură pe fiecare elev, a afirmat la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, Ligia Deca, consilier de stat la Departamentul Educaţie şi Cercetare din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, coordonatorul proiectului "România educată".

Ideea principală ar fi că în centrul atenției învățământului românesc ar trebui să punem profilul absolventului.

"Când discutăm despre numărul de ore, ar trebui să începem discuţia de la profilul absolventului, ce dorim să realizăm la finalul unei etape educaţionale? Cum ar trebui să arate un absolvent de şcoală primară, după clasa a IV-a, dar după clasa a VIII-a, dar după liceu sau şcoală profesională? Şi mai departe, după ce stabilim acest profil, ar trebui ca el să fie declinat în competenţe, şi abia după aceea să ajungem la planurile cadru care includ disciplinele şi mai jos, chiar la programe, ce conţine fiecare disciplină din punct de vedere al conţinuturilor şi asta, evident, reflectat, mai apoi, în zona pedagogică şi în zona de evaluare. Pe de-o parte, cred că trebuie să ne gândim foarte bine care sunt acele discipline (şi ce conţinut ar trebui să aibă), care ne ajută să ajungem la acel profil al absolventului. Părerea mea este că putem avea mai puţine discipline şi poate am avea anumite discipline care să includă elemente din mai multe subiecte. Deja avem această tendinţă, la învăţământul primar, unde copiii încep să înveţe interdisciplinar. Am putea continua această tendinţă, mai ales că atunci când înveţi, în general, dacă înveţi experienţial, adică observi un fenomen, ar trebui să îl poţi explica din mai multe puncte de vedere. Nu să înveţi la chimie despre evaporare, într-un fel; la fizică să reiei lecţia, dar din cu totul alt punct de vedere; la biologie, să te uiţi la cu totul alte elemente - când ai putea să te uiţi la fenomen dintr-un punct de vedere multidisciplinar", a explicat Ligia Deca.

O problemă este și încărcătura mare a elevului, care nu ține cont de competențele și de creativitatea fiecărui copil.

"Chiar dacă avem un număr mare de discipline, încărcătura unui copil, în fiecare oră a zilei, ar putea să nu fie aceeaşi. Şi aici intervine colaborarea profesorilor care predau la aceeşi clasă, acea coordonare pedagogică şi curriculară, pe care ar trebui să o vedem în şcoli. Mi se pare normal că dacă o clasă are test la matematică într-o zi, să nu aibă şi la română şi la fizică şi la biologie. Aici ar trebui să existe acel dialog între profesorii de la o clasă şi dacă ştim că într-o zi ei au avut o încărcare pe anumite discipline, alte ore ar putea să aibă un alt caracter - colaborativ, de observare, de fixare în anumite zone - deci, practic, aici s-ar putea lucra mult mai mult şi mult mai bine! Sigur că trebuie reluată discuţia vis-a-vis de arhitectura curriculară şi noi ne propunem să facem acest lucru, pentru că am stabilit nişte obiective mari pentru educaţie şi trebuie văzut cum se reflectă acestea şi în zona curriculară. Însă, nu aş mai porni discuţia de la a adăuga discipline sau a ne juca cu numărul de ore, până nu ne lămurim care este profilul pe care ni-l dorim, care sunt competenţele pe care ni le dorim şi ce ajută la ajunge la ele, de fapt", a subiliniat Ligia Deca la Serviciul de noapte.

Școala să ofere elevilor uneltele pentru a se descurca în viață

În timp ce școala românească oferă informații cu un nivel înalt de complexitate și dificultate, sistemele performante şi-au făcut o ambiţie din a le oferi copiilor o bază în toate zonele disciplinare, dar și instrumentele de a compara teoria cu practica.

Școala ar trebui să fie mai degrabă un facilitator de informație și să pregătească elevii pentru viață.

"Cred că acesta poate fi un obiectiv foarte viabil: a da fiecărui copil uneltele pentru a se descurca în viaţă. Iar aceasta nu înseamnă un grad fenomenal de complexitate la anumite materii, dar însemnă, de exemplu, să înţelegi cum funcţionează sistemul bancar, din punct de vedere matematic, care sunt cunoştinţele de bază pentru ca un om să poată compara mai multe tipuri de împrumut şi să ia o decizie informată. Ei, acest tip de asociere al cunoştinţelor teoretice cu viaţa practică, cred că ar fi o soluţie pe viitor! S-au făcut paşi în acest sens şi cred că ar mai trebui făcuţi paşi, mai ales în ce înseamnă asocierea teoriei cu practica. Foarte mulţi copii, dacă îi întrebi, şi am primit şi noi scrisori la Preşedinţie de la copii, unii dintre ei chiar olimpici, care ne spuneau “Nu avem nevoie de atâta teorie pe toate materiile. Ne-am dori ca şcoala să urmeze talentul nostru, al fiecăruia, şi, acolo unde avem talent, sigur putem merge la un nivel superior de complexitate, însă, pentru restul materiilor ne-am dori să ni se dea baza în aşa fel încât să ne putem descurca ulterior”. Iar aici este de reflectat, pentru că este o discuţie la nivel mondial, dacă şcoala deţine, ştiu eu, un monopol pe informaţie, sau, dacă, având în vedere sursele multiple din care copiii se informează astăzi, şcoala ar trebui să fie mai degrabă un facilitator, un mediu în care copilul să învețe cum să diferenţieze informaţia ", a mai susținut Ligia Deca, consilier de stat la Departamentul Educaţie şi Cercetare din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, coordonatorul proiectului "România educată".

Învățământul profesional, o prejudecată în mintea tuturor

Proiectul "România educată" acordă o atenție deosebită recredibilizării învăţământului profesional în România, care poate consitutui o alternativă viabilă pentru cei care vor să învețe o meserie.

Exemplele de bună practică în învățământul de tip dual și conectarea învățământului la realitățile economice sunt idei care ar trebui continuate și care ar putea duce la schimbarea mentalităților în ce privește modul de percepere a învățământului profesional.

Potrivit Ligiei Deca, există încă în şcoală acea ameninţare pentru copii: dacă nu înveţi, ajungi la profesională, care reflectă o prejudecată negativă permanentizată în mintea tuturor.

"O atenţie specială în proiectul "România educată" a fost acordată rutei profesionale, recredibilizării învăţământului profesional în România, pentru că, pe lângă lipsurile materiale, el suferă şi de o problemă de reputaţie. De aici şi presiunea pentru a transforma, probabil, la un moment dat SAM-urile în licee tehnologice, tocmai în ideea în care pe diploma de bacalaureat, pentru mulţi dintre români, reprezintă aşa un fel de simbol al statutului social. În proiectul "România educată" noi am spus din start că trebuie să avem o rută profesională reală, credibilă, de calitate şi completă. Asta înseamnă că, atunci când un elev alege această rută, nu este plafonat la un nivel redus de calificare, adică nu imaginăm un parcurs în care el să rămână la nivelul trei de calificare, cel de muncitor necalificat. Cred că ne trebuie un parcurs în colaborare cu piaţa muncii, cu sectoare economice independente, cu agentul economic care îşi asumă o responsabilitate financiară, dar şi de implicare de personal şi de timp în pregătirea tinerilor şi de instruire", afirmă Ligia Deca.

România educată, un proiect cu peste 10.000 de oameni implicați

Proiectul lansat de președintele României, Klaus Iohannis, "România educată" este construit cu organizații neguvernamentale și oameni din sistemul educațional și este încă deschis dezbaterii publice.

Proiectul se constituie într-o viziune asupra educației cu ținte concrete în arhitectura curriculară , finanțarea și guvernanța în educație, dar și în evaluarea impactului digitalizării asupra educaţiei.

"Nu mai vorbim despre educaţie doar cu cretă pe tablă sau în caiete, pe hârtie, vorbim despre o serie întreagă de elemente din era digitalizării care pot facilita educaţia, de la livrarea educaţiei la distanţă, prin cursul înregistrat şi aşa mai departe, până la utilizarea inteligenţei artificiale pentru a personaliza educaţia pentru fiecare individ. Or, aceste dezvoltări, cred eu, trebuie luate în considerare, nu le putem ignora. La nivel global se discută mult despre cât poţi realiza prin instrumente digitale şi instrumente de tipul inteligenţei artificiale şi care este valoarea adăugată adusă de contactul acela clasic între profesor şi student sau elev. Şi, dacă ne uităm la cele mai mari universităţi din lume, ele au şi cel mai mare număr de ore de contact - aşa se numesc, de ore din acestea de stat în clasă sau în laborator sau în sala de seminar, între studenţi şi profesor. De unde rezultă că nu e foarte uşor de înlocuit dascălul! Cred însă că avem valoare adăugată adusă de aceste instrumente, dacă ştim să le folosim şi dacă pregătim profesorii ca ele să fie integrate în procesul educativ", mai afirmă Ligia Deca, coordonator al proiectului "România educată".

În plus de acestea, finanțarea sistemului de învățământ, pregătirea continuă a dascălilor și regândirea carierei didactice, introducerea consilierilor pentru elevi și eliminarea birocrației din școli sunt măsuri care ar putea face din sistemul de învățământ unul eficient și adaptat cerințelor elevilor.

În proiectul "România educată" al Administrației Prezidențiale au fost implicați peste 10.000 de oameni de la nivel central și regional, după cum a menționat Ligia Deca.

"Ceea ce a lansat preşedintele României la începutul lunii decembrie, reprezintă atât un reper, din punct de vedere ideatic, adică ce ne dorim la modul ideal să avem în 2030 în educaţie, dar şi o serie întreagă de elemente concrete, ţinte la care vrem să ajungem, modalităţi prin care am putea ajunge acolo, ele, evident, deschise criticii constructive, pentru că, în mod evident, orice document este perfectibil".

Cei care doresc să transmită idei și opinii pentru proiectul "România educată" o pot face pe portalul www. romaniaeducata.eu.

Video: Emisiunea Serviciul de noapte cu Matia Țoghină, ediția din 14/15 ianuarie 2019