Luiza Țurcan și secretele unei vieți reușite în Tenerife

Pe Luiza Țurcan o observi dintr-o mie de persoane.

Este un om care emană energii pozitive, zâmbește mult și îi întâmpină pe turiștii români care ajung în Tenerife cu o poftă de viață molipsitoare.

Vorbește o limbă română impecabilă, chiar dacă este plecată de ani de zile din România.

Luiza Țurcan este ghid turistic în Tenerife, insula de vis a Spaniei și s-a stabilit aici în urmă cu 9 ani.

Ea a vorbit la “Românii de pretutindeni”, de la Radio România Actualități, despre provocările vieții departe de țară și despre cum a reușit să se redescopere iar și iar, motivată de un motto puternic: viața are un singur sens – înainte!

Realizator (Luminița Voinea): Insulele Tenerife, înseamnă ACASĂ pentru mulți români. Luiza Țurcan mi-ai spus că Tenerifele te-a chemat și că ai reușit să prinzi rădăcini aici. Pentru tine Tenerifele este acum ACASĂ?

Luiza Țurcan: Categoric, Tenerife este acum acasă și la propriu și la figurat, pentru că am propria mea casă aici. Și unde poate fi mai bine bine decât acasă, în casa ta? Deci, Tenerifele este casa mea acum.

Realizator: De câți ani ești în Tenerife?

Luiza Țurcan: Am venit aici pe 3 noiembrie 2010. Anul acesta am nouă ani, anul viitor voi avea un deceniu de când sunt aici, în Tenerife.

Realizator: Care este povestea din spatele celor nouă ani petrecuți în Tenerife?

Luiza Țurcan:O să fie puțin amuzant. În primul rând, curajul, pentru că am venit aici cu o valiză de 20 de kg cât permite avionul , cu o sumă de bani pentru o mică vacanță și cu gânduri mari.

Realizator: Curajul îl aveai în valiză?

Luiza Țurcan: Curajul nu știu de unde a venit. Probabil că, la un moment dat al vieții, când te trezești cu un zid în față, viața are un sens unic, trebuie să spargi acel zid ca să ajungi unde ți-ai propus, altfel nu există ieșire. Și așa am făcut eu, am luat acea valiză, inima în dinți și am zis: Tenerife. Asta și pentru că mi-am dorit foarte mult în tinerețe să-mi petrec viața într-o insulă exotică. Și mi-am îndeplinit un vis!

Realizator: Luiza, care sunt reperele vieții tale în Tenerife și visurile pe care tu le-ai împlinit la mii de km distanță?

Luiza Țurcan:Tenerife este un tărâm al visurilor mele, un vis împlinit pentru că locuiesc aici și, vedeți, viața cu suișuri și coborâșuri ne aduce într-un moment în care trebuie să ne recăpătăm încrederea în noi. Eu, fiind sportivă la viața mea, în tinerețe, mi-am păstrat activitatea aceasta și când am avut un moment de îndoială față de mine mi l-am înfrânt participând la un maraton. Este un maraton media care se organizează anual. Faptul că am reușit să termin acel maraton de 11 km mi-a demonstrat că pot și atunci motto-ul meu a rămas următorul: eu cred în mine. Și acesta este un sfat pentru toți cei care vor schimbare, au un țel de îndeplinit, să crezi în tine. Nimic nu te oprește Luiza Țurcan sa-ți îndeplinesti visurile decât să mergi mai departe și să încerci să-ți învingi temerile!

Realizator: Felicitări pentru că ai reusit acest lucru! Dincolo de pasiunea pentru sport, știu că ai și o latură artistică la care lucrezi și în care te regăsești. Povestește-ne mai multe.

Luiza Țurcan: Este adevărat. Un alt vis de-al meu este să scriu, să mă exprim într-un anume fel. Și m-am redescoperit pe mine pictând. La început în joacă, pe urmă puțin mai serios și după 5 ani de muncă am reușit într-adevăr să am propria-mi expoziție. A fost anul trecut, pe 2 noiembrie, la Casa de Cultură din Adehe și evident am fost atât de fericită și emoționată, pentru că au fost invitați din municipalitate , au fost oameni de cultură, români, după care am fost invitată pentru un interviu, despre cum am reușit. Mi-am dezlănțuit în această expoziție cealalată parte a mea, partea necunoscută, pentru ca m-am reinventat de atâtea ori în viață și m-am redescoperit și pentru a mine a fost cea mai mare satisfacție și multumire să văd această expoziție personală, care a avut 33 de cadre. O tematică anume nu am avut, eu lucrez cu oamenii, îmi place foarte mult să privesc oamenii și pe fiecare pânză am pus câte un chip care înseamnă emoție, tristețe, bucurie, mirare, incertitudine, de fapt stări pe care le-am trăit și eu și pe care le-a trăit fiecare dintre noi. Expoziția a fost un succes și am fost invitată pentru a expune un cadru într-o expoziție colectivă, care a avut ca tematică femeia în artă. Pentru mine a fost un alt moment de emoție și de satisfacție să pot expune alături de artiste cunoscute din Insulele Canare.

Realizator: E foarte important că ai reușit să împlinesti aceste visuri într-o țară străină, în care adaptarea la o altă cultură și limbă este grea, asta înseamnă că ai depășit toate aceste bariere și te-ai regăsit, chiar daca ai fost departe de țară?

Luiza Țurcan: Aici am reușit pentru că sistemul este atât de ușor. Dacă dorești să faci o expoziție, esti susținut. Eu am aplicat pentru această expozitie la Casa de Cultură, a fost foarte simplu, totul s-a întâmplat on-line. A trebuit să fac o donație pentru municipalitate și în caz de avarie sau de criză economică, toate aceste lucrări depuse sunt vândute, iar banii vor intra în fonduri pentru ajutorarea copiilor, pentru școli, pentru calamități. Mi s-a oferit un spațiu două saptamani pentru acest lucru. Am fost invitată la Radio Adehe, evident că am profitat. Într-adevăr, dacă ai susținere n-am avut niciun fel de temere să fac acest lucru.

Realizator: Se spune că ne cheamă rădăcinile oriunde am pleca în lumea asta largă. În comunitatea de români din Spania, cum vă alinați dorul de casă, cum păstrați vii tradițiile și valorile românești ?

Luiza Țurcan: Aici, în Tenerife, este o comunitate destul de mare de români. Am fost plăcut surprinsă să văd că suntem foarte activi. Avem restaurant tipic românesc, cu meniu românesc, avem oameni inimoși, care dau sfaturi celor care vor să se integreze, care au nevoie de suport, am avut și sărbătoarea iei, am avut-o invitată pe Valeria Arnăutu. Când sunt împreună, românii sunt tare inimoși, plini de energie, de veselie. Contrar a ceea ce se aude că avem o reputație proastă, românii aici, în Insulele Canare, au o reputație foarte bună. Toți spun ca românii sunt muncitori și sunt responsabili. Evident că avem și elemente cu care ne mândrim mai puțin. Dar eu spun cu mândire ca sunt româncă. Toți avem suișuri și coborâșuri, dar persoana care sunt astăzi, sunt pentru că m-am format în România, pentru că de de acolo vin, acolo am învățat lucruri. Nu am cum să neg aceste lucruri. Sunt româncă.

Realizator: Iată o declarație de dragoste foarte frumoasă pentru România. Ne-ai povestit despre visuri împlinite, dar în viitor la ce visezi?

Luiza Țurcan: Eu sunt foarte prinsă. Vara românii obișnuiesc să vină în vacanță și mă ocup de ei. Am în proiect să lucrez pentru o nouă expoziție. Cel mai mult însă, îmi doresc să scriu o carte pentru femei. Despre femeia româncă, așa cum este ea: tradițională, luptătoare, muncitoare, frumoasă, inteligentă, sexy. Și asta pentru că eu aici m-am căsătorit, soțul meu este francez și îmi permit să fac așa o glumă: la un moment dat, în comunitatea lui de francofoni îl intreabă prietenii dacă el are probleme de rezolvat cu administrația, municipalitatea, și el a spus nu. ‘Cum faci tu să nu ai probleme?’, a fost întrebat. ‘Dacă nu vrei să ai probleme, ia-ți o romancă‘, a răspuns.

În proiect, mai târziu, când n-am să mai fiu atât de prinsă, vreau să împărtășesc, cu puțin umor, peripețiile vieții mele. Mă repet, dar persoana care sunt azi, sunt datorită faptului că am avut o viață mai bogată cu evenimente. Ceea ce sunt astăzi, sunt rezultatul unei munci îndelungate.

Realizator: Este important că vrei să împărtășești cu oamenii aceste experiențe, pentru că puterea exemplului contează foarte mult. Eu cred că i-am putea privi cu admirație pe românii care au reușit în străinănate, dărâmând foarte multe bariere. Și în special, când ești femeie departe de țară, poate fi mai greu.

Luiza Țurcan : Într-adevăr nu m-am uitat în spate, întotdeauna m-am uitat înainte, și a trebuit să mă organizez pentru că am plecat singură la drum. Poate într-un fel a fost mai bine pentru că n-am avut responsabilitatea nimănui, toate deciziile le-am luat de una singură. Dacă mă uit în urmă am avut și momente foarte grele, dar pânzele sus, vânt la pupa. Pentru mine, viața are un singur sens: înainte. Asta ar trebui să fie deviza noastră, a tuturor, a celor care vrem să realizăm niste lucruri. Cred ca cea mai mare realizare a mea sunt eu, persoana Luiza Țurcan. Pentru că atâția ani prin străinătate nu pot să spun că a fost ușor, dar nici extraordinar de greu. Fiica mea este o femeie independentă la Londra, eu aici. Aștept să mai treacă timpul, să ies la pensie și să îmi continui proiectele și visurile pe care mi le-am propus.

Interviul poate fi ascultat în emisiunea Românii de pretutindeni, ediția din 20 iulie 2019.