A doua Românie - comunitatea românilor din Italia

A doua Românie; aşa putem numi comunitatea de români din Italia.

Peste 1.200.000 de români şi-au lăsat în urmă căminul, traiul de acasă, familia şi prietenii şi au început o viaţă nouă în Italia.

Rămân însă legaţi de România prin tradiţii şi, mai ales, prin limba română, pe care copiii o studiază acolo, la mii de kilometri distanţă.

În Italia există cursuri de week-end în limba română organizate de diferite asociaţii, mare parte finanţate de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, dar şi în bisericile româneşti, unde copiii învaţă nu numai limba română, dar şi tradiţiile şi obiceiurile transmise din generaţie în generaţie.

Corespondentul RRA în Italia, Elena Postelnicu, a mers la una dintre cele 300 de biserici româneşti din Italia.

Reporter: Cum te numeşti tu?

Ionuţ Luchian: Ionuţ.

Reporter: Şi câţi ani ai?

Ionuţ Luchian: 16.

Reporter: De câţi ani eşti aici, în Italia?

Ionuţ Luchian: De 14 ani.

Reporter: Limba română cum ai învăţat-o?

Ionuţ Luchian: De la mama. Am venit la biserică în fiecare an şi de aici am învăţat-o mai bine. O vorbesc şi în familie, acasă.

Reporter: La şcoală ai curs de limba romănă?

Ionuţ Luchian:Nu, nu, la şcoală numai italiană.

Reporter: Aici, la biserică înveţi şi despre tradiţiile din ţară?

Ionuţ Luchian:Învăţăm şi despre sfinţi, şi despre regiunile din România, monumentele.

Reporter: Ştiu că în fiecare iarnă mergeţi şi la coindat.

Ionuţ Luchian: Da, pe aici prin zonă, am mai mers şi la Roma.

Reporter: Mama cum se numeşte?

Mariana Luchian: Mă numesc Mariana Luchian.

Reporter: Sunteţi mulţumită că veniţi aici, la biserică, şi copilul poate învăţa nu numai limba română, dar şi despre tradiţiile de acasă?

Mariana Luchian: Da, foarte mult. Noi aici avem o altă viaţă faţă de România. Dacă nu ar fi biserica, e singurul loc în care te simţi ca acasă.

Reporter: Vă lipseşte casa.

Mariana Luchian: Da, ne lipseşte, sigur. Dar acum avem o parohie mare, cu un părinte excepţional şi cu doamna preoteasă care se ocupă în primul rând de copiii noştri, de la limba română la serbarea de Moş Crăciun. Nu te aşteptai la 2.000 de kilometri să găseşti o asemenea familie, pentru că noi, aici, suntem o familie şi ne ducem tradiţiile cum putem.

Foto: Elena Postelnicu

Reporter: Dar care este cu adevărat rolul Bisericii Ortodoxe în educaţia copiilor români din Italia ne explică preoteasa Ruxandra Militaru din Parohia Intrarea Domnului în Ierusalim din Roma.

Ruxandra Militaru: Biserica împreună cu şcoala, cultura sunt temelii de zidire între care credinţa în Dumnezeu este fundamentul existenţei noastre. Biserica noastră din Casal Bernochhi Roma 5 are o particularitate deloc de neglijat: se află pe o bucată de pământ românesc cumpărat de noi, românii de aici, în ţara frumoasă şi primitoare care ne găzduieşte, Italia, şi care ne permite desfăşurarea cultului ortodox într-o ţară catolică. Înainte de a enumera concret ceea ce organizăm cu copiii la biserică, aduc mărturia unor părinţi ai lor, ai copiilor, care spun că, uneori, duminica ar dori şi ei să iasă în alte locuri, sau la picnic, dar copiii le amână dorinţa, spunând: avem lecţie de duminică, sau cateheza. Un singur cuvânt exprimă starea de fapt: bucuria acestor copii că se întâlnesc şi a noastră - că îi formăm. Concret, ce facem la lecţiile organizate la biserică: învăţăm tradiţia noastră ortodoxă şi românească, vorbim despre sărbătorile mari, le transmitem copiilor datini şi obiceiuri româneşti de sărbători, cum ar fi colindul cântat bătrânului Moş Crăciun în biserică, Sorcova, Pluguşorul, Mărţişorul, pe care ei îl realizează cu mâinile lor, încondeiem ouă de Paşte, facem lecţii de istorie, vorbim şi scriem, pentru ca să înveţe corect gramatica şi ortografia limbii române.

Foto: Elena Postelnicu

Luminiţa Voinea: De la Bucureşti, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni derulează mai multe programe menite să vină în sprijinul cetăţenilor români din afara graniţelor. Ovidiu Burduşa, secretar de stat la acest departament.

Ovidiu Burduşa: Avem programul de dotare a asociaţiilor, parohiilor şi instituţiilor din afara graniţelor ţării, care desfăşoară activităţi în beneficiul românilor de pretutindeni, cu pachete educaţionale formate din Dicţionar Explicativ al Limbii Române, Dicţionar Ortografic, Ortoepic şi Morfologic al Limbii Române, Atlas Geografic al României, Harta României şi albume de promovare a României. Este un pachet educaţional în format fizic de data asta, care poate fi folosit la şcolile sau cursurile de limbă română, în bibliotecile româneşti din afara graniţelor ţării, dar şi la alte tipuri de activităţi desfăşurate de către mediul asociativ. Apoi, avem programul de dotare a mediului asociativ românesc cu tablete pentru o activitate educativă, culturală şi socială desfăşurată în afara graniţelor ţării, precum şi pentru copiii care frecventează şcolile, cursurile de limbă română.

Luminiţa Voinea: Până pe 15 noiembrie, asociaţiile de români se pot înscrie în aceste programe la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Dincolo de şcolile de duminică organizate de asociaţiile de români, dar şi de biserici, în Italia se desfăşoară cursuri de limbă şi literatură română în şase universităţi, dar şi în grădinițe, şcoli elementare, gimnaziale și licee din diferite regiuni, după cum transmite Elena Postelnicu.

Reporter: Aproximativ 50 de profesori plecaţi de mai mulţi ani din ţară predau în şcolile italiene limba, cultura şi civilizaţia română, cursuri organizate cu sprijinul Institutului Limbii Române din Bucureşti. Aceste lecţii sunt frecventate de numeroşi elevi, însă există familii de români care nu consideră atât de important ca fiii lor să studieze limba română, după cum ne mărturiseşte profesoara Ileana Lucia Pop din Roma.

Ileana Lucia Pop: Ne confruntăm cu situaţii foarte dureroase. Cei mici sunt încurajaţi nu numai de anumite cadre didactice din şcoală, ci şi de părinţii lor români, să vorbească şi acasă limba italiană, de frică să nu rămână în urma copiilor italieni cu învăţătura; deci, sunt înstrăinaţi mulţi copii de limba română chiar de părinţii lor, pe care nu mă simt să îi condamn, totuşi, pentru că o fac fără să îşi dea seama de consecinţe. Însă, în felul acesta, dacă nu au acces nici la cursurile noastre, copiii ajung să nu se poată înţelege cu bunicii sau cu celelalte rude pe care le au în România, când se întâlnesc. De multe ori, elevii noştri spun că sunt italieni, nu vor să li se spună că sunt români, pentru că nu şi-a făcut nimeni timp sau nu a fost nimeni în viaţa lor în măsură să le explice că a fi român înseamnă mai mult decât a munci ca să aduni bani, în orice român e o fărâmă din Eminescu, din Brâncuşi, că unicitatea fiecărui popor este o valoare care merită să fie respectată, să poată întâlni la şcoală un profesor care e român ca ei, să poată învăţa limba părinţilor şi a bunicilor lor în mod corect, să poată afla lucruri frumoase despre cultura lor, să o poată arăta şi colegilor lor italieni sau de alte naţionalităţi, să îi vadă pe colegii lor că sunt interesaţi de limba şi de cultura noastră. Devine o bucurie pentru ei şi pentru părinţii lor! Am văzut elevi care, foarte dezamăgiţi de modul în care mulţi români sunt văzuţi aici în Italia, tindeau să ascundă originea lor, care au ajuns să fie cei mai interesaţi de concursurile pe care noi, profesorii de limbă, cultură şi civilizaţie românească, le organizăm, să fie cei mai implicaţi în activităţile de promovare a limbii şi a culturii noastre, toate aceste schimbări, pentru că noi, profesorii, încercăm să le arătăm partea frumoasă din ceea ce înseamnă să fii român.

Foto: Elena Postelnicu

Luminiţa Voinea: Pentru a păstra interesul în menţinerea şi cultivarea limbii române peste graniţe, autorităţile de la Bucureşti au crescut numărul proiectelor pe care le finanţează.

Ovidiu Burduşa: Anul acesta, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a finanţat nouă proiecte în domeniul educaţiei în Italia. Cursurile au loc pe toată peninsula italiană. Proiectele sunt gândite şi implementate de către asociaţiile româneşti din aceste zone. În astfel de situaţii, putem observa importanţa deosebită pe care o are mediul asociativ pentru membrii comunităţii româneşti din afara graniţelor. Una dintre priorităţile DRP pe anul acesta a fost înurajarea constituirii de noi asociaţii în statele în care se regăsesc comunităţi de români. Unul dintre obiectivele majore este păstrarea şi susţinerea identităţii lingvistice, spirituale şi culturale ale românilor de pretutindeni.

Luminiţa Voinea: Prin cultivarea limbii române, vorbitorii de vârstă şcolară îşi păstrează legătura cu spiritualitatea românească şi sunt, la rândul lor, ambasadori ai limbii şi culturii româneşti în mediile în care trăiesc şi în care vor lucra.

De asemenea, frecventarea cursurilor de limba română facilitează reintegrarea elevilor în sistemul românesc de învăţământ în cazul revenirii în ţară.

Românii de pretutindeni. Aproape de România este un proiect special realizat de Radio România Actualități, cu sprijinul Secretariatul General al Guvernului - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Proiectul îşi propune sprijinirea procesului de integrare a românilor din străinătate, dar şi păstrarea identităţii lingvistice în comunităţile de români istorice şi de mobilitate.

Audio: "Românii de pretutindeni. Aproape de România", rubrică difuzată în emisiunea Românii de pretutindeni, ediția din 7 noiembrie 2020. Realizator: Amalia Bojescu