Ziua Minorităţilor Naţionale din România
Italienii din Munţii Măcinului sau "Friulanii"din Greci trăiesc în deplină înţelegere cu românii.
Articol de Alexandra Olteanu, 19 Decembrie 2010, 19:50
Cunoscuţi navigatori,veneţienii şi genovezii au descoperit binefăcatorul pământ al Dobrogei în secolul XIII, când au construit forturi şi porturi la Dunăre.
După anul 1870,pietrarii italieni,alungaţi de săracie,de razboi,de boli şi de foamete şi-au părăsit casele şi au venit să scoată granitul din munţii cei bătrâni. Atunci România era pentru ei "terra promesa". Ei şi-au construit biserici şi şcoli, şi-au ridicat case, au facut copii şi au rămas pentru totdeauna.
Cei din Friuli-Venezia-Giulia au ales să se aşeze într-un loc care semană izbitor de mult cu ce-au lasat acasă-localitatea Greci,de la poalele Ţuţuiatului,acoperişul Dobrogei.Aici au trăit generaţii după generaţii într-o înţelegere deplină cu românii pe care i-au invaţat să taie piatra şi i-au invăţat jocul de bocce,şi de la care au învăţat gustul graului copt şi frumuseţea horelor din vatra satului.
Ascultaţi un reportaj realizat de Geta Negrişanu.
Tradiţiile ungurilor de la Turnu, judeţul Arad, se păstrează şi astăzi. Doamna Piry Toth, împreună cu domnul Suteac din Turnu sunt reprezentanţii asociaţiei culturale Propri-Cultur din Turnu a etnicilor unguri.
După posibilităţi, aceştia încearcă să fie prezenţi la diferite manifestări pentru a face cunoscut lumii tradiţiile strămoşeşti maghiare din zonă. De la tăierea porcului în propria gospodarie şi până la reţetele de post vechi, doamna Piry cum îi spun toţi cei care o cunosc ,prezintă în costum tradiţional şi cu un grai dulce ardelenesc ceea ce a mai rămas frumos în tradiţiile ungureşti din Turnu de odinioară.
Acum, în preajma Crăciunului, la Turnu se fac aşa numitele pituţe cu mac şi nucă de post (Makos Guba şi Dios Guba) care se servesc în ajunul sărbătorii Naşterii Domnului de către întreaga familie.
De la doamna Piry am aflat ca în casele maghiarilor de la Tunu se pregăteşte pentru masa de Crăciun supa de pasare iar de Anul Nou supa de porc, de Anul Nou fiind permis să mănânci numai de porc deoarcece porcul cu râtul său te împinge spre un an mai bun, aşa după cum spune tradiţia populară.
Ascociaţia culturală de la Turnu face parte din cadrul Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale „Arădeanca”, care cuprinde 33 de membrii producatori de branduri locale Pita de Pecica, plăcinta întinsă de Turnu, salam de Nădlac, plăcinta întinsă de Craiva, mnerea (magiun) de prune de Aldeşti, brânzeturi de Şofronea, caş tradiţional de Arad, Răchia de Şepreuş, Vinars de Bârsa, găluşte slovăceşti de Nădlac, vinuri din Cramele Pâncota, pălinca de Groşeni, mierea de Craiva, Barzava şi Scodor, tăiţei de casă de Pecica, prăjituri de Macea, plăcinta de la Mişca.
Ascultaţi un material realizat de Ioan Suciu.