Un secol de şuierat
Calea ferată îngustă şi mocăniţa de la Moldoviţa au o istorie de peste o sută de ani.
Articol de Mihaela Buculei, Suceava, 02 Mai 2012, 19:53
La început, mocăniţa a transportat material lemons, însă în preajma anilor 2000, obiectul activităţii a dispărut, iar celebrul tren cu vagoane de epocă de la Moldoviţa circulă acum şi transportă turişti, pe o linie ferată îngustă în lungime de aproximativ 11 Km.
Apariţiile mocăniţei cu şuieratul ca odinioară sunt atractive, oameni din ţară, dar şi localnici venind cu mic, cu mare s-o revadă în zilele de la sfîrşitul săptămânii. Repunerea în funcţiune a mocăniţei reprezintă rezultatul colaborării dintre autorităţile locale, cele judeţene şi administratorul unei firme specializate în cale ferată îngustă, austriacul Georg Hocevar.
În anul 1902, această cale ferată, folosită la transportul buştenilor, avea lungimea de 23,9 km şi se întindea de la Moldoviţa la Roşoşa, în 1957 erau patru locomotive cu aburi care trăgeau vagoanele cu lemn, iar în 1987 linia ferată îngustă de la Moldoviţa era cea mai lungă din ţară, având o sută de kilometri.
După anul 2000, cele două locomotive, “Krauss LI” (fabricată în 1921) şi “Reşiţa” (fabricată în 1955), rămase în comună, nu au fost preluate de Primăria Moldoviţa şi după o privatizare mult discutată, o firmă din Vişeul de Sus le-a făcut nevăzute şi nu au mai putut fi recuperate, iar linia ferată îngustă a fost abandonată. Locomotiva cu abur „Krauss”, care tractează în prezent mocăniţa de la Moldoviţa, a fost construită în anul 1917 la uzinele „Krauss” din Munchen, a fost „activă” până în 1971 în Austria, de unde a fost achiziţionată în anul 2005 de la un colecţionar, recondiţionată şi pusă în funcţiune pentru Moldoviţa, în anul 2007, de către cetăţeanul austriac.
În timp, s-a înţeles faptul că această mocăniţă este practic un magnet pentru turiştii care vin în zonă. Posibilitate de extindere exista în aval, spre Vatra Moldoviţei, spre Mănăstirea Moldoviţa dar şi în sus, spre Argel, lucru care s-a realizat.