Sălaj: Monumente unice, victimele nepăsării şi lipsei banilor
Pe lista neagră figurează biserici din lemn, castele, dar şi alte construcţii de o importanţă majoră pentru patrimoniul naţional.
Articol de Adrian Lungu, Sălaj, 28 Octombrie 2016, 13:08
Mai multe monumente din judeţul Sălaj au căzut pradă nepăsării, uneori indiferenţei şi de cele mai multe ori lipsei banilor. Pe lista neagră figurează biserici din lemn, castele, dar şi alte construcţii de o importanţă majoră pentru patrimoniul naţional.
AUDIO: Reportaj - Monumente din judeţul Sălaj lăsate pradă nepăsării.
Castelul din Treznea şi Casa lui Horea din Cizer sunt doar două exemple de monumente din care au mai rămas doar nişte ruine gata să se prăbuşească sub propria greutate. Casa lui Horea a fost uitată într-un colţ de grădină, nu departe de şcoala din sat. Au fost nenumărate încercări, discuţii, dispute, dar fără rezultat. Casa este tot acolo şi se degradează pe zi ce trece.
În cazul castelului din Treznea, lucrurile sunt şi mai grave. Pentru că proprietarul castelului a fost groful Baz Ferenc – acuzat de crime de război în cazul masacrului comis de trupele hortyste în septembrie 1940, clădirea aflată în centrul localităţii a ajuns o ruină.
Fostul primar al comunei Treznea, Emanoil Stanciu, a declarat în mai multe rânduri că localnicii nu doresc restaurarea tocmai din cauza celui care a locuit acolo, în timp ce clădirea s-a degradat încet, dar sigur, iar în prezent nu a mai rămas decât o ruină. Reprezentanţii primăriei spun că nu au bani pentru restaurare, iar conducerea Direcţiei pentru Cultură a organizat în vară o vizită la faţa locului cu directorii instituţiilor deconcentrate, pentru analizarea problemei în teren.
Deocamdată nu s-a ajuns nicăieri. În cazul castelului Wesselenyi din oraşul Jibou, lucrurile sunt ceva mai simple. Imobilul a fost retrocedat, iar proprietarul doreşte să-l vândă. Pentru că se află la câţiva paşi de Grădina Botanică „Vasile Fati”, conducerea Centrului de Cercetări Biologice din Jibou şi-a manifestat interesul pentru achiziţionarea castelului şi transformarea imobilului într-un centru de cercetare educaţională de talie internaţională.
Directorul Centrului de Cercetări de Cercetări Biologice din Jibou, Cosmin Sicora, a declarat că proiectul a eşuat din cauza lipsei banilor. La faţa locului s-a deplasat inclusiv prefectul judeţului Sălaj, Marin Niţu, care a recunoscut că este de datoria statului roman să achiziţioneze castelul având în vedere că are o importanţă majoră în istoria Sălajului. Castelul se degradează, dar arată încă bine, poate şi pentru că a fost utilizat în timp de mai multe instituţii. Lipsa lucrărilor de întreţinere au început să-şi arate colţii.
Dovezi că se poate există
Există însă şi exemple bune. Castrele de la Moigrad şi Buciumi au fost incluse în proiecte concrete de reabilitare şi punere în valoare, printr-un amplu proiect elaborat şi pus în practică de Consiliul Judeţean Sălaj. Au fost amenajate parcări, drumuri şi căi de acces, toalete, sisteme de iluminat pe timp de noapte care pun în valoare elementele istorice, iar la Buciumi a fost montat inclusiv un lift pentru acces. Într-un astfel de program au fost incluse şi mai multe biserici din lemn. Deci iată că se poate.
Problemele sunt însă multe şi mari. Nu puteam încheia fără să amintesc Casa memoriala „Iuliu Maniu” din Bădăcin , un imobil care a ajuns mai degrabă o ruină, dar care este pe punctual de a fi salvat printr-o campanie publică de strângere de fonduri, acţiune iniţiată şi coordonată de părintele Cristian Borz.