REPORTERII RADIO ROMÂNIA
Reşita se apropie cu paşi repezi de statutul de… comună. Aflați de ce în reportajul de mai jos.
Articol de Mario Balint, 07 Aprilie 2014, 18:34
Reşita se apropie cu paşi repezi de statutul de… comună: doar 10% dintre muncitorii care lucrau pentru economia naţională până în 1989 îşi mai găsesc de lucru în uzinele de pe malurile Bârzavei.
Nici societăţile comerciale private nu stau mai bine, la nivelul întregului judeţ. Potrivit presei, Caraş-Severin ocupă un nefericit loc 39, cu o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro. În opinia specialiştilor, practic, judeţul nici nu mai contează în economia românească. Pentru a ne face o impresie, cifrele de afaceri ale Braşovului sau Prahovei, au fost de 7,3 miliarde de euro, în 2013.
Pînă în 1989 România avea un program energetic naţional prioritar şi bine definit, o reţea de cale ferată la nivelul statelor puternic industrializate şi o flotă comercială care domina regiunea Mării Negre. Toate cele trei teme enunţate, considerate o prioritate naţională, au dispărut de pe agenda guvernărilor din ultimii 25 de ani. Poate nu întîmplător, destinul Reşiţei este legat de destinul dezvoltării României.
Pînă în 1989, la Reşiţa se fabricau turbine hidro-electrice, cale ferată şi material mărunt de cale, dar şi motoare navale şi diesel pentru locomotivele româneşti. După cum constatat corespondentul nostru, Mario Balint, astăzi, Reşiţa se apropie cu paşi repezi de statutul de comună.