Mănăstirea Maria Radna

Acum, în preajma sărbătorii Rusaliilor, este o tradiţie de sute de ani împământenită printre credincioşii romano-catolici să vină în căutarea mântuirii la basilica Maria Radna, situată pe DN 7, în apropiere de Lipova, la circa 250 de metri de şosea pe dreapta cum vii de la Bucureşti şi Deva.

Pelerinii, oamenii cu griji şi necazuri, vin aici și se roagă în românește, ungurește sau germană și caută ajutorul divin, convinşi fiind că, prin rugile lor, adresate Fecioarei Maria, problemele lor îşi vor găsi rezolvarea.

Împreună cu părintele Andreas Reinholz descoperim acest sfânt loc de pelerinaj.
Începuturile mănăstirii datează din jurul anului 1551, fiind întemeiată de calugării franciscani veniţi din Bosnia. În 1709, după epidemia de ciumă, care a decimat populaţia, a avut loc un mare pelerinaj la Maria Radna, în semn de mulţumire pentru că oamenii au scăpat cu bine din această grea încercare.

Joszef al II-lea de Habsburg a vizitat lăcaşul, fiind foarte impresionat de acesta. Icoana miraculoasă salvată din cenuşa bazilicii incendiată de turci primeşte în dar o podoabă nepreţuită, adusă de la Viena. Pe aceasta au fost aplicate două coroane din aur, o donaţie a cardinalului Alexander de Rudnay, a cărui inimă este păstrată în formol în această mănăstire.
În anii comunismului pelerinajele au fost interzise aici. În 1949 au fost concentraţi în condiţii deosebit de grele, toţi franciscanii din România. După schimbările din 1989, pelerinajele s-au reluat şi au luat amploare. În 1992 Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea conferă bisericii din Maria Radna titlul de Basilica Minor.

În dreapta naosului o urmă de potcoavă intr-un fragment de rocă poate fi văzută şi astăzi, aici. Vestea acestor minuni s-a răspândit repede iar credincioşii au început să vină aici în pelerinaje de la mari depărtări să se închine în faţa icoanei Maicii Domnului.