Tudorel Andrei, președintele INS: Declinul demografic duce la crearea unor dezechilibre mari între cele trei grupe de vârstă

„Matinal” - Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu

Realizator: Țara noastră a înregistrat o scădere a populației cu patru milioane de persoane în ultimii 30 de ani, ceea ce înseamnă că în 2021 am atins același nivel cu cel din 1966, conform datelor Institutului Național de Statistică. Populația rezidentă în 2021 a scăzut în raport cu 2011 cu peste 5%, iar în raport cu 2002 s-a micșorat cu peste 12%, un fenomen care este prezent la nivelul multor țări din estul Europei.

Realizator: Cel mai recent recensământ al populației, încheiat anul trecut, reflectă o accentuare a fenomenelor de reducere, dar și de îmbătrânire a populației rezidente a României, după cum spunea și președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, invitatul nostru astăzi la „Apel matinal”. Bună dimineața!
Realizator: Bună dimineața!

Tudorel Andrei: Bună dimineața și mulțumesc pentru invitație!

Realizator: Mulțumim că ați acceptat să purtăm discuția. Da, sunt mai mulți factori, apropo de toate întâmplările ce reies din recensământ, dar de ce suntem din ce în ce mai puțini?

Tudorel Andrei: Haideți să... exact ce ați spus dumneavoastră la început, într-adevăr, scăderea populației rezidente nu este un fenomen pe care îl întâlnim numai în România, ci este un fenomen pe care îl întâlnim în majoritatea țărilor din estul Europei și, de ce nu, chiar și în țări dezvoltate din Occident. Din păcate, în România, Bulgaria, Croația, dimensiunea scăderii populației, într-adevăr, este una mult mai mare decât în restul țărilor din estul continentului. Cauzele sunt multiple și ar trebui să le căutăm în diverse etape ale tranziției. Prima ar fi că în prima perioadă a tranziției am avut o migrație accentuată. Aceasta s-a diminuat în partea a doua, începând cu 2012-2013, dar avem și celălalt fenomen legat de nașteri și decese. Să nu uităm că natalitatea și mortalitatea sunt două fenomene foarte complexe, care au o rigiditate, sunt foarte lente în schimbare și, de regulă, există un decalaj în timp. Ceea ce s-a întâmplat în prima perioadă a tranziției, /culegem/, dacă pot să spun așa, în această perioadă. Deci acestea sunt, în mare, cei doi factori foarte importanți: migrația și factorii naturali. 30 de ani de tranziție a însemnat, în egală măsură, o schimbare în comportamentul populației în raport cu prima naștere la nivelul unei familii și în raport cu numărul de copii care se nasc într-o familie.

Realizator: Este posibilă stoparea și eventual inversarea acestui proces?

Tudorel Andrei: Acum depinde, dacă avem în vedere numai migrația internațională, într-adevăr, s-a redus foarte mult, aș putea să spun foarte mult în ultimii cinci-șase ani. Dacă după aderare și în primii ani, 2006, 2007, 2008 am avut valori foarte mari ale migrației, chiar peste jumătate de milion la nivelul unui an, astăzi migrația internațională nu mai este atât de accentuată. Dar, din păcate, factorul natural, cel puțin la nivelul anului 2021, a fost preponderent în reducerea populației rezidente. Deci să nu uităm că atât fenomenul de nașteri, cât și fenomenelor de decese sunt două fenomene foarte complexe, pe care nu le putem schimba de pe o zi pe alta.

Realizator: Dar este nevoie de politici, de programe speciale?

Tudorel Andrei: Da, este nevoie, dar și aici o observație, trebuie să avem răbdare. Rezultatele nu pot fi imediate. Dacă dorim să avem modificări în comportamentul populației în următoarea perioadă, va trebui să așteptăm rezultatele poate peste 10 ani, 20 de ani, dar în niciun caz de la o zi la alta să avem aceste schimbări bruște. S-a mai întâmplat o dată în istoria României, în 1967; atunci se putea, pentru că eram într-o societate totalitară. Rezultatele știți când le-am văzut? Le-am văzut în preajma anilor 2006 - 2007, când populație născută în anii '67, '68, '69 a emigrat într-o mare măsură în țările din vestul continentului.

Realizator: Dar ce indică această evoluție demografică din ultimele trei decenii și ce se va întâmpla dacă acest curs va continua? Care ar putea fi nivelul critic?

Tudorel Andrei: Păi, haideți s-o luăm așa. Să știți că, cel puțin în opinia mea, problema mare nu este reducerea populației rezidente, ci este dezechilibrele majore pe care le avem pe cele trei grupe de vârstă. Practic, o reducere a populației din grupa de vârstă 15 - 64 de ani înseamnă un alt comportament pe piața forței de muncă și, în egală măsură, înseamnă costuri suplimentare pentru persoanele care sunt peste 65 de ani. Practic, doi indicatori sunt cruciali în a urmări care este impactul dezechilibrelor pe cele trei grupe de vârstă. Indicele de îmbătrânire demografică și raportul de dependență demografică - aceştia sunt indicatorii pe care trebuie să-i avem în primul rând în vedere, mai mult decât reducerea populației rezidente. Ce se va întâmpla dacă vom merge pe același trend? Probabil în 2030 populația rezidentă a României va fi undeva în jurul a 18 milioane și vom pierde un loc în ierarhia europeană. Nu vom mai fi pe locul şase, ci vom cădea pe locul şapte, în fața noastră venind Țările de Jos.

Realizator: Sunt diferențe majore în ceea ce privește regiunile geografice ale României?

Tudorel Andrei: Într-adevăr, aceasta este o altă caracteristică importantă pe care noi o desprindem în urma datelor de recensământ. Sunt județe în care avem o ușoară creștere, exceptând, bineînțeles, Ilfovul. Aici aş face o observație, Ilfovul și Bucureștiul trebuie să le privim împreună, pentru că, în fapt, e vorba de aceeași populație rezidentă, dar sunt alte județe la care avem o scădere dramatică, aș putea spune, a populației rezidente. Aici sunt şapte județe: avem Caraş-Severin - cu 16%, Teleormanul - cu 15%, Hunedoara - aproape 14% Brăila - 12% Olt, Mehedinți - peste 11% și Buzăul - 10%. Judeţe precum Teleormanul, Caraș-Severin și Mehedinţi au o scădere a populației de peste 25 % în raport cu anul 1966. Probabil va fi foarte greu ca, într-o perioadă scurtă, aceste județe, cel puțin cele trei județe, să-și echilibreze populația rezidentă.

Realizator: Există vreun reper statistic din acest recensământ care v-a frapat?

Tudorel Andrei: În primul rând, mă frapează scăderea populației rezidente din grupa de vârstă 15-64 de ani. Avem o reducere de peste 1,4 milioane, ceea ce înseamnă o scădere a acestei grupe de vârstă în totalul populației, de la 68% din 2011 a scăzut la 64%. Practic, aceasta, după mine, este informația cea mai importantă pe care o desprindem la acest recensământ.

Realizator: Ne gândim că acest raport, până la urmă, acest recensământ al populației și al locuințelor a ajuns și pe masa guvernanților. Din câte cunoașteți dumneavoastră, se lucrează la vreun proiect de țară?

Tudorel Andrei: Cel puțin suntem în... am anunțat numai datele provizorii la nivel național și la nivel de județe. Datele foarte importante pentru fundamentarea politicilor publice vor fi prezentate de institut în perioada următoare, pentru că ne interesează atât la nivel național, dar politica publică se realizează la nivel local, și aici trebuie făcute analize foarte fundamentate pentru luarea acestor decizii.

Realizator: Da, multe amănunte interesante pe care le-am aflat de la dumneavoastră. Vă mulțumim că ați fost alături de noi.

Tudorel Andrei: Şi eu vă mulțumesc foarte mult. O zi bună!

Realizator: Preşedintele INS, Tudorel Andrei, după cel mai recent recensământ al populaţiei şi al locuinţelor şi sunt câteva semnale de alarmă, pe care le-am desluşit împreună.