România, printre codaşele Europei la gestionarea deşeurilor

Invitatul nostru la "Apel Matinal" este ministrul mediului şi schimbărilor climatice, domnul Attila Korodi.

Ne aflăm printre ţările codaşe în Europa la capitolul gestionarea ecologică a deşeurilor. Din cele 8 tone de deşeuri pe care le producem anual, 90% ajung la gropile de gunoi. Aţi lansat a doua ediţie a proiectului Ecobanca, Banca de reciclare. Cât de mult ne ajută acest proiect?

Attila Korodi: Ne ajută foarte mult, pentru că proiectul Ecobanca în Bucureşti - şi ne referim la Bucureşti - nu numai că aduce o componentă de mobilitate, adică să fim aproape de familiile, cetăţenii care vor să se debaraseze de deşeurile electrice şi electronice, adică echipamente foarte vechi, şi este şi o componentă de conştientizare pentru că sunt foarte vizibile, vor fi în foarte multe locuri ale Bucureştiului pe perioada de vară, mijloc de septembrie şi completează foarte bine cele 27 de centre de preluare de deşeuri din echipamente electrice şi electronice care există la ora actuală care sunt fixe şi totuşi nu pot fi atât de vizibile pentru că ele sunt cumva amplasate într-un loc fix.

Audio: Attila Korodi, în dialog cu Eugen Rusu

Deci, ceea ce noi susţinem este aceea că sunt bune practici deja în ţară, cum este proiectul Ecobanca prin care autorităţile locale încearcă să găsească o soluţie, o metodă prin care cât mai multe deşeuri electrice să meargă către reciclare pentru că, ştiţi probabil, au fost foarte multe analize care arată că gropile vechi de deşeuri sunt pline de metale grele, unul din motivele pentru care sunt pline de metale grele este acela că acele depozite vechi, neconforme conţin şi echipamente electrice de diferite tipuri şi atunci acelea cumva se descompun în substanţă toxică.

Există mici producători de energie regenerabilă din deşeuri, de exemplu. Sunt sprijiniţi aceşti producători, există programe pentru iniţiative verzi, dle ministru?

Attila Korodi: Sunt. Odată, dacă vorbim de producerea energiei verzi, este sistemul prin care certificatele verzi susţin investiţia lor, chiar dacă este mai limitat decât a fost anul trecut ca să nu se crească preţul energiei, dar oricine produce energie din deşeuri, din biomasă sau resursă energetică verde - vorbim de vânt, soare sau apă - primeşte certificate verzi.

Pe de altă parte, noi credem că deşeul trebuie să fie o resursă pentru ceva nou.

Deşeul poate fi reciclat aproape sută la sută şi mergem către reciclare şi cel mult să meargă către valorificare energetică numai ceea ce nu mai poate fi reciclat, sau să meargă către compost ceea ce poate fi compostat.

Echipamentele electrice, electronice, din fericire pot fi reciclate în România, există capacităţi industriale mari foarte bine dezvoltate de parteneri privaţi din ţară, aşa că cât se colectează aceea se şi reciclează automat şi este un lucru foarte bun.

Astăzi semnaţi finanţarea proiectului pentru extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată, regiunea Constanţa - Ilfov, un proiect de aproape 50 de milioane de euro. Ce înseamnă practic pentru această regiune, în care continuă să existe un deficit în alimentarea cu apă potabilă?

Attila Korodi: Da, o să vă dau o veste care poate o să fie foarte ciudată şi pentru dvs şi pentru radioascultători: semnăm contractele pentru oraşele Buftea şi Corbeanca şi zona adiacentă, pentru că Compania regională de apă Constanţa, care s-a dezvoltat foarte mult din punct de vedere al capacitătii manageriale, a preluat serviciile de apă şi canalizare în zona aceasta a judeţului Ilfov.

Şi este un lucru foarte bun, pentru că noi generăm investiţii foarte mari pentru comunităţi importante şi aceste companii regionale de apă au capacitatea să le administreze după aceea.