Potenţialul energetic al României
Potenţialul energetic al României, infrastructura europeană, energia regenerabilă şi rolul României ca pol al energiei în UE, teme ale evenimentului Ziua românească a energiei.
Articol de Eugen Rusu, 11 Iunie 2014, 09:11
Potenţialul energetic al României, infrastructura europeană, energia regenerabilă, dar şi rolul României ca pol al energiei în UE au fost principalele teme abordate la Bruxelles, cu prilejul Zilei româneşti a energiei.
Evenimentul a fost organizat de Centrul Român al Energiei, în capitala Belgiei, cu sprijinul reprezentanţei permanente a României pe lângă UE.
Au participat oficiali ai Comisiei Europene şi ai companiilor mari din domeniul energiei, din România.
Corespondentul nostru, Cerasela Rădulescu, a aflat, pentru "Apel matinal", de la secretarul general al Centrului Român al Energiei, Mihai Păun, cum va participa România la interconectarea pieţelor din domeniu.
Audio: Potenţialul energetic al României.
În UE se ridică din ce în ce mai des problema independenţei energetice a Europei, în contextul crizei din Ucraina.
S-a vorbit aici despre o interconectare a pieţelor de energie, la care România poate participa.
Mihai Păun: Este într-adevăr o oportunitate pentru România, este o oportunitate şi pentru Europa. Discutăm despre interconectarea pieţelor, discutăm în acelaşi timp şi despre interconectarea fizică a reţelelor de înaltă tensiune, cât şi a conductelor de înaltă presiune. Am avut surpriza plăcută să fim în situaţia să prelungim discuţiile înainte de prânz, în sesiunea a doua, care a fost foarte interesantă, abordând subiecte de mare actualitate: regenerabile, infrastructură energetică europeană şi interconexiuni, atât pe pieţe, cât şi de reţele.
Reporter: Centrul Român al Energiei, prin proiectele pe care le are, aici, la Bruxelles, poate deschide uşile către proiecte ale României în domeniul energiei.
Mihai Păun: Putem spune că deja uşile au fost deschise şi ca să vă dau un exemplu concret, am avut anul trecut întâlnire cu directorul general pentru energie din partea Comisiei Europene, domnul Philip Lowe, ca să discutăm oportunităţi de proiecte şi iată că avem un început bun în lista proiectelor de interes comun european, atât în ceea ce priveşte infrastructura pentru gaze, cât şi în ceea ce priveşte infrastructura pentru electricitate.
Realizator: Şi de asemenea prezent la conferinţa de la Bruxelles, secretarul de stat în Departamentul pentru energie, Karoly Borbely, a vorbit despre noua strategie energetică a României pentru 2014-2035.
Reporter: Domnule secretar de stat, vorbeaţi în timpul conferinţei despre o actualizare a strategiei de energie a României.
Karoly Borbely: Da. Departamentul pentru energie lucrează deja de două luni la strategia energetică penrtu perioada 2014-2035; prima fază a consultării publice a luat sfârşit. Acum suntem în discuţiile, consultările interne şi în faza de selectare a consultantului care ne va furniza datele cu privire la evoluţia pieţei şi a consumului României în următoarea perioadă. Ne-am propus ca în luna octombrie să avem un document final pe care să îl prezentăm tuturor partidelor politice şi organizaţiilor non-guvernamentale, politicile profesionale, iar la sfârşitul lunii octombrie-începutului lui noiembrie să aprobăm acest document şi să avem o strategie energetică realistă şi care să corespundă nevoilor României în perioada următoare.
Reporter: Care ar fi resursele de energie alternativă pe care ar putea conta România?
Karoly Borbely: Susţinem energiile regenerabile, dar într-o formă mult mai precaută, mai sustenabilă. Cota de regenerabile a României, deci cota de energie electrică pe care o producem din regenerabile este extrem de bună, deci deja ne-am atins cotele pentru 2020, dar având în vedere potenţialul foarte mare şi având în vedere faptul că în continuare există un interes deosebit pentru această zonă trebuie să găsim o formulă echilibrată şi sustenabilă. Iar în această strategie energetică vom sublinia foarte clar susţinerea investiţiilor în biomasă - acesta este una din priorităţile acestei strategii energetice şi nu în ultimul rând acele rezerve neconvenţionale pe care sperăm să le avem la noi în ţară.