"Gradul de ocupare în stațiunile balneare este aproape de 100% pentru Revelion"

Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Daniela Petrican: Două dintr-o lovitură: turism și sănătate, o posibilă deviză a turismului balnear de la noi, chiar dacă banii sunt cu și mai multă socoteală, cel puțin pentru întreținerea sănătății, investiția merită.

Cătălin Cîrnu: Am tot vorbit aici, la 'Matinal', despre turismul balnear. O facem și astăzi alături de invitatul 'Apelului matinal', Nicu Rădulescu, președintele Organizației Patronale din Turismul Balnear. Bună dimineața.

Nicu Rădulescu: Bună dimineața dumneavoastră și radioascultătorilor dumneavoastră.

Cătălin Cîrnu: Pentru cunoscători, dar și pentru cei nou-veniți ori dispuși să beneficieze de binefacerile naturii, cum se mai prezintă oferta turistică a stațiunilor de profil din țara noastră?

Nicu Rădulescu: Să știți că am o primă veste bună, după discuțiile făcute aseară cu colegii mei. din care rezultă că gradul de ocupare în stațiunile balneare este aproape de 100% pentru Revelion. Se pare că indicatorii economici îi vor depăși pe cei ai anului 2019, considerat un an de referință în turismul românesc şi, dacă Revelionul merge bine, sărbătorile merg bine, înseamnă că lucrurile se mișcă foarte bine în stațiunile balneare și vreau să vă spun că, probabil, toate problemele pe care le-am avut în pandemie - am fost primul sector închis și ultimul deschis - ne-au unit în jurul ideii de a putea promova mai bine resursele naturale ale României, de a deschide ochii celor care au fost /.../ să vadă că într-adevăr România are resurse extraordinare și resurse naturale bine cotate în Europa și că putem face într-adevăr un turism balnear de calitate, utilizând experiența medicală, experiența care duce către turiștii care vin și care sunt interesați pentru sănătatea lor, cum ați spus și dumneavoastră, și iată că sunt roade foarte, foarte bune, pentru că, dacă acum cinci ani de zile, vârsta medie a celor care veneau în stațiunile baneare, circa peste 60%, era de peste 50 de ani, la ora actuală, în bazele noastre de tratament, în zonele de SPA și Wellness, au început să vină tinerii. Ei constituie un segment foarte preţios şi tineri între 35 și 40 de ani sunt cam în jur de 62% la ora actuală. ceea ce înseamnă o schimbare totală de percepție în turimul balnear și o înclinare către a merge în staţiunile balneare mai mult pentru prevenție decât pentru tratament.

Cătălin Cîrnu: Da, am sesizat și noi acest amănunt, mai ales că mulți dintre câștigătorii concursului Germisara de la noi, din Geoagiu Băi, județul Hunedoara, au vârste undeva pe la 40 de ani.

Daniela Petrican: Da, bine, probabil că aceștia caută și ceea ce numim spa, așa, pe englezește, pentru că mai dețineți încă acest avantaj al călirii organismului cu apă, aer și soare, apă termală și minerală pentru consum, aer ozonificat. Acestora li se adaugă și asistența de specialitate a medicilor. Persoanele de vârstă medie și înaintată cunosc aceste avantaje. Iată că și cei mai tineri le regăsesc și ei. Ce atribute îi conferiți elementului recent intrat în domeniu la noi, spa, cum spuneam?

Nicu Rădulescu: De fapt, acest să zicem noi domeniu nou este din perioada romană. Stațiunea pe care ați amintit-o dumneavoastră anterior este o stațiune care este atestată documentar de peste 2.000 de ani, ca și alte stațiuni, cum este stațiunea Herculane și alte stațiuni pe care le avem. Spa înseamnă sanitas per aquam, adică sănătate prin apă. Și, vă dați seama, dacă romanii, care au inventat primele terme în zona balneară din Herculane, făceau acest lucru, noi ne-am dat seama că suntem foarte bine cotați și la ora actuală cam toate hotelurile care se fac în zona balneară au câte un spa, iar zona aceasta de spa și welness, pe care o preferă foarte mult cei tineri, vine să arate că de fapt nu trebuie să ne ocupăm numai de corp, dar și de minte, de suflet, și apa în general..., apa, mă gândesc în primul rând la apa termală, mă gândesc și la apa sulfuroasă, pentru că apa sulfuroasă este uneori recomandată în diferite afecțiuni și se consumă, este deci apă pentru cură internă sau apă pentru cură externă. Gazul mofetic care în zona transilvană este un factor de cură extraordinar și care este unic în Europa. Numai noi avem - în România - gaz mofetic. Sigur, sunt unii care preferă să vină pentru împachetările cu nămol terapeutic. Deci România, ca țară, este extrem de bine dotată cu toate aceste resurse naturale. Noi avem știința necesară ca să nu uităm un sector foarte puternic, recunoscut pe plan european al României, în zona balneară sunt medicii de fizioterapie, sunt cei care oferă masajele, sunt cei care într-adevăr sunt extrem de atenți la tot ceea ce se întâmplă în staţiunile balneare și, slavă Domnului, ați văzut în perioada pandemiei, undeva indicele de infecție era pe undeva sub 1% în zona balneară, ceea ce înseamnă că am fost foarte, foarte interesați să facem coridoare de protecție, să fie o zonă într-adevăr curată. Și oamenii au fost extrem de..., turiștii au fost extrem de docili, de responsabili, au înțeles bine și asta face într-adevăr ca România turistică să poată fi și o Românie, de ce nu, balneală și, de ce nu, poate pentru anii viitori, eu sunt foarte optimist, ritmul de incoming, adică de aducere turiști străini în România, să fie mult mai bine dezvoltat decât în ultimii ani.

Cătălin Cîrnu: Avem resurse naturale, cum spuneați, pe ici pe colo se mai construiesc inclusiv hoteluri sau complexe, precum în Borsec sau în Techirghiol, dar aminteați ceva mai devreme de personalul medical. Mai sunt medici pe această specialitate, balneoreumatologie?

Nicu Rădulescu: Această specializare de baneofizioterapie este o specializare care, în ultimul timp, deci în ultimii ani, și ca efect al pandemiei, când, într-adevăr, s-a văzut științific dovedit că resursele naturale termale sunt un factor de luptă foarte, foarte puternic împotriva COVID-ului şi că, de fapt, imunitatea crește foarte mult în zona balneară, au început să vină, să se facă școli de vară; colegii noștri, medicii, care se ocupă cu zona aceasta, cu balneologia - balneologia fiind o știință care la noi este extrem de bine dezvoltată și Institutul nostru de Balneologie e de prin 1920 și funcționează în continuare sub îndrumarea Ministerului Sănătății. Există această preocupare pentru tineri, pentru a veni în această zonă de balneofizioterapie, care, într-adevăr, îmbină atât tratamentele și procedurile cu apă minerală termală naturală, dar și unele proceduri care țin de medicina fizică. Deci, această medicină este strict specializată. Noi luptăm foarte mult în zona balneară pentru a atrage cât mai mult medici tineri, au început să vină și medici tineri. Şi sigur că împreună cu celelalte asociații care se ocupă, și împreună cu cele două ministere, Ministerul nostru al Turismului, dar și Ministerul Sănătății, şcoala balneară românească, școala de balneofizioterapie, care a fost foarte, foarte bine apreciată, se poate, într-adevăr, să aducă cât mai mulți medici tineri. Au început, într-adevăr, cu paşi înceţi să vină tinerii, dar vreau să vă spun că sunt optimist în această privinţă. Oricum, România pe plan european este bine cotată din punct de vedere al factorului medical. Se spune că medicii noștri sunt foarte, foarte bine pregătiți, că, în general, medicina balneară e o tradiție în România și că, de fapt, România, fiind o zonă atât de diversă în ceea ce privește apele minerale și factorul natural de cură, trebuie să își valorifice această resursă printr-o forță de muncă foarte bine calificată în domeniul medical.

Daniela Petrican: Am primit mesaje de la ascultători, care ne spun că este nevoie de investiții în infrastructură, în curățenia stațiunilor. Cam ce facem noi la acest capitol?

Nicu Rădulescu: Sigur că mai sunt și locuri în care, într-adevăr, mai sunt multe de făcut. Investițiile în ultimul timp, e adevărat, datorită pandemiei, nu au avut același, să zicem, aceeași intensitate cu care făceam înainte /.../. Dar să nu uităm, au început să se facă investiții masive, în special în niște zone geografice ale țării, unde, într-adevăr, să zicem este şi pentru noi o noutate.

Daniela Petrican: Dar știți că toate investițiile... Adică nu ne putem referi numai la ce s-a întâmplat, că a fost pandemia, că pandemia ne-a încurcat....

Nicu Rădulescu: Da, trebuie să fim obiectivi.

Cătălin Cîrnu: Haideți să luăm Băile Herculane. De ani de zile se vorbește și la noi, la radio, dar se vorbește în general despre toate problemele întâlnite acolo și nu s-a întâmplat mai nimic. De ce oare?

Nicu Rădulescu: Așa este. Din păcate, acolo, așa cum am mai spus de câteva ori eu această chestiune, acolo, în continuare, factorul politic, adică Consiliul Local nu a găsit cea mai bună formulă de colaborare cu cei care investesc, adică cu investitorii. Uitați-vă și dumneavoastră la Sovata, unde investitorii împreună cu Consiliul Local, împreună cu Primăria au făcut niște minuni, au făcut modernizări peste tot.

Daniela Petrican: Domnul Rădulescu, dar de ce hotelurile vechi sunt lăsate în paragină? Eu am fost la Băile Felix, la începutul acestei luni. Deci, nu mi-a venit să cred când am auzit că sunt păzite hoteluri și lăsate în paragină, hoteluri vechi de 30-40 ani, demult. Erau lăsate în paragină și cel care păzea hotelul ne-a zis 'nu vreți să vedeți cum arată'.

Nicu Rădulescu: Da. Depind aceste hoteluri pe mâna cui sunt, pentru că membrii noștri și oamenii cu care noi colaborăm sunt oameni responsabili. Dacă într-adevăr cei care au cumpărat hotelurile sunt cei care au vrut să facă o afacere imobiliară și probabil că prețul nu le convine ca să-l vândă, aici se va ajunge. Dar toate țin de modul în care administrația locală își face datoria. Acolo unde într-adevăr sunt /.../ de la un traseu normal al dezvoltării, în stațiunile balneare unde noi într-adevăr avem tradiție, noi suntem o țară care am avut, am fost în primele cinci locuri în perioadă interberică, deci noi nu avem voie să facem greșeli, dar aceste locuri sunt rămase ca urmare a faptului că sunt unii - și în Herculane s-a întâmplat și în alte zone, care într-adevăr au cumpărat stabilimente pe care le-au dus în ruină pentru că nu au făcut investiții, au așteptat cine știe ce afaceri imobiliare ca să le crească valoarea și, bineînțeles, mai sunt alţii care, într-adevăr...

Cătălin Cîrnu: Şi se alege praful, pe românește.

Nicu Rădulescu: Da. Și mai este ceva, degeaba noi și membrii noștri și noi insistăm foarte mult să se facă investiții și toți colegii noștri au făcut investiții în zona balneară, acolo unde ei au cumpărat hoteluri, degeaba investim noi, dacă ceilalți, din alte structuri, care vin și cumpără și, mă rog, și din zona sindicală și din alte zone nu își fac investițiile, ci doar le exploatează, aceste locuri.

Cătălin Cîrnu: Da, este clar. Toată lumea trebuie să își dea mâna, pentru că degeaba ai tu hotelul tău, să zic, sau SPA-ul tău care arată foarte, foarte bine, iar dacă pătrunzi în acea stațiune, să-i zicem, gunoiul este prezent peste tot. Vom mai vorbi despre turismul balnear, pentru că România este o țară extraordinară, care are ce oferi nu doar turiștilor din țară, ci și celor din străinătate. Nicu Rădulescu a fost prezent astăzi la 'Apel matinal', președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear.