Exportul de cereale din Ucraina se va face pe baza unor licenţe emise de statul român #ApelMatinal

Daniela Petrican: Fermierii sunt nemulţumiţi că autorităţile române nu au prelungit unilateral interdicţia de import pentru cerealele ucrainene, după ce au expirat restricţiile aprobate de Comisia Europeană. După discuţii cu fermierii şi în aşteptarea planului de măsuri din partea autorităţilor ucrainene care să reglementeze exportul de produse agricole, astfel încât să nu afecteze piaţa internă, Guvernul de la Bucureşti pregăteşte şi o interdicţie pentru o perioadă de 30 de zile.

Cătălin Cîrnu: De notat că ieri, fermierii bulgari au protestat nemulţumiţi de ridicarea restricţiilor privind importul de cereale din Ucraina. Ce spun însă fermierii români şi care sunt soluţiile, vom afla imediat de la invitatul apelului matinal, Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români. Bună dimineaţa!

Daniela Petrican: Bună dimineaţa!

Florian Ciolacu: Bună dimineaţa! Bună dimineaţa de la Bruxelles, de data asta!

Cătălin Cîrnu: Bonjour ? tous! Aseară, ministrul agriculturii, Florin Barbu, ştim că s-a întâlnit cu reprezentanţi ai fermierilor români. Care a fost rezultatul discuţiilor?

Florian Ciolacu: Întâlnirea a avut ca scop informarea în legătură cu măsurile pe care autorităţile române le-au discutat în guvern, dar şi în relaţia directă cu conducerea Ministerului Agriculturii şi premierul din Ucraina, vizavi de impactul importului de cereale din această ţară mare, imens producător de cereale, către România şi tranzitul cerealelor ucrainene către România. Acuma, rezultatul este ştiut. El probabil că se va manifesta aşa, în două etape, dar tot va fi insuficient, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în ultimele şase luni. Exportul de cereale din Ucraina se va face pe baza unor licenţe emise de statul român, astfel încât el va fi redus la a fi destinat doar producătorilor de cerere agricole şi celor care procesează, nu trader-ilor şi pe baza unor licenţe. Într-un fel, e o reglementare care putea şi trebuia să fie aplicată încă de la începutul acestei mari, mari probleme cu impact asupra fermierilor români. Din păcate, lucrul ăsta nu s-a întâmplat. Spun că efectele sunt limitate, pentru că vedem că în ultimele şase luni, într-o perioadă în care Comisia Europeană a interzis importul de cereale din Ucraina, în cele cinci state pe care le ştim şi cu toate astea România a fost beneficiara unor cantităţi foarte mari de cereale care au intrat, via Moldova sau prin alte mecanisme comerciale în România, cantităţi care, în ansamblu, alături de aspectul tranzitării României de cerealele ucrainene, au creat un impact mare şi asupra preţului şi asupra stabilităţii financiare a fermierilor, în principal din România şi cu un efect similar, dar de magnitudine mai mică în celelalte ţări, din câte ştim.

Daniela Petrican: Dumneavoastră spuneaţi că sunteţi la Bruxelles acum. Ce spun autorităţile europene, mai ales că restricţiile nu au fost prelungite?

Florian Ciolacu: Aici e o problemă importantă şi, într-un fel, prezenţa noastră aici are legătură cu a transmite mesaje asupra acestei situaţii extrem de dificile, în care reglementări are Comisiei Europene, susţinute de Consiliu, generează probleme de natură a pune nu doar în instabilitate, dar în insolvabilitate fermierii din România şi despre ei vorbim astăzi. Mai ştiţi că dacă acum, când s-a luat decizia de interzicere a importului, a fost un consens la nivelul Consiliului şi Comisia a aplicat, de data asta, în afară de ţările care sunt principalele "beneficiare", cu ghilimele, ale acestui impact negativ, celelalte ţări au exprimat ideea că trebuie să existe solidaritate în aplicarea acestor măsuri de interzicere a importurilor, astfel încât ele să fie aplicate, deci nu sunt de acord cu aplicarea lor. Acum, efectele sunt diferite. Ţările vest-europene, mă refer la Franţa, la Spania, la Olanda, au beneficiat din plin economic, comercial de aceste importuri de cereale ieftine din Ucraina /.../ sau la preţuri extrem de favorabile şi pe un fond al unor producţii mai mici pe anumite culturi. Deci au fost beneficiari neţi. Ţări ca România au fost beneficiari neţi, încă o dată spun, cu ghilimelele de rigoare, ai impactului negativ. Deci, aici nu există un consens, dar cred că prin reprezentanţii noştri - şi s-a făcut asta şi în Consiliul care s-a desfăşurat ieri, la Bruxelles şi în Parlamentul European, astăzi - trebuie transmise mesaje extrem, extrem de clare asupra acestui impact. Tot ce s-a generat din dereglementarea pieţei comune agricole, care e gestionată de această Politică Agricolă Comună, a avut un impact care e măsurat în pierderea competitivităţi şi decapitalizarea fermierilor români, lucruri reuşite gradual pe parcursul a cel puţin 20 de ani. Deci asistăm la o punere la risc a unui sector agricol. Acum, măsurile din România trebuie susţinute de la Bruxelles, de asta de aici...

Cătălin Cîrnu: Da, dar nu există unitate, din câte constatăm şi din câte ne spuneţi.

Florian Ciolacu: Nu există unitate, pentru că există interese comerciale diferite. Atât timp cât beneficiile celor care a avut fie producţii mai mici, fie costurile de achiziţie din Ucraina au fost extrem de favorabile, sunt realizate, nu se ajunge la acest consens. Totuşi, cred că pe calcule, aşa cum România a transmis către Bruxelles calcule economice care arată că dacă în 2022 ca an agricol pierderile României au fost de peste 3,5 miliarde de euro asociat producţiei agricole a acelui an, anul ăsta doar pentru perioada de până acum a anului agricol - şi nu toate cererile au fost valorificate - pierderile sunt de peste 1,2 - 1,3 miliarde de euro, aceste pierderi înseamnă pierderi de competitivitate care trebuie găsită o cale de a fi compensate. Într-adevăr, se vorbeşte despre această subvenţie pe tona de cereale comercializată de producătorii români de 30 euro, care până la urmă reprezintă o diferenţă asociată acestei pierderi de competitivitate prin scumpirea logisticii, transportului, prin scăderea...

Cătălin Cîrnu: Exact. Dar sunt companii care totuşi câştigă din acest tranzit, chiar şi companii româneşti.

Florian Ciolacu: Întotdeauna. Întotdeauna, ştiţi bine, în perioadele astea de criză sunt mulţimi mari, sectoare întregi care pierd şi companii care câştigă. Nu, nu este altceva decât un joc al pieţei, dar el este rezultatul unei dereglementări care a intervenit într-o perioadă dificilă şi a fost o decizie de ales între aspectele de securitate şi aspectele de agricultură, şi aici vorbim de securitate alimentară, s-a făcut o alegere. Nu contestăm această alegere, dar la Bruxelles România trebuie să-şi susţină cauza, pentru că sectorul aflat în dificultate prin cele trei..., pe trei ani dificili, doi de secetă, unu, să zicem, parţial bun, peste care s-a adăugat impactul economic al războiului din Ucraina, sunt într-o dificultate importantă şi e păcat să pierdem ceea ce s-a construit cu grijă şi cu mult efort timp de 20 de ani în ce priveşte capitalul şi tehnologia.

Cătălin Cîrnu: Şi cu multă muncă.

Florian Ciolacu: Nu în ultimul rând... Şi cu multă muncă. Nu în ultimul rând trebuie să înţelegem că România a fost 10 ani la rând campion mondial în creşterea producţiilor şi randamentelor în agricultură, procentual anual a crescut cu 10% şi trendul ăsta a poziţionat-o ca un exportator important, în primii 10 din lume de cereale. El este un trend oprit, care va duce la pierderi pe termen mediu şi lung. Asta înseamnă că orice loc îl pierzi pe piaţă din ce ai câştigat anterior este ocupat de cineva şi lucrul ăsta se întâmplă. Asta înseamnă că orice loc îl pierzi pe piaţă din ce ai câştigat anterior este ocupat de cineva şi lucrul ăsta se întâmplă, iar dacă astăzi suntem impactaţi de cereale din Ucraina, în anii următori - şi să dea Dumnezeu să nu fie aşa atunci când vom vorbi din nou - vom fi impactaţi de produse procesate din Ucraina, de produse cu valoare adăugată, adică proteine din cerealele care sunt produse acolo. Deci trebuie luate măsuri, la Bruxelles este cheia. Aici s-a reglat în urmă cu un an de zile, s-au schimbat acorduri de asociere cu Ucraina, aici în urmă cu două zile s-a decis ridicarea acestor bariere de export. Prin urmare, cred că aici trebuie Guvernul România să îşi manifeste cu toată puterea, iar în ţară fermierii trebuie să uniţi în a susţine această cauză.

Daniela Petrican: Dar numai în prime opt luni ale anului 2023, Ucraina a exportat 9,2 milioane t de cereale prin portul Constanţa. Comparativ, pe tot parcursul anului 2022, Ucraina a expediat 8,6 milioane t de cereale prin Constanţa. Mulţumim pentru prezenţa la "Apel matinal". Invitatul de astăzi a Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.