Apel matinal - Invitat: Adrian Vasilescu, consilier pentru strategie la BNR

Banca Națională a României a revizuit în creștere semnificativă prognoza de inflație pentru acest an de la cel puțin 4% la 5,6%. Conducerea băncii centrale estimează că deja s-a atins un vârf în evoluția ratei anuale a inflaţiei, de 5%. Cifrele intermediare vor fi publicate în cursul acestei săptămâni, iar în perioada următoare ritmul de creștere al acestui indicator se va mai tempera, fiind încadrat în tendința internațională, influențată în principal de scumpirile semnificative din acest an la energie electrică, gaze naturale și combustibil. Invitatul Apelului Matinal este astăzi Adrian Vasilescu, consilier pentru strategie la Banca Națională a României. Bună dimineața.

Adrian Vasilescu: Bună dimineaţa.

Realizator: De la conducerea băncii centrale înțelegem că această creștere semnificativă a prognozei de inflație nu este un scenariu apocaliptic, o spune chiar guvernatorul Mugur Isărescu. Totuși, evoluțiile financiare curente nu au cum să calmeze spiritele. Practic, ce înseamnă o inflație de peste 5,5%?

Adrian Vasilescu: Simplu. Există, începând de prin anii '70, un reper, care a plecat de la Fed, de la banca centrală a Statelor Unite, în vremea în care Greenspan era preşedintele acestei instituţii. El a propus un reper, 2% inflație, și repertul ăsta a prins în toată lumea. De atunci a rămas neclintit acest reper. Chiar de curând Banca Centrală Europeană, prin vocea dnei Lagarde, preşedinta acestei instituţii, a reiterat ideea că discutăm despre inflație în fața acestui reper de 2%. De ce 2%? 2%, pentru că nu putem să renunțăm la inflație, inflaţia este, dacă e modică, până la 2% sau chiar în jurul, adică un 2,2%, inflaţia este un fenomen concurențial, e un fenomen care stimulează producătorii, stimulează consumatorii, stimulează concurența pe toate pieţele. Chiar a apărut o glumă, că inflația de 2% este ca un pahar de vin bun, băut după masă; un singur pahar, nu mai puțin de unul, dar nu mai mult de unul. Cam asta este inflaţia de 2%. Deci 5,6% înseamnă 3,6 procente peste acest reper. Sigur că, dacă privim lucrurile numai aici, la noi, şi le judecăm în funcţie de treburile noastre interne, acest reper poate să fie mare, o creștere cu peste 3,6% a scumpirii produselor de consum nu este comodă. Dar ne uităm în jur și vedem că toată lumea este speriată de inflaţie. America are același indicator ca noi: 5,6. Statele Unite ale Americii. Dacă ne uităm la Banca Centrală şi vedem că la Banca Centrală Europeană inflația nu a depășit cu mult 2%, am putea să spunem că, iată, aici se poate. Nu este aşa! Pentru că inflaţia în UE vine de la ceea ce este mai rău în creșterea prețurilor de când e istoria omenirii, și anume deflaţia. Deflaţia, adică preţuri care scad.

Realizator: Şi atunci eu o să vă întreb: acum ce urmează?

Adrian Vasilescu: Urmează în primul rând ca... Guvernatorul, vorbind în conferinţa de presă, chiar a făcut o referire la preşedintele Bundesbank-ului, Banca Centrală a Germaniei, care a spus: inflaţia e după colţ. Trebuie să fim atenți. Ce înseamnă inflația e după colț?

Acest 2%, în jur de 2% de la Banca Centrală Europeană nu e o permanență, este un moment, un moment care a fost atins de la prețul sub 0. Banca Centrală Europeană s-a zbătut, pur și simplu, ani de zile ca să urnească inflația de la acest minus, de la creştere sub 0, către 1, pe urmă către 1,5, a ajuns în sfârşit la 2%, dar 2% este un moment de trecere. Banca Centrală Europeană și toată zona euro este și ea aliniată la mersul lumii și inflaţia, așa cum a spus președintele Băncii Centrale a Germaniei, e după colț, ea este inevitabilă, pentru că sunt cauze inevitabile. Prima cauză și cea mai importantă este prețul petrolului. Prețul petrolului a determinat și deflația, pentru că în anul 2020, primul an de criză pandemică, cu impact puternic în viața economică și în viața socială, a determinat scăderi imense sub 0 are prețurilor și astea pentru că petrolul a scăzut sub 0. Ce s-a întâmplat în martie, anul trecut, ceva ce nu s-a mai întâmplat niciodată. Petrolul în Statele Unite a avut preț negativ în martie, 2020, iar în Uniunea Europeană a avut un preţ în jur de 20 de dolari baril. Ei bine, de atunc,i prețul petrolului a tot crescut și se vede la noi, în primul rând, din preţul electricității și în preţul combustibilului.

Realizator: Apropo de prețurile aceasta, la începutul anului erau încă asigurări că prețurile, inclusiv la utilități, gaze și electricitate, nu vor crește foarte mult, dar prognozele sunt infirmate de realitate. Înțelegem acum că Banca Centrală nu se așteaptă la alte creșteri semnificative de prețuri în toamnă. Este un scenariu optimist, dar există și unul pesimist?

Adrian Vasilescu: Întotdeauna poate să fie un scenariu pesimist, pentru că acum suntem într-o criză, parcă suntem în "Lebăda neagră" a lui Taleb. Această pandemie a venit de nicăieri. Ea este o "lebădă neagră", o "lebădă neagră" în viața omenirii poate să apară oricând. Ne putem aștepta ca prima să ne facă o figură, ne putem aştepta la vremuri care să compromită recolte întregi, dar astea sunt lucrurile cele mai rele. Nu o să avem parte numai de lebede negre, vor veni în apele noastre şi lebede albe. Iată că, chiar Banca Naţională, în scenariul pe care l-a făcut, a plecat de la realitate și anume - PIB-ul creşte, consumul creşte în România. Este o criză cu magazine pline şi cu mulţi cumpărători, o criză, de asemenea, rară. De obicei, crizele mari, crizele globale - că suntem întro criză globală, care nu seamănă nici cu cea din '29-'33, nici măcar cu cea din 1987, nu mai seamănă cu nimic, dar important este că în această criză, băncile funcționează, nu a căzut nicio bancă în România, consumul creşte, creditarea crește, de asemenea, dobânzile la credite au scăzut, toate astea sunt veşti bune.

Realizator: Dar cu toate acestea, ce putem face în România? Autoritățile sau Banca Centrală pot interveni pentru a calma evoluțiile pe piață?

Adrian Vasilescu: Dacă l-aţi ascultat pe guvernator în timpul conferinţei de presă, aţi văzut că a făcut o subliniere care este extrem de importantă și anume că în momente din astea calculezi unde poate să aibă efect pozitiv o intervenție a Băncii Naționale sau a oricărei bănci centrale în lumea asta şi unde nu poate să aibă efect. Dacă inflația este determinată de prețul petrolului, care crește continuu, n-ai cum să o lovești, n-ai cum să intervii nici la prețul electricității care a crescut enorm, aș spune, în anumite condiții şi anume s-a produs o liberalizare a pieței. Practic, prețul energiei electrice a trecut din categoria prețurilor reglementate de stat în categoria pieței libere. Ei bine, libertatea pieței libere a fost înțeleasă de către furnizorii de energie, de către producătorii de energie, de furnizorii de energie ca un moment în care își pot cumva umple pungile și au profitat de piața liberă. Piața liberă încă nu e rodată. Piața liberă este acum un moment între piața administrată și piața care începe să fie liberă pentru că ea este împovărată de mentalitățile vremurilor când statul stabilea cât să coste energia electrică. Ei bine, cu timpul piață asta se va roda și ea va fi într-adevăr liberă în sensul că va fi o piaţă concurenţială şi nu își nu vor mai putea face de cap nici producătorii de energie electrică, nici furnizorii de energie electrică pentru că vor avea și consumatorii un punct de vedere. Mai mult, vor avea putere să determine prețul. Asta este o piață cu adevărat liberă, acolo unde consumatorul poate să fie factor activ. Ei bine, întotdeauna când se trece de la ceva stabilit de stat, de la ceva fixat de autorități către activităţi pe piața liberă, întotdeauna s-a întâmplat așa. În 1990, de pildă, în 1990 noi aveam prețuri stabilite de stat, toate prețurile. La 1 noiembrie 1990 s-a liberalizatpiața. Dintr-o dată parcă s-a ridicat capacul de pe o oală în fierbere. Prețurile au izbucnit, inflaţia a crescut atât de mult în România încât practic a spulberat toate economisirile, economisiri adunate o viaţă întreagă de oamenii dintre cei mai săraci s-au evaporat în trei luni.

Realizator: Apropo de aceste economii, domnul Vasilescu, am să vă întreb cursul de schimb poate fi temperat sau se va trece anul acesta de pragul psihologic de 5 lei pentru un Euro? Adrian Vasilescu: Am mai spus și repet: de 13 ani din 2008 și până acuma, nu este ... nu a fost an de la Dumnezeu în care să nu se facă această prognoză: că cursul va depăși 5 lei, n-a depăşit niciodată. Iată că anul acesta când s-a făcut în vară o prognoză că cursul va depăşi în sfârşit 5 lei, vedem că cursul s-a întors, de la depreciere la apreciere. Avem un curs care se întărește, un leu care se întăreşte. Sigur că acuma au intervenit niște factori speciali, în primul rând grâul românesc s-a făcut şi este căutat pe piața internațională. Comercianții de grâu n-au mai așteptat la ei acasă să le vină importurile din România, au venit aici și cumpără, au cumpărat de pe la lanuri înainte de seceriș, au cumpărat grâul, au schimbat valute pe lei și iată că au întărit cursul. Acum, mai sunt câteva zile până la Sfânta Maria. Au început să vină compatrioţii care fac parte din aceea populație nerezidentă a României care s-a ridicat la vreo 4 milioane care fac PIB pentru alte țări. Acum vin de Sfânta Maria, vin schimbă... vin cu valută din țările unde muncesc ei sau unde lucrează și schimbă aici. Casele de schimb au început să coboare cursul, sub cursul Băncii Naționa. Iată că piaţa are regulile ei şi nu ascultă totdeauna de prooroci.

Realizator: Da. Vă mulţumim mult de tot pentru toate precizările!

Adrian Vasilescu: Vă doresc o zi bună!

Realizator: Mulțumim la fel. Invitatul Apelului Matinal de astăzi a fost Adrian Vasilescu consilier pentru strategie la Banca Națională a României.