A posta

Lumea postează de toate pe reţelele de socializare: poze, opinii, informaţii utile.

Postează adică “pun, plasează” informaţii într-un loc public! Şi astfel aduc în prim plan un verb care nu era chiar o vedetă înainte de apariţia Internetului. Acum însă, “a posta” ni se pare un cuvânt aproape la fel firesc precum “a scrie”.

Cuvântul însă e unul reciclat, căci nu a apărut în limba noastră odată cu reţelele de socializare, ci e un împrumut din franceză încă de pe vremea lui Bariţiu, revoluţionar transilvan la 1848 şi fondator al Astrei. Şi este încă înregistrat în dicţionare cu sensul de “a aşeza”, dar şi “a se aşeza”, “a plasa” dar şi “a se plasa într-un anumit loc, cu scopul de a supraveghea, de a urmări, a păzi”. Ceea ce înseamnă că “a posta” cel nou păstrează doar ideea de “a plasa ceva într-un anumit loc” fără a mai enunţa şi scopul, care este subînţeles: acela de a face cunoscut un mesaj. Iar cu acest sens, e drept numai din engleză putea veni ! Şi nu e de la paşopt, ci din era Internetului, eră în care tehnologia face posibilă “postarea”, adică “publicarea” a tot ceea ce ne trece prin cap şi ne intră în obiectiv pe reţele de socializare ca la gazeta de perete sau chiar ca pe ziduri!

Şi iată cum Internetul foloseşte de fapt, punând în paranteză mass media, cele mai vechi metode de informare. Un roman aterizat ca prin minune, într-un film de duzină, în lumea noastră nu ar avea probleme să înţeleagă partea cu scrijelitul pe pereţii virtuali ai Facebookului ! Şi termenul i s-ar părea oarecum familiar. În primul rând pentru că se referă la publicarea pe forumuri online, iar cuvântul FORUM e de la el din cetatea... eternă. În plus, şi postarea tot din latină vine şi în engleză, şi în franceză ! Ceea ce dovedeşte cât de vizionar a fost Alexandru Graur când spune că «latina este sortită să devină limba internaţională a viitorului».